158 matches
-
umorului (6/1966) și literaturii de anticipație (7/1966), sau a unui grupaj strângând comunicări de la Colocviul Internațional de Sociologia Literaturii de la Royaumont (7/1968), dar mai cu seamă introducerea, din ianuarie 1968, a paginilor care alcătuiesc „Caietele de poezie”, înmănunchind, în fiecare număr, texte lirice românești și străine cu o temă comună. Se reia, după un deceniu, inițiativa premiilor, în anul 1968 fiind distinse volumele Intrusul de Marin Preda, Curent continuu de Virgil Gheorghiu și Eseuri de N. Tertulian. Auspiciile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
de fapt evocări, depănate cu un anume șart, amestec de maliție și de melancolie. După război, acrimoniosul își drege glasul ca să poată emite o întreagă gamă de încântări. La tot pasul, și în foiletoanele de prin gazete, și în cele înmănuncheate în cărți (Schițe și însemnări din școala de ieri și de azi, 1953, După o jumătate de veac, 1954, Școala de altădată, 1955, De azi și de demult, 1955, Prin București odinioară și azi, 1956, Din școala de ieri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
lor, ba chiar apar ca tot ce poate fi mai obiectiv”; „Acest fond comun (de noțiuni), care constituie cunoștința omenească și pe care filosofia din toate vremurile vrea să-l prindă pe cât mai mult în adâncimea lui și să-l înmănuncheze, rămâne același, neschimbat, și ne supraviețuiește” (p. 87 urm.). G. D. Scraba consideră că a depășit materialitatea tuturor filozofiilor precedente, întrucât a pus în locul metafizicii idealiste, care menținea raportul cuvânt/sens - noțiune, o metafizică a noțiunilor pure, pe baza cărora
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a cărui fertilitate maximă este figurată prin inflorescențe: „Vîntu-i lin bătutu-ș-au,/ Brîndușița fetelor!/ Nori negri scornitu-s-au,/ Grele ploi plouatu-și-au,/ Brîndușița fetelor!/ Câmpii dalbi spălatu-și-au./ Flori frumoase răsărea,/ Fete la flori că-mi ieșea,/ Îmi ieșea, îmi culegea,/ În mănunchi le-nmănunchea,/ În vârste le vârstuia,/ În chite le chituia./ Juni pe fete le vedea,/ Brândușița junilor!/ Le vedea, le alegea” (Titești - Vâlcea). Diluviul pare aici un fenomen animat de forțe interioare ce urmăresc legi și scopuri imanente materiei. Astfel se explică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Că vrem sau nu, capsulele seminale ale tuiei și conurile brazilor seamănă cu niște urne miniaturale. Aceste plante își părăsiseră natura lor, iar eu eram convinsă că țineau cu Statul. Printre plantele de „rasă superioară“ se numărau și gladiolele, care, înmănuncheate în buchete festive, se întindeau de-a lungul tribunelor oficiale pe un pat de ferigi delicate de mult veștejite. Gladiolele ca niște bâte înflorite și garoafele roșii ca niște insigne de Partid. Dar mai existau și animalele de „rasă superioară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
E Ceaușescu caldul adevăr, Ce inima și fapta ți-o-nveșmântă, Visul ce-ajunge aripă și dor Fierbinte-al plaiului ce cântă.“ („Gând la o aniversare“, România literară, 2 februarie 1978) „Spice de grâu, brazi, sonde, a patriei diademă Se-nmănunchează astăzi, sub steaua de pe stemă, E unic tricolorul și unică-i mândria, Partidul, Ceaușescu înseamnă România.“ („Mărețul ideal“, România liberă, 2 decembrie 1983) MĂRGINEANU Nicolae, prof. univ. „Azi, atât revoluția socialistă, cât și cea industrială sunt realități traduse în faptă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de sine, adecvată realităților noastre, în dinamică transformare, o însuflețitoare angajare pentru făurirea imaginii artistice a vieții României noi. Conceput în spiritul vizionar, cutezător, mobilizator și stimulator de energii, care îl caracterizează exemplar pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, festivalul cheamă și înmănunchează toate forțele artistice ale națiunii noastre socialiste, dă expresie simțirii și conștiinței oamenilor de azi, făuritori și beneficiari frumuseților noi de pe pământul românesc.“ (Steaua, ianuarie 1978) MITRAN Ion „Asemenea întregii sale opere teoretice, expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința activului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
drept călăuză de acțiune marxism-leninismul, gândirea lui Mao Zedong, teoria lui Deng Xiaoping, conceptul menționat al "triplei reprezentări" și conceptul dezvoltării științifice. Toate rezultatele și progresele obținute în anii de după aplicarea politicii de reformă și deschidere către exterior pot fi înmănuncheate în deschiderea unei căi socialiste cu specific chinezesc, formarea unui sistem de teorie socialistă cu specific chinezesc și stabilirea unei orânduiri socialiste cu specific chinezesc. P.C.Chinez se pronunță activ pentru dezvoltarea relațiilor cu străinătatea, creând condiții favorabile pentru aplicarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
informația densă, ireproșabilă pentru vremea când au fost alcătuite. Împreună cu I. Massoff a întocmit, în 1935, o istorie, sumară, a teatrului românesc. Descoperind colecția „Epocii literare” din 1896, face cunoscută colaborarea, ignorată până atunci, a lui I. L. Caragiale și îi înmănunchează apoi articolele într-un volum (Pagini de proză necunoscută, 1936). Contribuții documentare a adus și pentru Ion Ghica sau Petre Ispirescu. Cu totul deosebit este meritul lui în stabilirea textului romanului Ciocoii vechi și noi, publicat în două ediții (1931
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
împreună cu Nicolae Bălcescu și Al. G. Golescu (Negru). Agent, la Constantinopol, al Guvernului Provizoriu, se comportă ca un diplomat desăvârșit, susținând cu tact și persuasiune cauza revoluției valahe. Corespondența purtată în răstimpul petrecut la Constantinopol cu exilații români va fi înmănuncheată, în 1889, în cartea Amintiri din pribegia după 1848. De prin 1849 fostul căuzaș adoptă o poziție mai degrabă moderată, cu fixații conservatoare și chiar manifestări retrograde. El vorbește acum ca un aristocrat, cu o anume morgă, despre cei ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
cele mai multe poezii. A debutat, ca poet, la „Naționalul”, în 1860, continuând să colaboreze la „Convorbiri literare”, „Amicul familiei”, „Șezătoarea”, „Observatoriul” (Sibiu). Ș. s-a făcut cunoscut mai ales cu volumul Virtutea militară. 1877 (1878), inspirat de Războiul pentru Independență. Culegerea înmănunchează o serie de poezii patriotice, printre cele mai răspândite în epocă, animate de un elan oarecum lipsit de grandilocvență. Tonul este sobru, iar versurile curg adesea armonios. Mai toate folosesc motive din baladele populare, adaptate împrejurărilor: iubiții despărțiți de război
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289774_a_291103]
-
călăuzindu-i pașii spre marele titlu de om. El este acela care modelează materialul cel mai de preț -COPILULtinzând ca din fiecare bloc de marmură brută să realizeze o ființă Înzestrată cu cele mai frumoase trăsături, un om care să Înmănuncheze calitățile morale cele mai Înalte. El este acela care Îi ajută fiecărui copil să descopere tainele naturii ". Toate acestea au făcut ca activitatea sa să fie socotită "Profesiunea de aur", scria Dumitru Palade Latura afectivă la elevii ciclului primar se
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
și vitalității românilor din spațiile pe care le-au stăpânit în decursul istoriei lor bimilenare pe acest pământ. În fine, din perspectiva celor aplecați spre studiu, volumul cuprinde o impozantă Bibliografie generală selectivă care, ocupând exact jumătate din amploarea volumului, înmănunchează totalitatea scrierilor despre cultura tradițională românească, indiferent de însemnă- tatea și amploarea lor, fie că au fost cuprinse între paginile unor periodice locale, fie că pot fi găsite între filele, mai puțin consultate de publicul larg, ale antologiilor, monografiilor și
Tezaur de etnografie ?i folclor by Constantin SECAR? () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
concentrare maximă, nu într-un punct, ci într-un plan. Un plan imaginar, imaginat, la baza soclului. E o privire de o siderantă fixitate, îndreptată spre ceva ce nu se vede. Statuia e atît de ireală, universul e atît de înmănuncheat într-o privire, care, pentru noi - ce, din afară, asistăm - e nevăzută (chiar dacă știută) fiindcă se îndreaptă în jos, încît îmi pare limpede că tînărul cel dăltuit de Benvenuto nu poate avea drept referent un om, fie și mitic, ci
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
folclor comparat, ediție și prefață de Petre Florea și Virgiliu Florea, M. Gaster & Agnes Murgoci. Avocați în Marea Britanie ai culturii populare românești/ Advocates in Great Britain of Romanian Popular Culture. Cu 120 de documente originale. Cartea îngrijită de Petre Florea, înmănunchind studiile, recenziile, notele, prefețele și conferințele publicate de M. Gaster, între anii 1877 și 1936, în vreo 13 publicații periodice românești, ni-l readuce în atenție pe „enciclopedistul în sensul concret al cuvântului” (Mircea Eliade), pe savantul și poliglotul, pe
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
pentru ierbar, a auzit în preajmă huruitul unei fabrici. Era semnul vestitor al revoluției industriale care a încurajat dezvoltarea urbană, impunându-ne nu doar un alt peisaj (urban), ci și un nou stil de viață. În timp, consecințele s-au înmănuncheat într-un singur cuvânt: poluare. Aceasta se datorează întreprinderilor industriale, surselor casnice de încălzire, automobilelor, care sunt răspunzătoare aproape exclusiv de emanațiile de oxid de carbon, unul dintre poluanții cei mai toxici, fără a ignora și faptul că un singur
Agenda2003-25-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281156_a_282485]
-
de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1974; footnote> și al IV-lea<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV, Ediție îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1977; footnote> din Pagini din istoria muzicii românești, înmănunchind articolele sale de critică muzicală, acea critică pe care o putem numi de direcție, deschisă anterior, în domeniul literar de Titu Maiorescu și care se referă la activitatea interpretativă și creatoare, dar și la cea educațională, între acestea găsind legături
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
hornuri și lucarne, pentru a se întâlni undeva, foarte departe de noi, într-un punct unde dacă am avea putința să ajungem, cu adevărat am ieși din lume, pentru a intra pe acolo într-un basm? Tot ce vezi împrejur înmănunchează liniile unui punct de fugă, unde se unesc toate cele câte se află pe pământ și se îngemănează. Ștefan zâmbi acestui gând al său, păși peste pragul fânarului în noroiul ogrăzii, răcorit deasupra și călduț înăuntru, în care i s-
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
impulsurilor cu adevărat prielnice. O artă cu un substrat prodigios de elementară vitalitate, la nivelul mileniilor, cum e aceea îndrăznită de Ilie Boca, nu poate să recuze atare trimiteri și referințe capitale. Dar, printre atîtea felurite priveliști pentru suflet, cîte înmănunchează actuala lui Expozitie, pe itinerarul miilor de studenți de la Academia de Studii Economice, eu nu-mi îngădui, totuși, să mă abandonez unui exercițiu identificînd prea lesnicios imaginile ficțiunii creatoare și acelea care-s domeniul geografiei efective. Călătoream în Malta, mă
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
Șerban Cantacuzino și de la Dosoftei încoace). În capitolul intitulat " Un scriitor în ofensivă" și dedicat lui Ion Budai Deleanu, reprezentant de frunte al iluminismului transilvănean, Dan Mănucă deplânge, pe bună dreptate, faptul (simptomatic) că "nu există o ediție care să înmănuncheze scrierile cunoscute până acum, risipite în volume" (p. 57), dar ține totuși să aprecieze contribuțiile datorate lui Ion Gheție (1966) și Ioanei Em. Petrescu - despre "eposul comic" (1974). După acest preambul, criticul evaluează binevoitor câteva contribuții mai recente, în principal
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
sistemele culturale pentru o mai precisă înțelegere a ei. Acesta e, în esență, rolul criticii. Extazul toropitor care dă seama de misterul estetic deschide drum unei disponibilități speculative. Nu fără acea stare emoțională care, legată de contactul cu scrierea preferată, înmănunchind reacția estetică și interpretarea ce i-o acorzi, naște acel simțămînt analog Erosului, „sentiment perimat” care, după cum mărturisește Adrian G. Romila, se cuvine „să fie cît mai intens și cît mai durabil”.
Meditație asupra lecturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5216_a_6541]
-
le dă voie (nici mental, nici sufletește și nici “organizatoric”) să treacă dincolo de complexul de chiriași ai Istoriei. Regele a fost puternic încă de la naștere, dar de fiecare dată altfel, în funcție de vârstă. Copil, a fost puternic pentru că în el se înmănuncheau speranțele națiunii, năzuințele tuturor generațiilor care coexistau la acel moment. După 1927, el a fost puternic pentru că, timp de trei ani, acest copil a salvat, de fapt, Statul și instituțiile națiunii. Din 1930 până în 1940, când tatăl lui a revenit
Regele, cel mai puternic om () [Corola-journal/Journalistic/23759_a_25084]
-
tratate de folclor și ambiționându-se să trăiască din scris și din ajutoarele bănești trimise de Monseniorul. Octavian Bârlea, preot greco-catolic la Roma și apoi la München. În 2008, revista „Discobolul” din Alba Iulia i-a consacrat un număr omagial înmănunchind studii, articole și evocări ale unor folcloriști, colaboratori sau învățăcei ai lui Ovidiu Bârlea. Monografia lui Iordan Datcu consemnează debutul tineresc al lui Ovidiu Bârlea, la nici 16 ani în revista „Satul”, nr. 26, în 1933, cu articolul Colindă din
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
cu visul, dansul se hrănește din "fluidele" visului iar "opera" coregrafică devine ea însăși - aidoma materiei sale de substrat - o formă de a visa; de a visa visul din vis"- ultimele cuvinte devenind și titlul spectacolului recent pus în scenă. Înmănunchind, ca și în alte spectacole ale sale, interpretări ale unor dansatori ai companiei, respectiv Elena Zamfirescu, Irina Roncea, Andreea Căpitănescu, Sandra Mavhima, Cătălina Gubandru, Cristina Bercuci și Gabriel Luca (ultimul de la Opera Națională din București), cu contribuții ale unor actori
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
zi al medicilor-scriitori din România - nu mă voi opri asupra detaliilor lui tehnice, ci asupra îndoitei ipostaze pe care o au protagoniștii din paginile lui: medic și scriitor deopotrivă. Căci nu te poți abține să te întrebi cum se împacă, înmănuncheate în conturul aceleiași ființe, cele două virtuți. Nu cumva coabitarea lor se răsfrînge dăunător asupra amîndurora? Întrebarea nu are nimic malițios sau perfid în ea, ci descinde dintr-o mai veche nedumerire personală, o nedumerire avînd în subsidiar aceeași simpatie
Între caduceu și liră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7148_a_8473]