156 matches
-
înseamnă legea". Dar dacă legea ți-ar cere să omori un cîine?" l-am încercat. N-a ezitat deloc: "Aș încălca legea". Și abia atunci m-am revoltat. "Eu valorez, deci, mai puțin decât un cîine?" Aruncîndu-mi o privire mustrătoare, înnegurată, semn că obiecția mea îi făcuse o proastă impresie, Hingherul s-a ridicat. Era și timpul. Afară se luminase de ziuă. Vălătuci de ceață atârnau deasupra țărmului și a mării, sub un cer sumbru și rece. M-am sculat să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
E iarnă și el tot mai poartă uniforma albă de vară. Desigur, nu-și dă seama că e o pradă ușoară pentru patrula de coastă. Nu-ți poți imagina ce prost și nesăbuit e băiatul ăsta. — Chipul lui părea destul de înnegurat, spuse Ignatius. Artistul cu beretă și barbișon trecu și el pe Chartres Street, urmărindu-l preocupat pe marinar la distanță de câțiva pași. O, Doamne! Mi-e teamă că polițistul ăsta ridicol va strica totul. Se bagă peste tot ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
legea”. „Dar dacă legea ți-ar cere să omori un câine?” l-am încercat. N-a ezitat deloc: „Aș încălca legea”. Și abia atunci m-am revoltat. „Eu valorez, deci, mai puțin decât un câine?” Aruncându-mi o privire mustrătoare, înnegurată, semn că obiecția mea îi făcuse o proastă impresie, Hingherul s-a ridicat. Era și timpul. Afară se luminase de ziuă. Vălătuci de ceață atârnau deasupra țărmului și a mării, sub un cer sumbru și rece. M-am sculat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
doar nelipsitul miros de mochetă stătută al holului. la care ușă să bat ? mi-am amintit atunci de Dana, românca. Știam sigur că ea nu plecase acasă. De obicei nu Îi căutam compania, pentru că era prea amară și prezența ei Înnegurată mă stânjenea. Dar acum nici nu se putea companie mai potrivită. Ea m-ar fi Înțeles. Poate am fi reușit să plângem Împreună. Am bătut la ușa Danei, dar nu mi-a răspuns nimeni. mi-am amintit că Își petrecea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
doar nelipsitul miros de mochetă stătută al holului. la care ușă să bat ? Mi-am amintit atunci de Dana, românca. Știam sigur că ea nu plecase acasă. De obicei nu îi căutam compania, pentru că era prea amară și prezența ei înnegurată mă stânjenea. Dar acum nici nu se putea companie mai potrivită. Ea m-ar fi înțeles. Poate am fi reușit să plângem împreună. Am bătut la ușa Danei, dar nu mi-a răspuns nimeni. mi-am amintit că își petrecea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
măsurarea tensiunii 289 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Când s-a trezit depus cu tălpile pe planșeul de beton al tunelului și-a reluat o poziție neagresivă, de biped, și ne-a făcut cu ochiul. L-au încadrat patru, înnegurați și clădiți cu vitamine, de la trupele de comando. Habar n-am de ce, dar nu l-au pocnit sub privirile noastre. A plecat cu brațele sus. Salutând publicul ca un boxer. Plîngîndu-se în gura mare că se desparte de niște călători
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din ușă să salute, dar nu-i mai răspunse niciunul dintre ei. Se opri pe coridor, acolo era o chiuvetă. Dădu drumul la un firicel subțire, așteptă până când căușul se umplu și își spălă îndelung fața. Abia când văzu cerul înnegurat și simți picăturile își dădu seama cât de mult stătuse înăuntru. Rămase câteva clipe pe trotuar, strada era pustie, viața mergea liniștită înainte. Secția de poliție avea o firmă mică, din sticlă, ce, probabil, era luminată noaptea, o firmă ca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
încerca de fiecare dată cu atâta insistență să-și semnaleze prezența. Geamantanul greu, încărcat parcă înadins cu cărămizi, îmi întindea nemilos mâna dreaptă în încercarea lui continuă de a se apropia de pământ. Trebuia să ajung acolo, peste acel deal înnegurat unde se auzea acel sunet de sirenă al locomotivei, de unde un tren mă va duce spre marele oraș. Mă îndreptai cu pași greoi spre movila de piatră spartă ce se vedea într-o latură a drumului ca o pată murdară
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
că-l simt ghioceii, care scot la lumină floricelele lor albe și brebeneii, cu petalele lor trandafirii, care-și fac loc printre peticele de zăpadă și prin iarba tânără, încă umedă. În acceași vreme, pe partea cealaltă a muntelui, cea înnegurată, întreaga natură doarme încă sub mantia troienelor spuzite în nuanța albăstruie a umbrelor. Liniștea pare mai deplină ca în toiul iernii! Același contrast se înregistrează și toamna, când prin poienele de miazăzi se cosește otava, iar pe platoul de lângă Mănăstirea
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
cercetărilor de suprafață sau al sondajelor arheologice efectuate de Costache Buraga stau mărturie pe aceste meleaguri a unei civilizații milenare. Acestea erau întregite de piese de etnografie și numismatică. Mă macină un dor Doamne, în jurul meu totul e pustiu, trist, înnegurat și rece. M-a copleșit singurătatea. Am ajuns într-o stare de deznădejde, de nesiguranță și de teamă încât simt nevoia să vorbesc cu cineva, să mă destăinui, să-mi descarc sufletul, să cer un sprijin moral, măcar pentru o
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
din rațiuni abisale, îi rabdă pînă cine știe cînd. Nu turnătorul, nu torționarul, care n-au remușcări, ci numai dibăcia mistificării. Ce să faci cu "adevărul" lor? Și ce e trist, îngrozitor de trist, este că și adevărul victimelor apare uneori înnegurat, căci viața, nu-i așa, își are complicațiile ei. E bine însă că bieții foști-oameni își doresc să-l găsească. Nu toți, măcar unii... Nu-l dibuiesc. De ce nu-l caută în sine? Nu fiindcă sinele, stîlcit, denaturat, sinistru metamorfozat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
un leu. Noaptea se duce să doarmă în loc întunecos, de unde îl iau niște fiare și îl aduc la locul de unde își reia drumul dimineața. Dacă s-a odihnit destul, soarele e vesel și strălucitor, dar dacă nu, răsare posac și înnegurat, ascunzîndu-și fața. Leului i se urăște să tot umble, de aceea iarna fuge de la noi. (Gh.F.C.) Soarele e ochiul lui Dumnezeu, scaunul lui Dumnezeu sau fața lui Hristos. (Gh.F.C.) Soarele și luna sînt frați. Soarele a vrut să-și ia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nimic nu se mai poate face, că dacă Totul a fost viu, iată, acum nimic nu mai este viu, că o nouă pace va fi acum și un nou război aproape va fi"); bătaia în poartă a Omului cu lampa înnegurată, al cărui cântec "mi-a fost iubita în giulgiu o noapte" etc. etc. Un punct de maximă intensitate a percepției halucina(nt)e este propriul ritual sepulcral; strania dedublare postthanatică, amintind pe undeva de postuma eminesciană Ioan Vestimie sau de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
verzi și "caninii mai ascuțiți decât Blestemul și coamele tigrilor", Călărețul albastru, "cel ce călătorește printre amintiri vii ca rănile", oamenii-îngeri triști, drapați în întuneric, Ucigașul sumbru, cu "neobosit trup, neobosit trup, bun de umplut Abisul" sau Faraonul din casa înnegurată, care, Cu ochiul stins, "grăbește venirea morții") se contorsionează în eforturi disperate de a se aclimatiza cu propria agonie. Fără a da semne că ar fi însetați de marile certitudini, dar mărturisind, fără excepție, tentația de a-și exorciza proprii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cimitirele, uitate și ele prin satele vasluiene, ocupă un spațiu considerabil în aceste pagini. Apoi, veacul a fost frânt de întâmplări și mai tragice pentru nenumărate destine de români, iar rândurile cărții aleargă năvalnic, căci este desfășurată cronica acelei perioade înnegurate, începută la sfârșitul celui De-al Doilea Război și culminată cu instaurarea regimului proletar și urmările sale nocive. Multiple ipostaze apar înaintea noastră, ilustrând vremuri de tristă amintire, precum crâmpeie veridice din viața evreilor din Vaslui și Huși și contribuția
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
rămas și pe care Mareșalul îi ocrotește, sau redactori la Porunca vremii sau la Sfarmă piatră? - Miroane, nu m-am gândit, se bâlbâi Tib. Nu știa ce să mai spună și tăcu, dar nu prea opresat de cuvintele poetului, care, înnegurat, răsfoi ziarul (nu era Timpul) și începu să ne citească din el, adică din reportajul lui Tib, pasagii întregi, într-adevăr,antibolșevice... expresiile curente... cei fără cruce și credință... barbarii de la răsărit... Miron Paraschivescu se opri și izbucni în râsul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
dumbrave prăvălite peste coaste râzătoare Și cu stânci încremenite printre nouri de purpur. Peste văile adânce repezite-n regioane Nourate, stau ținute templele multicoloane, Parcă munții-n braț de piatră le ridică și le-arat- Zeilor din ceriuri. Vulturi peste văi înnegurate, Grei atârnă cu întinse aripi și priviri țintate Supra lumei ce sub dânșii stă adânc, împrăștiat. {EminescuOpIV 117} {EminescuOpIV 118} Astfel Grecia se naște din întunecata mare. Poartă-n ceruri a ei temple ș-a ei sarcini de ninsoare, Cer
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să mă ceară în căsătorie. Minette râse. —Probabil. Și-acum? Cine știe? zise Darcey. Va trebui să așteptăm și să vedem. Tocmai își terminase cana de espresso când sună telefonul. Minette răspunse și îi întinse lui Darcey receptorul, cu ochii înnegurați. E pentru tine, zise. Aidan Clarke. Darcey trase aer în piept și luă receptorul din mâna mamei sale. — Alo. —Bună, Darcey, se auzi glasul nefericit al lui Aidan. Nu eram sigur dacă ăsta încă e numărul tău. — Sigur că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
lupta lor deznădăjduită cu zorii unei zile noi, două stele și luna, singurii și ultimii zei, cu capul dat pe spate și cu ochii pe cer mă plimb printre mesele goale, resturile ospățului ceresc, la masa lungă din centru figurile înnegurate ale celor din urmă zei, ei, nemuritorii, cei ce vor rămâne până la sfârșit, o stea și luna, în doi, nu se privesc unul pe altul, depărtarea dintre ei n-are măsură omenească, ei stau acolo la masă, ultimii oaspeți, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de vină. Și acum iese și Hoitarul. Rupse Încă o bucată din plăcintă. În ceea ce-i privește, el e vinovat. Dar n-a făcut-o el! — Nimeni nu mai dă doi bani pe ce-i adevărat. Știi chestia asta, Laz. Înnegurat, Logan fu nevoit să fie de acord. Stătură și mâncară În liniște. — Și cum mai e cu povestea cealaltă a ta? Întrebă În cele din urmă. — Care din ele? Când mi-ai spus că o lași baltă cu Geordie-fără-genunchi, ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Stacey așteptându-i la casă. Un fel de memento înfricoșător privind efectele răsfățului excesiv.) Mai degrabă atitudinea ei a stat în calea progresului: înțelegem cu toții cum e să ți se înece un pic corăbiile din când în când, dar expresia înnegurată a lui Stacey și lipsa abilităților conversaționale chiar îi îndepărtează pe unii din clienții obișnuiți. Deci dacă aerul ăsta nou, strălucitor persistă, voi fi foarte încântat - am observat că încerca să zâmbească ocazional clienților și-și dăduse cu rimel sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
ușa, îmi aplică lovitura de grație. — I-auzi! Pun pariu că nu i-a „scăpat“ și faptul că și el a făcut exact același lucru când era împreună cu Lisa. „A ieșit cum nu se putea mai bine“, mă gândeam eu înnegurată, în stația de autobuz. Acum o oră credeam că mă voi împăca cu Mark și că vom plănui un nou viitor împreună. În loc de asta, am reușit să-l conving să accepte oferta de legătură extraconjugală pe care o refuzase inițial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
să nu am dreptate, dar cred că ea își dorește să vă întoarceți în timp la momentul când nu era nevoie să faceți eforturi, când totul venea de la sine. — Cu Tally am fost mereu nevoit să fac eforturi, spuse Phil înnegurat. Nu a fost niciodată de nasul meu. Dar ea nu a simțit asta timp de ani buni. Oricine vedea că o făceai fericită. Phil nu era convins. Nu-mi amintesc să fi făcut altceva decât acum. Atunci te sfătuiesc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
cu resemnare față neobositei și obositoarei scrime orale a baronesei, eu mă relaxam alături de Bibiloni, un tânăr poet din Catamarca, convorbind ca un atenian despre poezie și provincii. Mărturisesc abia acum că la Început chipul Închis la culoare, mai curând Înnegurat, al tânărului premiant al mașinilor de gătit Vulcan nu m-a atras. Din pricina ochelarilor-bicicletă, a cravatei cu nod și elastic, a mănușilor de culoarea smântânii, m-am crezut În fața unui pedagog din noianul pe care ni l-a pus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ale cărui mâini au strâns mănușa mea de șevro. Comparați: În al patrulea medalion din galeria mea se ițește un personaj oriental. Nici nu l-am chemat, nici nu-l rog să zăbovească: e străinul, evreul care pândește din fundul Înnegurat al poveștii mele, așa cum pândește, și va continua să o facă, dacă legislația prudentă nu-l trăsnește, la fiece carrefour al Istoriei. În cazul nostru, numele Oaspetelui de piatră e Samuel Nemirovsky. Vă scutesc chiar și de cel mai mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]