861 matches
-
mea nu mai am loc, N-am vrut să-i fiu stăpânului pe plac Și am rămas pe drumul nimănui Cu frumusețea plânsă în batistă” Și omul sta mâhnit în sinea lui, „Patronul” de atunci, cu fața tristă... ............................................. Eu sunt îngrijitoare de bătrâni!” Și-acum când scriu auzul se-nfioară-, Vă știu durerea, dragii mei români, Și plugul ei prin sufletul meu ară... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Îngrijitoare de bătrâni... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1989, Anul VI
ÎNGRIJITOARE DE BĂTRÂNI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383613_a_384942]
-
omul sta mâhnit în sinea lui, „Patronul” de atunci, cu fața tristă... ............................................. Eu sunt îngrijitoare de bătrâni!” Și-acum când scriu auzul se-nfioară-, Vă știu durerea, dragii mei români, Și plugul ei prin sufletul meu ară... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Îngrijitoare de bătrâni... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1989, Anul VI, 11 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ÎNGRIJITOARE DE BĂTRÂNI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383613_a_384942]
-
ordin spiritual cultural: discuții, cărți, îndemnuri, sfaturi în urma cărora prestigiul lui Gh. Postoi ca învățător a crescut, trecând granițele satului. La curte avea și obligații precise: supraveghea via, grădina, crama și tot ce inea de casă, având în subordine două îngrijitoare și câte 4-5 bărbați pentru lucrări de întreținere pe cele 12 ha de grădină, vie, parc, din jurul „curții”. Plecat de zeci de ani în lume, nu s-a mai întors în țara sa și în locurile natale, s-a legat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ei. Singurul lucru pe care îl pot face este să înfieze un purcel răpciugos, pe care să și-l închipuie “ un odor de băiet ochios, sprîncenat și frumușel, de nu se mai poate!”. O altă babă din aceeași poveste este îngrijitoarea de la palatul lui Făt-Frumos, pe care naratorul o gratulează cu denumiri precum: “hîrca”, “viespea care înălbise pe dracul”, “talpa iadului”, “știrba-baba-cloanța”, “pohoața de babă”, “babornița”, “hoanghina”. Baba urîtă, rea și avidă de bunuri este în opoziție cu o fată capabilă
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
a știut atât de bine să traducă dorul eminescian în bengali, trăind într-o țară pe care, așa cum scria Zoe Dumitrescu Bușulenga, „a iubit-o poate mai mult decât mulți români și a slujit-o cu inteligența și condeiul ei.“ * Îngrijitoarea acestui Manual a avut privilegiul de a fi studenta și colaboratoarea Amitei Bhose. Iar dacă își va depăna amintirile aici, în câteva rânduri, o va face pentru a încerca să creioneze portretul acestei mesagere unice a Indiei, spre a fi
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
este și va rămâne o «doină», un dor, o mângâiere dând dovadă de un românism autentic. O bucovineancă vrednică de care sunt mândră»... În afară de cărțile proprii doamna Mariana Gurza a mai prezentat și câteva din cele 20 la care sunt îngrijitoare de ediție. Nu-mi rămâne decât să-i spun sincer și simplu, dar din toată inima MULȚUMESC! La reflecții critice mai nulți oameni de vază ai scrisului românesc apreciază la justa valoare scrierile în versuri și proză a doamnei Mariana
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
abrupt spre biserică. La jumătatea drumului le-a apărut tuturor în față Maica Domnului în carne și oase. ”Oprește-te Maro - i-a spus sultanei. Să nu mergi mai departe! De aici începe altă împărăție și eu sunt Împărăteasa cerurilor, îngrijitoarea, acoperitoarea, doctorul și păzitoarea Sfântului Munte”. Împărăteasa Maro a lăsat sfintele daruri și celelalte odoare în mâinile starețului și călugărilor și s-a întors pe corabie. Apoi și-a dăruit toată averea mânăstirii, iar spre sfârșitul vieții s-a călugărit
ATHOSUL NEAMULUI MEU (3) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350411_a_351740]
-
multe case sunt părăsite... e plină țara de ciocoi, mulți oameni sunt în mari nevoi... de sărăcie au plecat românii, mai bine de jumate sunt afară, fac ce nu au făcut în țară... unii la munci umilitoare, femeile sunt multe îngrijitoare, badante, menajere, unele chiar saltele, ori prostituate. bărbații sunt zidari, constructori, salahori. ăi mai prostuți sunt cerșetori, iar cei mai șmecheri infractori. rar sunt cei bine pregătiți care-au ajuns mai fericiți, realizați în meserie, la loc de frunte ei
BĂJENIE, ROMÂNIE, BĂJENIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365888_a_367217]
-
păstrate în perfectă stare de curățenie, bine pieptănate, dar complet absente. În jur, frumusețe irosită, tablouri neadmirate, mobilier inutil, confort de care nu se bucură nimeni. Mai încolo, un domn în vârstă, puțin senil, era împins pe roate de o îngrijitoare frumoasă. Aud conversația dintre ei. Bătrânul se opunea să fie împins în direcția respectivă, dar îngrijitoarea continua să meargă în aceeași sens. Fără să contrazică direct, ea îi spune, într-o voce măsurată: „Hai mai bine să vedem împreună dacă
ALIENARE ŞI DRAGOSTE de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365933_a_367262]
-
neadmirate, mobilier inutil, confort de care nu se bucură nimeni. Mai încolo, un domn în vârstă, puțin senil, era împins pe roate de o îngrijitoare frumoasă. Aud conversația dintre ei. Bătrânul se opunea să fie împins în direcția respectivă, dar îngrijitoarea continua să meargă în aceeași sens. Fără să contrazică direct, ea îi spune, într-o voce măsurată: „Hai mai bine să vedem împreună dacă direcția e bună”, și impinge căruciorul mai departe, în aceeași direcție. Scena îmi amintește cumva de
ALIENARE ŞI DRAGOSTE de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365933_a_367262]
-
potrivesc Ochelarii, înmuindu-mi tocul în Călimara cu cerneală simpatică, încercând să-i fac nemuritori pe cât mai mulți aflați în viața mea: pe Santa Barbara, pe Lingurarul îndemnând la credința în Domnul, pe Cartoforii pedepsiți de propria-le patimă, pe Îngrijitoarea dăruită celor aflați în suferință. Și Programatorul, jucându-se cu sine și cu destinele altora, își găsește un loc în simeza chipurilor îndrăgite de mine! Mă-nnobilez creionând Șoimul ce poartă în zboru-i tot dorul meu de român și mândria
NON MULTA, SED MULTUM de ANGELA DINA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366183_a_367512]
-
nevoită, să-ți părăsești patria, familia și copiii și să emigrezi forțat într-o țară străină unde să ajungi gunoier, muncitor agricol, salahor pe șantier (în cazul bărbaților, făcând cele mai grele munci, cărând saci de ciment în spate) sau îngrijitoare și îngrijitor de bătrâni (serviciul de altfel cel mai stabil al unui emigrant din UE)? Căci să fim realiști, dezintegrarea și ruperea de rădăcinile patriei mamă și reintegrarea deplină într-o țară străină se face în proporție de aproximativ 1
JURNAL ATEMPORAL. CUM PROCEDEAZĂ AUTORITĂŢILE ROMÂNE PENTRU EXTERMINAREA POPULAŢIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345607_a_346936]
-
se sprijină în pătrunzătoarea ei demonstrație pe nume autorizate ale gândirii europene și nu numai ( ... ), citând însă și nume românești”; 4. „Lucrarea conține idei remarcabile, unele chiar insolite, înserate într-o evoluție analitică de mare intuiție și abilitate hermeneutică”. Apoi, îngrijitoarea ediției, descoperă latura spengleriană a autoarei tocmai acolo unde aceasta consideră geografia și istoria ca mediu determinant, totul pornind de la un spirit al locului (spiritus loci ) european și unul occidental la marginea Europei, cel moldovenesc. Notează Lucia Olaru Nenati: „Autoarea
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
la etajul I. Acolo, în cămăruța aceea, își plânge durerile, își plânge soția și pe cei doi fii, dispăruți din această lume...”. Împreună cu nora mea, ducând copilul care avea umărul strâmb, am urcat și am așteptat la ușa profesorului. O îngrijitoare îi ducea cafeaua. I-am explicat ce-am pățit, i-am dat biletul, iar profesorul l-a citit. După 10 minute ne-a chemat în cameră. Vorbea cu noi în timp ce se spăla pe dinți. Era un munte de om, iar
IN MEMORIAM ALEXANDRU PESAMOSCA de ION C. HIRU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356128_a_357457]
-
mea, îl roagă să primească darurile noastre. Pe sub ochelarii cu ramă aurie, ochii doctorului ne-au privit cu supărare, invitându-ne să ne întoarcem, cu pachetele noastre cu tot, la Pitești. Larisa insistă, face glume, profesorul începe să zâmbească. Cheamă îngrijitoarea, rugând-o să trimită la el bucătăreasa. După câteva minute, apare o femeie plinuță care vorbea moldovenește. După ce-l salută pe doctor, se apleacă asupra pachetelor, le ridică și, din ușă, spune: “Apăi, știu ce-am de făcut, cu astea
IN MEMORIAM ALEXANDRU PESAMOSCA de ION C. HIRU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356128_a_357457]
-
interesant. „Într-o noapte călduroasă a anului 1919, Jane Barett (născută Babrowicz) fu lăsată singură acasă de către părinții ei, care plecară la New York, la înmormântarea mătușii Lucy. Fată de doisprezece ani, Jane respinsese propunerea părinților ei de a aduce o îngrijitoare care să o supravegheze cât timp ei urmau să lipsească. În timp ce lenevea în pat, încercând să adoarmă în noaptea toridă, Jane începu să înoate prin acele limburi dintre trezie și somn. Deodată, avu impresia că se înalță spre tavan. Își
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
omului de a deschide ușa. În final a reușit, iar eu, fiind cel mai apropiat de el, am încasat o scatoalcă. Replica mea a fost promptă: „Neamțu’ dracului, du-te în Nemția, la tine!” Numai biata mama, care muncea ca îngrijitoare la Raionul de partid, știe cât a avut de tras, din pricina remarcii mele, în urma reclamației neamțului. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: CANDOAREA COPILĂRIEI / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1669, Anul V, 27 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
CANDOAREA COPILĂRIEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369776_a_371105]
-
mult timp ultima suflare și în funcția lor, cu numele lor, funcționează alte persoane, fără nicio problemă. Va putea în acest fel să-și aducă Diavola toate preferatele, nu numai căteva dintre ele, cum a reușit pănă ȉn prezent - foste îngrijitoare și femei de serviciu leneșe și bârfitoare, spălătorese și croitorese nepricepute și gureșe, bucătărese și chelnerițe stângace și clevetitoare - să se joace de-a profesoarele ȉn colegiu - desigur, după ce și-au făcut împrumuturi la bănci pe toată viața, pentru a
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
predau ca profesori, crema intelectualității. Cu preferințele Diavolei, cu puterea de decizie nelimitată, ce i se acordă, o va ȉnlocui rapid cu pleava societății. Căci în epoca aceasta, paradoxal, are facultate șoferul și tâmplarul, ciobanul și văcarul, hamalul și portarul, îngrijitoarea și barmanița, chelnerița și frizerița, croitoreasa și lenjereasa, femeia de serviciu și bucătăreasa. Ce răsturnare incredibilă a valorilor! Cred că, mai potrivit acum ar fi ca unitatea școlară să se numească Colegiul “Farfuridi“ sau “Agamiță Dandanache“. Sau, mai bine, ca să
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
Așa că, ceva bani în buzunar, erau de preferat. Cum stau așa în reflectare simt că ceva a plecat deja dinspre stomac și aleargă spre ieșire! Crampe puternice, ce mai! Alerg în grabă spre o toaletă din apropiere. - Alo, alo, strigă îngrijitoarea, unde te grăbești așa ? Trebuie să plătești! - Ia-i pe ăștia și lasă-mă că n-am timp de taclale, zic și intru în viteză într-o cabina goală. N-apuc să mă liniștesc definitiv căci ușa se deschide și-
CU ROMÂNIA LA FRIZER de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352993_a_354322]
-
o față tuciurie rânjește din mustăți: - Ce faci ba, efectuezi cu căciulă pe urechi? Și , hârști, îmi ia căciulă. Și-apoi, bineînțeles, dispare. Până să mă ridic, până să mă-nchei, până nu știu ce ... individul s-a evaporat cu totul. Întreb îngrijitoarea; - N-ai văzut pe unul cu o căciulă în mână? - Pe-aici a luat-o, zice ea arătându-mi larg ieșirea.. De ce-oi fi întrebat ? Doar nu ieșea pe geam! Cum, necum, se duse și căciulă. Păcat, că era
CU ROMÂNIA LA FRIZER de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352993_a_354322]
-
Da de unde! Mi-a spus mie că nu. Că ți-a dat ție numele lui și că nu mai avea ce să dea unei alte femei. - Acum, după moarte, am aflat că era căsătorit cu cea pe care o credeam îngrijitoarea sa. E adevărat că pe ea o cheamă Suciu. Nu i-a dat și numele... Sunt șocată, dar din fericire, îmi amintesc ce zicea bunica: viața e atât de complicată și cărările ei atât de întortocheate, încât uneori n-ai
EMIL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347217_a_348546]
-
ziua de azi? Mână ieftină de lucru în țări ale Europei pe care România le depășește din toate punctele de vedere ca bagaj nativ. Tinerii au ajuns căpșunari, zidari și șoferi, tinerele au devenit marfă în labirintul prostituției, dădace sau îngrijitoare de bătrâni pe meleaguri străine. Ne trăim, umiliți, rușinea de a fi ajutați de părinți, în loc să-i ajutam noi pe ei. Ne dorim să le facem bătrânețea decentă și onorabilă, dar sfârșim în lacrimile și frustrările neputinței, sărăciei. În loc să ascultăm
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357465_a_358794]
-
fiindcă nu o dată declarase că ea în țara aia, pe care abia apucase să o părăsească, nu va mai pune piciorul, numai că n-avea cum să-l însoțească, adăugase, tocmai își găsise și ea, după îndelungi căutări, o slujbă, îngrijitoare la un azil de bătrâni, nu se cuvenea să ceară, după câteva săptămâni doar de la angajare, așa, tam-nisam, concediu. Dăduse peste Anneliese, se potrivise să fie sfârșit de săptămână, bărbații erau plecați, femeia trebăluia în bucătărie. Îl privise cu ochi
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
a văzut bogat sătul: “La pomană, Drojdie avea o lumină aurie pe față. S-a închinat la toate icoanele, și a privit cum bogatul staff al Caliciei cioflăie și molfăie pâinea, vinul și uleiul, ba chiar și lumânarea. Seara, când îngrijitoarea Bisericii a dat să închidă, a zărit, în genunchi, în fața icoanei Sfintei Paraschiva, un om cu o aură galbenă deasupra capului. A strigat la el. Nimic. A dat să îl ridice. Era țeapăn. Drojdie era mort. Murise de fericirea celor
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]