161 matches
-
un concurs mondial de mers în genunchi și o olimpiadă a capetelor plecate! La astfel de competiții am fi avut cu siguranță șansă la medalii - dar nu și la una a onoarei și responsabilității. Îți vine să râzi de chipurile înnegurate ale lui Miron Mitrea și Cristian Tudor Popescu (vă jur că n-aș mai fi crezut posibilă alăturarea acestora după nume!) pe care întrezăreai spaima că românii vor înțelege în fine pe ce lume se află. Ei bine, domnilor, fiți
Litera portocalie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12200_a_13525]
-
în raporturile cu cei din jur. Din această pricina el este aproape necunoscut în mediile largi și chiar faptul că cei nouăzeci de ani l-au găsit prezent, fertil și de o seninătate, e drept, putin suspectă în aceste vremuri înnegurate, nu a impresionat pe nimeni în mod special, în afara celor din cercul sau restrîns. Dar, la urma urmelor, cine este Barbu Brezianu? Ar fi suficient și dacă am spune doar atît: cel mai important cercetător al lui Brâncusi din spațiul
Un adolescent: Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17972_a_19297]
-
ea poate mai bine să mă atace" . (p. 45) Chiar dacă mustește de viață, sau poate tocmai de aceea, poezia Marianei Codruț emană un preponderent sentiment de singurătate. În umbra spectacolului cotidian se consumă drama unui suflet tot mai însingurat și înnegurat. Cortina de fier de pe vremea războiului rece a fost înlocuită cu alta, la fel de grea, dar pentru care nu mai există nici un fel de Yalta/Malta: cea a timpului, a vârstei care înaintează inexorabil și restrânge treptat accesul la toate bucuriile
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
cu iz patriarhal, sunt legate unul de altul gânduri care par vechi. Concepute formal și tematic în spirit pur tradiționalist, cu urme din Psalmii lui Tudor Arghezi și din lirica lui Ion Pillat, poeziile lui Ion Horea construiesc imagini picturale înnegurate, parcă ieșite toate dintr-un amurg veșnic. Li s-ar potrivi ceea ce a spus G. Călinescu despre poezia lui Ion Pillat: impresionism fumuriu și dezolat ca al pânzelor lui Andreescu. Este o înlănțuire de amintiri ale unor spații neatinse de
Nuanțele nostalgiei by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/12791_a_14116]
-
taie oaia/ se curăță mațele și se prăjesc/ nimeni nu aude țipete/ nimeni nu vede ochi răcindu-se// îți vorbesc într-o limbă necunoscută, știu". Abandonați de părinți, lipsiți de idealuri, absenți din viața socială, tinerii României duc o existență înnegurată, orientată mereu spre sine fără ieșire spre lumea exterioară. Nimic nu mai are consistență în indiferența generală, iar principala amintire legată de moartea bunicii este o violentă masturbare: ,în dimineața cînd a murit mamaia/ m-am masturbat pînă cînd dintre
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
Petre Stoica a cochetat cu ideea de bătrînețe în întreaga sa carieră poetică. Glumind puțin se poate spune că el s-a născut poet bătrîn. Încă de la volumul de debut privirea sa este ațintită spre trecut, prezentul i se pare înnegurat și lipsit de substanță. Firește, această obsesie este valabilă și astăzi, după patruzeci de ani de carieră poetică. Sensurile sînt însă cu totul altele. Disperării și durerii melancolice de ieri, i-a luat locul serenitatea. În mod paradoxal, după o
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]
-
decît restul trupei, Georgiana Mazilescu în Arkadina și Vitalie Ursu în Trigorin. Dar și asta face parte din lumea lui Cehov, din suma ratărilor pe care Oniga le investighează în acest spectacol. Mă întorc spre București. Și văd pe cîmpul înnegurat o turmă de oi și siluetele a trei bărbați. Îi aud. Vorbesc despre fericire. Sau despre nefericire?!
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
-ului bacovian. Într-un soi de Yoknapatawpha cu specific românesc (teritoriu denumit, deloc întîmplător, "Sumbria"), totul stă sub semnul nefericirii. Norii grei apasă în permanență asupra localității, nici o rază de soare nu reușește să-i străpungă pentru a lumina sufletele înnegurate ale oamenilor. Aceștia au ajuns să se înstrăineze de semeni și de sine, și-au extirpat orice urmă de sentiment și își trăiesc, într-un soi de automatism repetitiv depresia și singurătatea. Coșmarul comunist a fost înlocuit pentru mulți semeni
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
parte semnificativă din clasa noastră politică și din lumea mediilor de informare percepe cultura și performanța culturală ca întrupare, ca act revelat, ca dar al lui Dumnezeu sau ca o erupție de lumină din adîncurile firii. într-un asemenea orizont înnegurat, cvasimistic și iresponsabil din punct de vedere moral, profesionalismul, rigoarea, mințile creatoare dinamice și acțiunile conștiente nu au nici o relevanță. Ceea ce contează pentru acești administratori și propagandiști ai abisului sunt răbufnirile exemplare, epifaniile, monstruozitățile pozitive, cu alte cuvinte naturile geniale
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
anului 2007, când, după știrile de pe la televiziune, urmează să-i fie atât de suprasolicitate răftulețele semiruginite de îmbelșugatele produse UE-iste, ecologice și cu gust de mase plastice, încât... - Cum?!?, sare Haralampy să mă sfâșie. Ești nebun? ...E o seară înnegurată bine, noroc că ne scoate din ceață o știre tevé cum că, din 2007, UE nu va mai îngădui tăierea porcilor după tradiție, ci patrupedelor li se va explica detaliat că este vorba despre o simplă anesteziere pentru repararea danturii
Pandora și televizorul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10085_a_11410]
-
zori - în grădina bătrânei numai buruieni Singur sorbind ceai - în vaza de alături un bujor ofilit Bunica tricotând - pisoiul sare pe ghemul în mișcare Seară de vară - în șezlongul bunicii toarce pisica Zorele pe gardul de nuiele - casa bunicii Zori înnegurați - bunica toarce la geam vechile gânduri Soarele apune - pisica și bunica torc împreună Viscol în noapte - bunica toarce privind pe geamul tot mai mic Bunica brodând căciulița nepoatei - ninge arar Bătrânul gripat - din ultima lui ceapă își face un ceai
BUNICII by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83882_a_85207]
-
Chiar dacă speranțele sunt tot mai palide și mai puține, Chiar dacă sănătatea este șubredă iar neputințele se adună, Chiar dacă singurătatea este însoțită de deprimare și izolare, Chiar dacă lehamitea te cuprinde și tonusul psihic scade mereu, Chiar dacă orizontul vieții capătă culoarea cerului înnegurat, Chiar dacă doamna cu gând de scorpie îți dă târcoale, luptă! Pentru că de-i luminoasă, searbădă ori vitregită, viața totuși merită trăită! Mai cred... Spre finele celui de-al XX-lea veac, am fost aruncat în hăul inactivității, acolo unde nu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
să descopăr piatra filozofală a existenței, misterul neființei, sfârșitul infinitului, abisul necuprinsului. Îndemn Copii și tineri, respectați și prețuiți părul alb și înțelepciunea vârstnicilor! Străduiți-vă să le alinați suferințele, neputințele și dramele prin care trec. Aduceți în sufletele lor înnegurate, măcar din când în când, o rază de lumină și-o fărâmă de bucurie! Ajutați-i să-și scoată din minte ideea că ei sunt o povară pentru familie și societate! Acordați-le sprijinul moral pentru a-și păstra demnitatea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
piticul nu se uita la ei, nici în jos, ci doar cutreiera repede povestea, uluit chiar el de toate prin câte trecuseră. Iată din nou Dealul Răbdării și al Plictiselii, și-apoi pe cel al Rodului, și-al Dragostei, cu tot cu înnegurata Vale a Îndoielii, și Dealul Jocului, și-al Dorului, și-al insuportabilei Singurătăți..." (p. 130) Între fragmentele în proză și cele în versuri există o mare compatibilitate stilistică. Cei doi autori comunică foarte bine, se simt între ei, coordonarea este
O iubire de poveste by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7062_a_8387]
-
oameni, rînd pe rînd, și cum se postau în cerc în jurul luminii focului. După ce se vor strînge zece-doisprezece, vor auzi o bătaie puternică de aripi; o formă întunecată ar trece pe deasupra lor și a pămîntului și ar ateriza pe vîrful înnegurat, iar mesagerul se va îndrepta spre ei cu cheia în mînă. Focul se stinse, iar el se răsuci și se uită în jos la Glasgow. Nu se vedea nimic solid, ci numai lumini - felinarele ca niște coliere și brățări de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
câteva clipe, cu aerul că-și repeta în minte și cântărea fiecare cuvânt. încuviință apoi și aruncă sfoara în iarbă. — De acord, conchise el. Punându-și ambele mâini pe oblâncul șeii, scutură din cap și, vorbind aproape către sine, adăugă înnegurat: — De necrezut. Și totul din vina a doi copilandri... Geremar, alarmat, întinse mâna, arătându-l pe Balamber, și observă: — L-au văzut. Dacă îi lăsăm să scape, tot planul o să cadă, știi asta. Va trebui să vedem ce facem cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
familiilor lor ar fi ajuns, mai devreme sau mai târziu, în tabăra hunilor, pentru a putea trata răscumpărarea. între prizonieri se aflau și câțiva burgunzi, puțini de fapt, și nici unul de rang. Vorbeau prost galoromana și se țineau oarecum deoparte, înnegurați și nervoși, conștienți că trebuiau să se teme de huni mai degrabă decât alții, din cauza urii care din cele mai vechi timpuri despărțea cele două popoare. Cu surprindere, Sebastianus regăsi în acea mică mulțime și un alan care făcuse parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
capul copilului, constată el. Hunilor le place să glumească. Făcu apoi un semn îndărătul său. Pe altul l-au înecat în adăpătoare. Sebastianus fu bucuros că nu-l observase. Din casa aflată în fața lor, unul dintre burgunzi ieși cu chipul înnegurat. — Acolo înăuntru toți sunt morți, anunță. Un bătrân și două femei. Alte cadavre fură găsite printre ruine. Un soldat, care-și mânase deja calul dincolo de marginea locului viran și cercetase partea nevăzută a unei case, îi chemă pe toți, strigând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ghiduș cu mâna unei cabiniere la care se interesa așa, în treacăt, dacă mai avea rețeta aceea fabuloasă de murături. Când, într-un târziu, m-am ridicat să plec, era deja seară, perdelele somptuoase tremurau în clipoceala aceea de auriu înnegurat, cănile de ceai zăceau pe tablaua mesei, parcă obosite și ele de atâtea amintiri, iar ușa de stejar masiv s-a închis, acoperind zâmbetul acela inconfundabil pentru totdeauna. La puțin timp după aceea Mihai Berechet murea, închizând pagina unei clipe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
în robie în numele frăției și prieteniei fățarnice... Să cazi prizonier cu arma în mână e altceva! Atunci ai dreptul să-ți hotărăști singur soarta. Să te predai ori să-ți rezervi ultimul glonț... pentru tine! - a grăit Costăchel, cu chipul înnegurat. Acum, hai să ne bucurăm. Întâi pentru că ai reușit să scapi de iadul rusesc și apoi pentru că suntem împreună! - a grăit Petrache, ridicând ulcica cu vin. După un timp, inginerul Cicoare i s-a adresat lui Costăchel: Dragul meu. Trebuie
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ușa, îmi aplică lovitura de grație. — I-auzi! Pun pariu că nu i-a „scăpat“ și faptul că și el a făcut exact același lucru când era împreună cu Lisa. „A ieșit cum nu se putea mai bine“, mă gândeam eu înnegurată, în stația de autobuz. Acum o oră credeam că mă voi împăca cu Mark și că vom plănui un nou viitor împreună. În loc de asta, am reușit să-l conving să accepte oferta de legătură extraconjugală pe care o refuzase inițial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
să nu am dreptate, dar cred că ea își dorește să vă întoarceți în timp la momentul când nu era nevoie să faceți eforturi, când totul venea de la sine. — Cu Tally am fost mereu nevoit să fac eforturi, spuse Phil înnegurat. Nu a fost niciodată de nasul meu. Dar ea nu a simțit asta timp de ani buni. Oricine vedea că o făceai fericită. Phil nu era convins. Nu-mi amintesc să fi făcut altceva decât acum. Atunci te sfătuiesc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
un vaier trist văgăunile. Gornistul companiei duce trompeta la gură. Sfâșietor și jalnic, răsună "Stingerea". Cu inima grea, Marius ascultă cântecul de adio al ostașilor căzuți care străbate aerul în vibrații dureroase. Privește în zare. Aproape de orizont, soarele se arată înnegurat, pătat parcă și el de realitatea întunecată, oribilă, a războiului. Sunetul goarnei se stinge treptat, până nu se mai aude deloc, într-un final mut care urlă spaima unui viitor prins între incertitudine și vagă speranță. Oare câți din bunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
doar nelipsitul miros de mochetă stătută al holului. la care ușă să bat ? Mi-am amintit atunci de Dana, românca. Știam sigur că ea nu plecase acasă. De obicei nu îi căutam compania, pentru că era prea amară și prezența ei înnegurată mă stânjenea. Dar acum nici nu se putea companie mai potrivită. Ea m-ar fi înțeles. Poate am fi reușit să plângem împreună. Am bătut la ușa Danei, dar nu mi-a răspuns nimeni. mi-am amintit că își petrecea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și după ce obuzul ți se va fi spart în pântece, și chiar din fugă încă mai încerci să repari totul : din fugă te lași pe vine, culegându-ți dimprejur, cu mâinile reci, lipicioase de sânge, măruntaiele, palpitând însângerate ; cu ochii înnegurați și tot neștiind ce s-a întâmplat, și tot nesimțind durerea, încerci grăbit să le vâri înapoi, împreună cu grunji uscați de pământ și fire ude de iarbă. Și ele alunecând afară, mereu... oh, blestematele discuții de la popotă ! Un efort ca să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]