2,594 matches
-
din ipotezele prevăzute de art. 53 alin.(2) din Constituție. Arată că restrângerea operată prin acest cuantum exorbitant nu este necesară, iar măsura de stabilire a unui procent de 1% sau 2% din valoarea contractului, și nu a pretențiilor, conduce la îngrădirea accesului la justiție. Arată, în acest sens, că măsura ar trebui să fie proporțională cu situația care a determinat-o, or, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 a avut în vedere alte argumente, care vizau creșterea celerității în acordarea
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții, iar urgența a fost motivată corespunzător în cuprinsul ordonanței de urgență criticate. ... 36. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție, din perspectiva îngrădirii accesului liber la justiție, ca urmare a modificării art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018, prin Decizia nr. 827 din 17 noiembrie 2020, precitată, paragrafele 21-25, Curtea a constatat că reglementarea
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
SACET. Articolul 22 (1) În vederea exercitării drepturilor și a respectării obligațiilor care le revin prin lege în zonele de protecție și în zonele de siguranță ale capacităților termice din cadrul SACET, operatorii SPAET vor prevedea, acolo unde este posibil, îngrădiri pentru restricționarea accesului în aceste zone. (2) În zona de protecție/zona de siguranță a unor amenajări aferente capacităților termice care nu pot fi delimitate prin îngrădiri, operatorii SPAET vor instala în mod obligatoriu panouri, plăcuțe, borne de marcaj sau vor
NORMĂ TEHNICĂ din 14 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259547]
-
ale capacităților termice din cadrul SACET, operatorii SPAET vor prevedea, acolo unde este posibil, îngrădiri pentru restricționarea accesului în aceste zone. (2) În zona de protecție/zona de siguranță a unor amenajări aferente capacităților termice care nu pot fi delimitate prin îngrădiri, operatorii SPAET vor instala în mod obligatoriu panouri, plăcuțe, borne de marcaj sau vor realiza inscripționări de identificare și de avertizare pentru restricționarea accesului, în care se vor preciza dimensiunea zonei cu restricții de acces și riscurile care există în
NORMĂ TEHNICĂ din 14 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259547]
-
principiilor constituționale. Referitor la drepturile și libertățile persoanei invocate de către autorul excepției ca fiind încălcate, instanța are în vedere faptul că, deși acestea sunt garantate prin Constituție, nu pot fi absolutizate, motiv pentru care se pot institui prin lege îngrădiri ale acestora cu condiția ca o astfel de îngrădire să fie justificată de un scop legitim și să fie proporțională cu scopul urmărit. Or, măsura obligativității purtării măștii de protecție este o normă de sănătate publică, care a fost luată
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
de către autorul excepției ca fiind încălcate, instanța are în vedere faptul că, deși acestea sunt garantate prin Constituție, nu pot fi absolutizate, motiv pentru care se pot institui prin lege îngrădiri ale acestora cu condiția ca o astfel de îngrădire să fie justificată de un scop legitim și să fie proporțională cu scopul urmărit. Or, măsura obligativității purtării măștii de protecție este o normă de sănătate publică, care a fost luată cu scopul prevenirii răspândirii virusului Sars-Cov-2, fiind, în aprecierea
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
în art. 297 din Codul penal, cu denumirea marginală „Abuzul în serviciu“, legiuitorul a unificat într-o singură incriminare faptele de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, de abuz în serviciu contra intereselor publice și de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, fapte prevăzute în texte diferite (art. 246, 247 și 248) în Codul penal din 1969. Legiuitorul nu a realizat o corelare a dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, acesta nefiind modificat astfel încât să includă
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
pentru personalul din cadrul autorității sau instituției publice respective. Articolul 25 Acordurile colective nu pot conține prevederi contrare, drepturi și obligații sub nivelul minim stabilit prin acte normative. Clauzele acordurilor colective nu pot exceda sau, după caz, nu pot stabili îngrădirea drepturilor și obligațiilor reglementate prin lege sau drepturi ori obligații suplimentare față de cele reglementate prin lege în derularea raporturilor de serviciu. Articolul 26 Acordurile colective se încheie după aprobarea bugetului autorității sau instituției publice, pe o perioadă determinată, de
HOTĂRÂRE nr. 302 din 2 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252429]
-
aplicabile în cursul procesului civil în privința dispozițiilor normative cuprinse în documente cu informații clasificate, precizând că acestea pot fi dovedite și consultate numai în condițiile prevăzute de lege. ... 20. Referitor la critica de neconstituționalitate susținută, în esență, din perspectiva îngrădirii accesului nelimitat și necondiționat al avocatului/părții la documentele clasificate folosite ca mijloace de probă într-un litigiu, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a mai analizat critici de neconstituționalitate similare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 199 din 24
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
unor drepturi sau al unor libertăți. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 și art. 31 din Legea nr. 182/2002, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a mai analizat critici de neconstituționalitate similare susținute, în esență, din perspectiva îngrădirii accesului nelimitat și necondiționat al avocatului/părții la documentele clasificate folosite ca mijloace de probă într-un litigiu (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 199 din 24 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din
DECIZIA nr. 810 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251926]
-
2011, sau Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009). ... 17. În virtutea prevederilor art. 31 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, contravenientului i se asigură, fără nicio îngrădire, dreptul de a se adresa justiției, acesta putând formula o plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, ocazie cu care poate solicita anularea acestuia. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare
DECIZIA nr. 883 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252336]
-
măsura în care sunt exercitate cu bună-credință, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor și intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept, stabilirea de către legiuitor a unor limite prin intermediul textelor de lege criticate nu aduce nicio îngrădire drepturilor în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării lor în concordanță cu exigențele generale proprii unui stat de drept. ... 16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în
DECIZIA nr. 831 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254947]
-
accesibilitate, nefiind contrare dispozițiilor art. 1 și 21 din Constituție. Faptul că de reducerea limitelor pedepselor prevăzute de lege beneficiază inculpatul care acoperă integral prejudiciul cauzat în cursul urmăririi penale sau până la primul termen de judecată nu are semnificația îngrădirii liberului acces la justiție, cel în cauză având posibilitatea de a se adresa instanțelor judecătorești când consideră că i-au fost încălcate drepturile sau interesele legitime, beneficiind astfel de toate garanțiile procesuale prevăzute de lege. Este respectat principiul egalității în
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
a sumelor datorate bugetului general consolidat. ... 16. Faptul că de reducerea limitelor pedepsei prevăzute de lege beneficiază numai inculpatul care acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, nu are semnificația îngrădirii accesului liber la justiție. Cel în cauză are posibilitatea de a se adresa instanțelor judecătorești, în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, și de a beneficia de toate garanțiile procesuale prevăzute de
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
pentru asigurarea tuturor persoanelor a căror prezență pe șantier este autorizată și să mențină șantierul și lucrările în starea de ordine necesară pentru evitarea oricărui pericol; ... o) să procure și să întrețină pe cheltuiala sa toate dispozitivele de iluminare, protecție, îngrădire, alarmă și pază, pentru situația în care sunt necesare sau au fost solicitate de către alte autorități competente, în scopul protejării lucrărilor; ... p) să asigure confortul riveranilor; ... q) să ia toate măsurile rezonabile necesare pentru a proteja mediul pe/în afara
REGULAMENT din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252209]
-
unui drept de proprietate, încălcat de regimul comunist. Ca atare, imposibilitatea atacării cu recurs a oricărei hotărâri privind cereri evaluabile în bani, indiferent de valoarea acestora, în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, reprezintă o îngrădire nejustificată a exercitării acestei căi de atac, precum și o discriminare și o încălcare a dreptului la un proces echitabil. ... 6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că textul
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
afectați sunt copiii din familiile defavorizate care astfel nu beneficiază de servicii medicale, nu se pot înscrie în sistemul educațional și nu pot fi protejați de autoritățile statului; luând în considerare faptul că efectele neînregistrării nașterii se produc gradual, că îngrădirea liberului acces la drepturi este direct proporțională cu înaintarea în vârstă și că lipsirea copilului de elementele constitutive ale identității sale poate genera riscul excluziunii sociale, atragerea în medii cu potențial criminogen și, mai grav, favorizarea traficului de persoane, a
DECIZIA nr. 104 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272023]
-
2017, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu sunt de natură să aducă atingere dreptului părților la un proces echitabil, acestea având posibilitatea să cunoască soluția instanței consemnată în minută și să acționeze în consecință, exercitându-și fără nicio îngrădire drepturile procesuale prevăzute de lege. De altfel, potrivit art. 129 din Constituție, exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești se face „în condițiile legii“. Ca urmare, eventuala lipsă de diligență a părții care, deși a avut posibilitatea de a lua
DECIZIA nr. 194 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271778]
-
1) din Codul civil au vocația de a solicita și schimbarea curatorului. Totodată, se apreciază că împrejurarea că instanța judecătorească chemată să soluționeze excepția lipsei calității procesuale pasive verifică și condițiile generale de admisibilitate a acțiunii civile nu are semnificația îngrădirii accesului liber la justiție. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției
DECIZIA nr. 55 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272408]
-
îngrădit accesul liber la justiție, starea acestuia fiind lăsată la libera apreciere a organului fiscal și putând fi prelungită la nesfârșit, întrucât lipsește un termen previzibil și rezonabil în care se poate formula cerere de deschidere a procedurii de insolvență; îngrădirea dreptului debitorului de a urma voluntar procedura insolvenței nu este justificată prin prisma ipotezelor prevăzute de dispozițiile constituționale privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 10. Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă opinează că prevederile
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
nu este afectată, întrucât, ca efect al normei criticate, creditorul bugetar nu primește drepturi sau garanții suplimentare în procedură, iar ceilalți creditori ai debitorului pot solicita, în aceleași condiții, deschiderea procedurii împotriva debitorului, indiferent de situația datoriilor bugetare ale acestuia; îngrădirea dreptului de acces la justiție al debitorului este justificată de ipoteza apărării drepturilor și intereselor cetățenilor prevăzută de art. 53 alin. (1) din Constituție și, astfel cum se arată atât în expunerea de motive, cât și în preambulul Ordonanței de
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
analizat constituționalitatea prevederilor de lege criticate, prin Decizia nr. 678 din 21 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1241 din 29 decembrie 2021, analizând critici similare celor formulate în cauza de față, referitoare la pretinsa îngrădire a dreptului de acces liber la justiție și la încălcarea principiului egalității în drepturi, prin reglementarea condiției ca hotărârile judecătorești împotriva cărora este introdusă calea de atac a revizuirii să fie pronunțate asupra fondului sau să evoce fondul. ... 13. Astfel
DECIZIA nr. 23 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270591]
-
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. Astfel, în virtutea prevederilor art. 31 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, autorului contravenției i se asigură, fără nicio îngrădire, dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, având în vedere că
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
nu teoretice sau iluzorii (a se vedea Hotărârea din 13 mai 1980, pronunțată în Cauza Artico împotriva Italiei, sau Hotărârea din 2 septembrie 2010, pronunțată în Cauza Mincheva împotriva Bulgariei). Curtea a constatat însă că nu este vorba despre o îngrădire a accesului liber la justiție, care ar rezulta din dispozițiile de lege criticate, ci blocarea accesului efectiv la justiție ar fi consecința nerespectării prevederilor legale de către administratorul judiciar care nu a depus la dosar procesul-verbal al adunării generale, astfel
DECIZIA nr. 658 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256727]
-
în dialog permanent cu cetățenii, cu capacitate de anticipare a schimbărilor, creștere demografică, siguranța în libertate, multiculturalism, egalitate și bunăstare pentru toți cetățenii; Educație, sănătate și siguranță alimentară, protecție socială, reducerea inegalităților, incluziune pentru toate categoriile și grupurile sociale, fără îngrădiri și discriminare; Prosperitate materială și predictibilitate economică, sisteme financiare reziliente, sustenabilitate energetică, digitalizare și tehnologii de vârf, tranziția către o economie circulară, ca premise fundamentale ale creșterii sustenabile și diversificării locurilor de muncă și a economiei naționale; Acces la apă
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256669]