373 matches
-
trezită, îi auzeam glăsciorul prin curte, cam îndărătnic când era pusă să facă treabă. Pierindu-mi somnul dulce de dimineață, mă uitam pe geam afară și pe pereții camerei pe care vedeam atârnate o mulțime de icoane și de fotografii înrămate, poate ale unor feciori mai mari de-ai lui nea Macovei, pe care nu-i știam. Fata reuși să-mi pregătească masa de dimineață. Intră în casă și stăpâna, care dădu ultimele dispoziții să-mi fie aduse cele necesare pentru
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
orhideele pătate cu vin negru reminiscențe venusiene ale unui ieri mausoleic mă absorb tentacular libertăți cioplite pe asfaltul ca o larvă fumându-și zborul îți vând patima roșie necomercial invocând pas cu pas ploaia debusolată mă culc cu umbra ta înrămată grotesc mai sare clapa dezacordată a pianului când îmi atingi notele joase nu mai cânta atât de exact mi-ai amorțit sufletul scurs in gamba stângă pas de deux palmele amuțesc numărând nodurile dintre noi câte semne crestate lasciv doar
PAS DE DEUX de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371521_a_372850]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > PEISAJ ÎNRĂMAT, CU DURERI UTILE Autor: Cristian Pop Publicat în: Ediția nr. 1652 din 10 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Am schițat dungi albe pentru timpul zilei, traversate de râuri repezi cu legiuni de gânduri străine, ce le descărcăm în dungile negre
PEISAJ ÎNRĂMAT, CU DURERI UTILE de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376360_a_377689]
-
facem lumea, trimițându-l pe Dumnezeu în concediu. Punctele reprezintă secundele, care imediat ce le-am terminat au zburat. Viața însăși este o înaripată rătăcită, cu aripile deschise firesc, către orizonturi înclinate, din alte lumi. sursa foto: internet Referință Bibliografică: Peisaj înrămat, cu dureri utile / Cristian Pop : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1652, Anul V, 10 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Cristian Pop : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PEISAJ ÎNRĂMAT, CU DURERI UTILE de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376360_a_377689]
-
despre autor: nu exista inca- toate articolele: VIZUALIZARE - articole publicate:articole- numar total de accesări:accesari- numar total de voturi:voturi- numar total de cititori:cititori- numar de abonati:abonat->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. PEISAJ ÎNRĂMAT, CU DURERI UTILE, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1652 din 10 iulie 2015. Am schițat dungi albe pentru timpul zilei, traversate de râuri repezi cu legiuni de gânduri străine, ce le descărcăm în dungile negre, ale somnului nopții
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
Și cum să mă prefac Că n-ai crescut în mine niciodată? Privește-mă în ochi când spui că pleci, C-a fost minciună vara asta toată Și că de fapt n-ai vrut ca să-ți apleci Spre mine drumul înrămat de sete... Privește-mă și pleacă... Nu te țin... Iubirea-mi va-nvăța să te repete Din vis în vis, până-mi vei fi destin... Referință Bibliografică: În ochi / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2003, Anul VI
ÎN OCHI de AURA POPA în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375824_a_377153]
-
motive înflorate în culori vii, se sprijină pe perete un dulap înalt cu rafturi tot din lemn, plin cu mici suveniruri: câteva cărți de rugăciuni, o biblie veche pe care tata obișnuia să o răsfoiască adesea și de fotografii frumos înrămate ale celor din familia mea dintre care unii sunt azi doar umbre palide în arhivele amintirilor noastre. Privesc fascinată împrejur și din fibrele obiectelor îmi șoptesc icoanele dragi, povești și reînvie în minte întâmplări, sub forma unor flashuri ascunse în
UNIVERSUL UNDE MĂ SIMT O PRINȚESĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379258_a_380587]
-
ieri Mai poartă al iubirilor parfum străvechi. Chipul tău, mai luminos decât zorile, Farmecă luna și-o face să pălească, Stelele-și pierd strălucirea, culorile, Uluite de dragostea-ți fecioreasca. Peruzeaua mea, chipul tău e raiul meu! În inima mea înrămat va fi pe veci Gingaș suvenir, al iubirii panaceu, Cănd dorul mă va prinde, zburdând, pe poteci. Noi iar am furat iubirea de la îngeri, Pe norii diafani când ne plimbăm visând, Un joc ne răscolea, venit de nicăieri, Ne-ademeneam
POEZIE BILINGVĂ (TURCĂ-ROMÂNĂ) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379273_a_380602]
-
pictorilor sînt confrați care-și ling cu voluptate rănile. Prefer paradigma tînărului Felix Aftene. Seriozitatea excepționalului său demers pictural cunoaște, mai de fiecare dată, un apogeu glumeț și exuberant: în propriul vernisaj, travestit în enigmatica Mona Lisa, rămîne cîteva ore... înrămat, în timp ce invitații săi își consumă, relaxați, șampania și pișcoturile. Ascultînd, mai alaltăieri (cu ce efort!), placa iliesciană cu diviziunea muncii, bla-bla. bla-bla, și cu alte asemenea poncife marxiste, ingurgitate nemestecat în junețea răsăriteană, constați cîtă inadecvare opacizează această minte în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Lascaux ca să o văd. Obositor. Hîrtia, însă, vine la mine. Pot să citesc în fotoliu și să-mi fac abonament la ziar. Gramofonul îmi aduce concertul la domiciliu, înaintea discului. Sau iau sub braț tabloul de pe șevalet, pe pînză și înrămat, ca să-l agăț unde vreau, pe cînd dacă vreau să văd fresca murală trebuie să merg la biserică. Avem aici și mutarea, și transportul unui material. Cu cît suportul este mai puțin material, cu atît destinatarul poate rămîne pe loc
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
În străinătate, firește. Surîsul larg i se Întunecă o fracțiune de secundă. — Justin e prietenul Venetiei, Îmi explică Luke. Prietenul. Aproape uitasem că există. — A, da, spun, politicoasă. Cu ce se ocupă? — E finanțist. Venetia se Întinde și ia fotografia Înrămată a unui bărbat În costum cu aer destul de anost și, În timp ce o privește, fața i se luminează subit. — E incredibil de hotărît și motivat, așa, cam ca Luke. Uneori, cînd are de Încheiat cîte o afacere, mă simt ușor exclusă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
habar n-am avut că toată lumea o să se agite În halul ăsta! De fiecare dată cînd mă uit În jur, remarc altceva, cum ar fi că pe masă scrie, cu confetti argintiu, „bebe“, sau botinele minuscule atîrnate de toate fotografiile Înrămate... — Și-ncă n-ai văzut nimic, spune Danny, luînd o gură mare de șampanie. Ok, toată lumea, alinierea, la trei vă desfaceți jachetele... Mă uit amuzată la ei cum se agită să-și ia locul fiecare, ca un cor improvizat. — Unu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
face loc adesea unor „inserții poematice” (Mircea Zaciu), dar se remarcă mai ales deschiderea către fantastic (Întâlnire în casa veche) sau apetența pentru surprinderea contururilor grotești ale unor siluete, precum mătușile Nebunei, domnișoara Vinga ș.a. Farmecul retro al acestor amintiri înrămate provine nu neapărat din povestea de tip bildungsroman, deși autoarea dovedește talent de povestitor, ci din recompunerea „impresionistă” a unei atmosfere: broderiile sale narative prind în ochiurile lor tocmai inefabilul unui timp pierdut, cu care autoarea pare să se identifice
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
și decorurilor din poemele lui Vasile Gârnet, din Personaj în grădina uitată (Editura Hyperion, 1992), unde, descrierea, de asemenea, este unul din procedeele fundamentale ale scrisului. Iar lumea care degradează într-un haos și "din haos se naște" poate fi "înrămată", respectiv imortalizată doar prin intermediul artei. Pe creație, care aici are un puternic accent vizual, se fondează adevăratul act de cultură, în spiritul ei rezidă esența lumii. "În cele din urmă [...] haosul atinge splendoarea. [...] lumea brusc se oprește într-o imagine
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
Beclean, unde ajunge director (1982-1985). Inspector ICAPPA la Bistrița (1986-1991), va fi mai târziu director al Casei de Cultură din Beclean. Debutul are loc la revista „Astra”, în 1968, cu povestirea Caii. Primul volum de proză scurtă, O fotografie veche, înrămată, îi apare în 1994. Colaborează la „Cronica”, „Tribuna” și „Steaua”, „Minerva” (Bistrița), „Banatul” ș.a. Laureat al Concursului „Liviu Rebreanu” (Bistrița, 1983) și al Concursului Național de Proză „Pavel Dan” (Cluj-Napoca, 1987), i se acordă în 1996 un premiu la Salonul
PODARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288858_a_290187]
-
prin selectarea interlocutorilor, portretul unei epoci, în detaliile ei particulare. Pe de altă parte, din preocuparea pentru tradițiile culturale ale zonei natale se naște o lucrare precum Teodor Murășanu, un poet care-a trăit demult... (1998). SCRIERI: O fotografie veche, înrămată, pref. Radu Mareș, Cluj-Napoca, 1994; Exerciții la microfon, Cluj-Napoca, 1996; Teodor Murășanu, un poet care-a trăit demult..., Cluj-Napoca, 1998; Chef cu teroriști, Bistrița, 2000. Repere bibliografice: Andrei Moldovan, Acel fel de proză, TR, 1995, 5; Alex. Ștefănescu, Mai mult
PODARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288858_a_290187]
-
de corupție ajunse În stadiu de cercetare judiciară, cazul Păvălache - despre care s-a spus că ar fi solicitat un bacșiș de patru milioane de dolari -, domnul Mihăilescu a avut o reacție demnă de orice antologie comică, ce ar merita Înrămată și adusă În discuție ori de câte ori va veni vorba despre ideea de corupție În România: „Dacă Păvălache voia să facă treaba asta, putea să ne spună și ne despărțeam prieteni”! E absolut splendid dacă este citat și dovedește că ideea de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
afaceri ai lui Zizmo, unii oameni de la bodegile pe care pe aproviziona și câțiva dintre prietenii Linei. După ce Își prezentau condoleanțele În fața văduvei, traversau sufrageria pentru a se opri În fața sicriului deschis. Înăuntru, rezemată de o pernă, era o fotografie Înrămată a lui Jimmy Zizmo. Poza Îl Înfățișa pe Zizmo din profil, privind la strălucirea celestă a luminilor din studio. Sourmelina tăiase panglica care lega cununile lor de nuntă, iar pe cea a soțului ei o pusese În coșciug. Durerea Sourmelinei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
arătau nou-nouțe sub husele de plastic, masa de bucătărie, rafturile de bibliotecă. Afară, pe iarbă, au fost așezate lămpi alături de vechile manuale ale tinerilor cercetași pe care le avuseseMilton, de păpușile și pantofii de step ai lui Zoë, o fotografie Înrămată a patriarhului Athenagoras și un dulap plin de costumele lui Lefty, pe care bunica mea l-a obligat să le vândă, drept pedeapsă. Cu părul pus din nou la loc sigur, sub plasă, Desdemona se plimba Încruntată prin curte, cufundată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cu groază că Milton Începuse să uite și să vorbească. Din când În când Îi duceam eu Desdemonei tava cu mâncare și, timp de câteva minute, mă familiarizam din nou cu viața ei din interiorul unei capsule a timpului. Fotografia Înrămată a parcelei ei din cimitir Încă mai stătea pe noptieră, ca s-o liniștească. Tessie se duse la interfon. ― Da, yia yia, spuse ea. Aveai nevoie de ceva? ― Mă dor picioarele groaznic. Ai luat sărurile Epsom? ― Da. Ți le aduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
zile. Nimeni nu se aștepta ca ea să moară. Maiorul n-a venit la spital timp de trei zile. Apoi a revenit la ora obișnuită, purtând o banderolă neagră pe mâneca uniformei. Când reveni, găsi pereții tapetați cu fotografii mari, Înrămate, În care erau Înfățișate tot felul de răni, Înainte și după ce pacienții trecuseră prin tratamentul cu aparatele. În fața aparatului maiorului erau trei fotografii cu mâini ca a lui, complet refăcute. Nu știu de unde făcuse doctorul rost de ele. Crezusem mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
șervețele Kleenex și albume de poze unele peste altele, la grămadă, pe măsuța de cafea. Era uimitor, ținând cont de cât de inflexibilă era pe vremea când erau căsătoriți În legătură cu lustruirea impecabilă a tuturor suprafețelor. Avea În mână o fotografie Înrămată a lui Rupert pe care o Îndreptă spre cameră. Vorbi pe un ton calm și Încrezător: — Știu că e bine. Tatăl lui e foarte protector. Mark nu ar lăsa niciodată să i se Întâmple ceva rău fiului nostru. Va face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
jos, o frumoasă jachetă de uniformă bleumarin, de talie mică. O cutie de bomboane Louis Sherry - pe jumătate goală și cu bomboanele neconsumate strivite între degete, spre încercare - stătea deschisă pe măsuța de cafea din fața canapelei. Pe birou apăruse fotografia înrămată a unui tânăr cu o înfățișare foarte hotărâtă, pe care nu-l văzusem în viața mea. Și toate scrumierele erau în plină eflorescență, pline ochi cu șervețele de șters fardul și mucuri de țigară pătate cu ruj de buze. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
din pânzele pe care le pictasem le-am împachetat și la plecare le-am luat cu mine. Restul au rămas în casa învățătorului, drept recunoștință pentru felul în care fusesem găzduit, sau poate numai o motivație-pretext, căci unul din tablouri, înrămat, reprezentând un arlechin, pe cap cu o glugă portocalie, l-am dat Anei spre amintire (scrisesem pe spatele pânzei), fără vreo explicație anume. Ea m-a privit cu ochii încântați de atenția și purtarea mea reverențioasă. Mi-aduc aminte că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Știi, Anna, asta nu e chiar cea mai bună recomandare. Capitolul 26tc " Capitolul 26" —Aidan? Biserica spiritistă? Să mă duc azi acolo? Nu mi-a răspuns nici o voce. Nu s-a întâmplat nimic. A continuat să-mi zâmbească din fotografia înrămată, prins într-un moment de mult pierdut. —OK, am zis. Hai să facem o înțelegere. Am rupt o pagină dintr-o revistă și am făcut-o ghemotoc. —O să arunc ghemotocul acesta de hârtie în coșul de acolo și, dacă ratez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]