263 matches
-
de cartofi. La sfîrșitul lui septembrie 1847, aproape un milion de irlandezi încă mai primeau hrană gratuită. Despre această formă de ajutorare Trevelyan credea că "prea mult s-a făcut pentru acest popor. Aplicîndu-se un astfel de tratament, poporul se înrăiește, iar noi va trebui să găsim mecanisme independente pentru a interveni". În această perioadă în Limerick rata mortalității se ridică la 130 de oameni pe săptămînă. Soluția la situația disperată a poporului irlandez a fost emigrarea atît în Imperiu, cît
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
exemplu interesant l-ar putea constitui personajul Travis Bickle (jucat de Robert De Niro) din filmul Taxi Driver al lui Martin Scorsese, care are multe în comun cu Holden. Un tip mai violent decât Holden, dar impresionat de inocență și înrăit de inautenticitatea New Yorkului în care trăiește, taximetristul ține un jurnal, e preocupat de sex, dar o plătește pe Iris, prostituata aproape copil, nu pentru a face sex, ci pentru a avea o discuție serioasă cu ea. Deși romanul poate
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și acatiste”, personaj picaresc ce completează și dă sens aventurilor lui Bostan, sunt transformați în măgari. Spațiul rural este reinterpretat într-o manieră amuzantă, populat de personaje cu nume ce se vor comice (Blându, Multea, Ochiosu, Guguștiuc, Gușică, Vasile Părosu Înrăitu) sau de sfinți și zei greci. Textul oferă un amestec reușit de realitate și ficțiune, de călătorii în timp și în spațiu, căruia i se adaugă interferența cu absurdul și umorul negru. SCRIERI: Drum spre liniște, București, 1965; Ultima declarație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290434_a_291763]
-
vitregă care Însă nu a mai putut să le ofere acestora o afecțiune maternă de care ar fi avut nevoie, iar tatăl și-a concentrat afecțiunea asupra celor din urmă. Suportând adesea tratamente dure din partea tatălui lor, aceștia s-au Înrăit și au devenit câinoși. Fata, fiind mai În vârstă, s-a căsătorit și și a văzut de casa ei. Ceilalți doi, George și Sandu, au avut multe de tras, soarta orfanilor de mamă. Oricum ar fi, o mamă vitregă nu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu a putut face abstracție, arătând cu degetul spre: „...N. Strâmbu și Gh. Lungu din Căzănești și Gh. Ciobănașu din Buhăești”, precum și spre „...Pavel Bărbosu care a pus mâna pe ușă ca să intre înăuntru”. Încercând să calmeze oamenii întărâtați și înrăiți de sărăcie și lipsuri, autoritățile orașului au folosit și unele tertipuri. Iată ce spunea în acest sens martorul: „...joi a venit Ghiță Hodorcă și ne’a spus să ne adunăm că are să ne spună Primarul că a venit o hârtie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o curte de păsări. Ei bine, toate acestea au dispărut în special după colectivizarea forțată și sărăcia a început să fie nota dominantă a satelor noastre. De altfel, sărăcia nu a dispărut nici acuma, de asta lumea-i atât de înrăită de se asmut oamenii unii împotriva altora!”. Pentru a nu trece cu vederea nimic din ce ne-ar interesa atât pe noi cât și pe cei la care ar trebui să ajungă de drept acest mesaj, Busuioc ne-a scris
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lecția de-a lungul unei ore. Obosește destul de repede și nu mai participă la lecții, refuză simulând dureri de cap. Deoarece părinții îi reproșează mereu faptele negative, copilul și-a pierdut încrederea în el, este traumatizat afectiv, asta l-a înrăit și s-au creat premisele apariției unor tulburări de comportament. 6. Examenul logopedic: Bâlbâiala clono-tonică pe fond de tahilalie, cu spasme și blocaje în cursul vorbirii expresive și spontane. Vocabularul este sărac, cu stereotipii verbale și dificultăți în reținerea și
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
o răpesc? Aș fi putut oare s-o amăgesc, spunându-i că o conduc acasă? Și Gilbert ar fi acceptat? Titus ar fi acceptat? Și apoi, dacă o luam cu forța, faptul acesta n-ar fi putut decât s-o înrăiască împotriva mea și să zădărnicească acel prețios reviriment al spiritului ei, pe care-l așteptam cu atâta nerăbdare. Dar, pe de altă parte, situația actuală putea continua? Și dacă nu, la ce altă soluție se putea ajunge? Mi se părea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
tinerețea, ne-au distrus tot... Eu, mă rog, printr-un concurs de împrejurări, că am avut o constituție deosebită și o structură mai solidă și nu am clacat moral, sufletește... și nu că m-a îndârjit, nu că m-a înrăit, ci pur și simplu că trebuia să mă salvez, dar acu’ parcă îmi pare rău, că moartea a fost mai onorabilă decât viața... Eu vă mulțumesc foarte mult. Și eu vă mulțumesc... MARAMUREȘ GHEORGHE BULACU S-a născut la 12
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
scandalului declanșat de Fănuș Neagu în 1970, Eugen Barbu lăsa să se înțeleagă, în 1982, că nu i-a purtat niciodată pică mai tânărului său confrate: "Cât privește polemica cu Fănuș, ea ne-a apropiat mai mult decât ne-a înrăit. Cu geniul său lingvistic nici nu putea să nu mă guste, dar l-au pus răii și famenii să mă ciupească"51. Așadar, Eugen Barbu, la mai mult de un deceniu distanță de la polemica țesută în jurul Principelui, considera că impulsivul
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
celuloză; și, dacă el nu posedă celulază, „cheia“ comorii adică, crede că așa e peste tot. Numai că Natura trebuie să aibă grijă și de alții, căci Îi trebuie cât mai mulți „slujbași“, specii adică, Între ei chiar cei doi „Înrăiți“. Punând la corvoadă arborele, peste beneficiul lui imediat, limitat desigur În timp căci Naturii nu-i plac Matusalemii, acela de rezistență mecanică, destinează celuloza de fapt restului biocenozei. La urma-urmei, cu ce se hrănește căprioara, o posesoare de celulază, la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
instalațiile de salubritate, cu temelii de biserici de care, până la Pușcașu, nimeni n-a știut nimic; lui îi datorăm splendida restaurare de la mănăstirea Dobrovăț și miile de obiecte descoperite care ar face fala oricărei expoziții; toate datorează renașterea lor acestui înrăit întru arheologie. Ce-i drept, Nicolaie Pușcașu nu prețuia deontologiile profesionale. Un arheolog care sapă distruge prin iminență locul care, până la el, a păstrat în poziționarea inițială vestigiile istorice. Din această cauză dânsul e obligat să măsoare, să deseneze, să
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
care Îl are În comun cu evreii și, Îndemnată nu de motive politice, ci de iubire religioasă, evanghelică, deplânge urile, prigonirile și toate manifestările de antisemitism Îndreptate În orice vremuri și de către oricine Împotriva evreilor” <endnote id=" (132)"/>. Dar antisemiții Înrăiți refuză să facă acest pas. În anii ’90, revistele românești de extremă dreaptă perpetuează același tip de retorică ieftină a anilor ’30 : „Evreii sunt vinovați de răstignirea lui Iisus” (Mișcarea, nr. 6, 1994), fiind „un popor deicid” (România Mare, 27
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai recunoștea nici chiar când era la doi pași de mine. Alte întâmplări ce merită să fie amintite au fost în legătură cu diferitele decrete ce trebuiau întocmite. Astfel, spre a putea înlocui în chip legal pe câțiva dintre oamenii vechilor regimuri, înrăiți în vechile sisteme, s-a întocmit un decret-lege pentru reducerea limitei de vârstă necesară pensionării (cred la 57 de ani), bine înțeles acordându-se obișnuitele [215] completări pentru anii de pensie, așa încât nimeni să nu fie nedreptățit. Pe de altă
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
surorile ei, cea odihnită Într-un loc de verdeață și răcoare, pe tăticul meu contabil care a căzut răpus de norme duble și triple, eh, sunt un sărman orfan. Nu-mi dă mie Restoiu să mănânc. Și s-a cam Înrăit și moșu’ de când s-a stricat cu fii-su. Nu-i mai intri În voie ca altădată. Ziua asta pierdută pe aici precis o să mi-o taie din pontaj. Până când o să mai faci pe scriitorul pe buzunarul lui și-al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se situează la antipozi, unul fiind - să zicem - „rău”, iar celălalt fiind „bun”. Cunoașterea dezbină și conduce la pizmuire; iubirea unește și generează alte efuziuni afective. Prima conduce la fală și individualism, a doua la smerenie și generozitate. Cunoașterea poate Înrăi (pe cei ce cunosc sau folosesc adevărul), pe când iubirea Îmbunează (pe cei atinși de aripa sa). Cunoașterea este relativă și merge spre infinitul rău destabilizator, pe când iubirea este Întremătoare și aducătoare de certitudini sigure. Cum „combinăm” cele două tendințe pentru ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
mama a găsit unitatea și pe tata care supraviețuise până atunci luptelor împotriva armatei sovietice și mai apoi împotriva Germaniei, într-o pădure din apropierea localității Moreni. După terminarea războiului, demobilizarea generală l-a adus și pe tata la Gheorghe Lazăr. Înrăit de faptul că “eliberatorii ruși” au ocupat Basarabia și că acolo a rămas toată agoniseala dar și părinții cu cei 8 frați, a început să facă propagandă anticomunistă în preajma alegerilor din 6 martie 1945. Din aceste motive a aderat la
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
pentru a-i educa conform particularităților de vîrstă și individuale. În centrul gîndirii filosofice a lui Rabelais se află principiul conform căruia "numai libertatea duce pe om spre săvîrșirea de fapte bune, spre virtute, pe cînd constrîngerea îl revoltă, îl înrăiește". De aici și oroarea sa față de tot ce înseamnă reglementare, disciplină, obstacol în calea liberei desfășurări a activității. Ceea ce frînează dorințele, trebuințele și pasiunile oamenilor este rău. Idealul său era societatea în care natura, eliberată de orice constrîngere, să se
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
trecere sunt mai mereu pustii, doar întotdeauna la șapte luni și cinci zile, pleacă dintr-o parte în cealaltă delegațiile oficiale menite să perpetueze frăția de veacuri dintre cele două popoare. (Două popoare și nu unul singur, cum afirmă dușmanii înrăiți din diaspora, dar și unii trădători iredentiști din interior!) În Republica Vandana de Nord, se spune că, datorită factorilor climaterici atât de favorabili, boiaua din ardei dulce este foarte ieftină, spre deosebire de Republica Vandana de Sud, unde doar boiaua din ardei
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
singurul punct de frontieră utilizabil rămas, trec întotdeauna la șapte luni și cinci zile, dintr-o parte în cealaltă, delegațiile oficiale menite să perpetueze frăția de veacuri dintre cele două popoare. (Două popoare și nu unul singur, cum afirmă dușmanii înrăiți din diaspora, dar și unii trădători din interior!) Se spune în șoaptă, desigur că, în acele ocazii solemne, valizele diplomatice sunt burdușite cu pungi cu boia. Dar este jenant să luăm în considerare o bârfă atât de răuvoitoare.) Așa se
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
să nu lași chestia asta să te afecteze în vreun fel, scumpa mea. E doar o fătuca tristă care are un dinte împotriva mea. Cine mai era și asta? spune Elinor, încruntată. O cunoașteți? — O fostă clientă de-a mea înrăită de viață, spune Robyn. Dumnezeule, cât de rele pot să devină fetele astea! Nu știu ce li s-o fi întâmplând de ajung în halul ăsta. Acum sunt niște bombonici fluflu, și în clipa imediat următoare te trezești cu ele că te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
l-au cam răscolit..." 357). Ivan Denisovici întruchipează răbdarea (își poartă crucea, care pentru el înseamnă detenție), blândețea ("fericiți cei blânzi") și cinstea în condiții extreme, în care puțini pot dovedi sau pot păstra aceste calități. El nu s-a înrăit în lagăr ("fericiți cei curați cu inima"), nu s-a abrutizat și încă se mai poate implica, responsabil, în muncă. Așa cum se știe din experiența monahilor, munca, mai ales cea manuală și însoțită de rugăciune, este o asceză purificatoare. În ce privește
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
să te facă să ghicești, ți-l sugerează plimbându-te prin tot felul de parabole aiuritoare. Aflase ceva sau suferise. Și io ajunsesem la o concluzie. Că toți oamenii care au suferit au ajuns oameni buni. Deși unii s-au înrăit. Un fost deținut zicea că pentru a fi om întreg trebuie să ai experiența pușcăriei. Exagera, dar avea dreptate. Sau tocmai de-aia avea dreptate. Pentru că bătea câmpii. Mă gândeam uneori că, dacă s-ar hotărî ăștia de la TV să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
prin viziuni pașoptiste și personalități providențiale. N-am argumente solide - cel puțin deocamdată - pentru a credita resursele de solidaritate, vigoare sufletească și dinamism civic ale unei populații risipite interior, sleite de lipsuri, hărțuite de tot felul de „zbierători și dibaci“, înrăite de lupta pentru subzistență. Uneori, oricât m-ar întrista ceea ce simt, mă întreb dacă nu oblojim, în fibra noastră, un virus (mai vechi) al disoluției, dacă nu stăm sub steaua sumbră a unei ratări istorice, a unei „moșteniri de nenoroc
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Ar trebui ca actualele instituții ale statului să se simtă vizate. Dincolo de nereușitele lor economice sau politice, ele pot fi acuzate de ceva mai grav: e vorba de un efect toxic asupra societății românești în ansamblul ei. Lumea s-a înrăit. Guvernul (demisionar) și opoziția (incluzând, o vreme, și partenerii de guvernare) și-au adus neîncetat acuzații dure și au creat, astfel, o atmosferă de lucru otrăvită. Partidele politice s-au vânat și se vânează reciproc pentru a ieși mereu în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]