175 matches
-
făceau să văd aievea dansuri de nimfe." Dacă d-l Corot ar consimți să ucidă o dată pentru totdeauna nimfele cu care își populează pădurile, înlocuindule cu țărănci, l-aș iubi peste măsură.Știu că acestor frunzișuri delicate și acestei atmosfere înrourate și surâzătoare li se potrivesc creaturi diafane, visuri vaporoase. Tocmai de aceea sunt tentat să-i cer maestrului o natură mai umană, mai viguroasă."" ""Un tablou de Corot ne pune în contact cu suprema frumusețe umană: a trupului și a
Jean-Baptiste Camille Corot () [Corola-website/Science/302071_a_303400]
-
altă țară cît Moldova de mică atâtea ape și natura împodobită de asemenea locuri minunate ca aici". Apele clocotesc de pești, pe care oștenii îi prind cu sulița, aducându-i vii la masa domnească. În Ineu oile pasc o iarbă înrourată, grasă ca untul. Solul mustește de fierberea mineralelor...Aurul curge pe rîuri, fierul se coagulează în bulgări mari la suprafața pământului... În "partea a II-a" , politică, primele capitole tratează despre domnie. În aceste prime capitole sunt prețioase în primul
Descriptio Moldaviae () [Corola-website/Science/304324_a_305653]
-
nuvelă - Cheltuielile de îngropăciune, 6, nr. 2, martie 1926, p. 64-67. 3. Domnița Gherghinescu-Vania (1909-1969), traducătoare, memorialistă și epistolieră. 4. Horia Teculescu (1897-1942), istoric literar și folclorist. Nichifor Crainic i-a recenzat, elogios, cartea Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate. (Doine și strigături) în Gândirea, 10, nr. 4, aprilie 1930, p. 145-146. (Cronica măruntă). 5. Am consultat ziarul Universul din anul 1929 și nu am identificat, încă, nimic. 6. Solomon Segal, poet și traducător. A publicat în limba idiș o
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
Bornemisa, Cele mai frumoase cântece de dragoste, cântece de jale, cântece de dor, cântece cătănești, cântece de batjocură, cântece poporale americane, ed. 2, Cluj, 1929; Gh. Cernea, Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate, Sighișoara, 1929; Vasile Bologa, Poezii poporale din Ardeal, Sibiu, 1936; E. Nicoară, V. Netea, Murăș, Murăș, apă lină, I, Reghin, 1936; Mathias Friedwagner, Rumänische Volkslieder aus der Bukowina, Würzburg, 1940; Ion Diaconu, Folklor din Râmnicul Sărat, III, Focșani, 1948; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
poartă și după aproximativ o oră demarează încet spre București mai întâi și apoi... spre mai departe... Din fața porții privesc cum mașina se estompează încet-încet și se pierde cotind spre stânga prin fața spitalului TBC și tot mai departe. Cu privirea înrourată, strivesc o lacrimă discret... să nu mă vadă Neta... Așa e despărțirea de cei prea dragi - sper ca în august viitor s-o reprimesc cu și mai multe petale de trandafiri pe care să i le presar în cale, iar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
altă problemă. Percepeam rigiditatea lui Georgie care o făcea asemeni unei marionete. Era rigidă ca o bucată de lemn în efortul ei de a fi onestă, corectă și precisă și de a nu trăda nici un pic de emoție. În fața strălucirii înrourate a Antoniei, Georgie era rece și închisă. Nu fi atât de aspră cu mine, copila mea, spuse Antonia. Încerca cu disperare să stabilească o relație cu Georgie. Căuta să descopere aici un contact uman cald care să o calmeze, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
inima omenească", numită de Keats abecedarul (hornbook): doar Sufletul creat prin trecerea prin această școală putea citi în această carte care este inima omului (vezi detalii în Stroe 2011: 365ff).] The Resignation / Resemnarea - "umbrele luminii celeste"; "angoasa umfl[înd] lacrima înrourată"; "cotlonul cel întunecat"; "lanțul cel trist"; "boleșnița sufletului meu"; "mantia sumbră a nopții"; "spiritul meu care se prăbușește"; "lumina dimineții, / Pe care-o revelează Dumnezeu, care e Estul meu, Soarele meu". Clifton - "stînci crepusculare"; "strînsoarea morții"; "rafala care-învăluie în nori
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
i se tipărește în 1921, fiind urmată de altele, dedicate profesorului său de la liceu Virgil Onițiu (monografie premiată în 1937 de Academia Română), lui Ioan Lupaș sau lui Octavian Goga, și de culegerea de folclor Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate (doine și strigături) (1929; Premiul Academiei Române în urma unui raport întocmit de Octavian Goga). A semnat și Toma Nour. T. alcătuiește, sub imboldul tatălui său, care prin 1885 culesese folclor în Vrancea, și sub înrâurirea lui Andrei Bârseanu („dascălul luminat”), culegerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
raport întocmit de Octavian Goga). A semnat și Toma Nour. T. alcătuiește, sub imboldul tatălui său, care prin 1885 culesese folclor în Vrancea, și sub înrâurirea lui Andrei Bârseanu („dascălul luminat”), culegerea de folclor Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate, care conține aproape șase sute cincizeci de piese lirice, doine și strigături. În Predoslovie el susține o opinie exprimată de George Coșbuc, Ovid Densusianu, N. Iorga și Petre Cancel, anume că poezia populară este creație individuală. Prezintă categoriile liricii și recomandă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
1934; V. Onițiu, un educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, introd. I. Bratu, București, 1937; Zile mari, Sibiu, 1937; Octavian Goga, București, 1939; Un stâlp de foc: Ion Lupaș, București, 1943. Culegeri: Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate (doine și strigături), Sighișoara, 1929. Repere bibliografice: Cronicar, „Scriitorii ca luptători pentru unirea neamului”, „Patria”, 1925, 133; Ion Colan, „Anuarul Liceului «Principele Nicolae»”, „Țara Bârsei”, 1930, 6; Nichifor Crainic, Cronica măruntă, G, 1931, 4; O.D. [Ovid Densusianu], „Pe Murăș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
eroină indiană, ea trebuie să fie zveltă și îndrăgostită de un alb, atât de alb, încât să-i vezi vinele albastre săltând prin pielea-i precum râurile. Eroina indiană să fie comparată cu natura: coline castanii, munți, văi mănoase, iarbă-nrourată, vânt și apă limpede. Dacă apa e tulbure, femeia are un secret, indienii întotdeauna au secrete, ce sunt treptat și cu mare grijă dezvăluite ... (Alexie, "How to Write the Great American Novel"). Stilul prozaic al acestei poezii, precum și al multor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cu nasul?) S-ar spune despre fața lui Lizzie că e inteligentă, dacă n-ar radia un aer de timiditate copilărească. Bănuiesc că tocmai această expresie de neîncredere rugătoare constituie farmecul lui Lizzie. Ochii ei sunt de un căprui deschis, înrourat; cum mai scânteiau ochii ăștia palizi când o sărutam! (Așa cum spunea odată Peregrine, foarte puține dintre femeile drăguțe reușesc să vadă ceva, deoarece cochetăria le împiedică să poarte ochelari.) Lizzie are sprâncene de un blond portocaliu, aproape invizibile; sub regimul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
jos că „fereastra panoramică“ a camerei de zi, acoperită de o perdea, era puternic iluminată. Am pășit peste sârma lăsată în jos și am început să urc, foarte încet, pajiștea, în direcția casei, atent la muțenia pașilor mei în iarba înrourată, ascultându-mi respirația adâncă și bătăile dureroase ale inimii. În ciuda unei ploi subțiratice care căzuse mai devreme, pământul era întărit de arșița de peste zi, astfel încât nu era probabil să las urme evidente de pași. La vreo cincisprezece metri de casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
spuneți-mi, vă rog, cine i-a învățat pe porumbeii sălbatici, gaițe, mierle și potârnichi să folosească drept purgativ frunzele de laur, iar pe porumbeii sălbatici, turturele și găini, păpădia? Cine a învățat pe câini și pisici să mănânce iarbă înrourată când vor să-și curețe pântecele? Cine i-a spus broaștei țestoase cum să-și vindece mușcătura cu cucută, iar cerbului, atunci când este împușcat, să recurgă la dictamnus și busuioc sălbatic? Cine a deprins nevăstuica să folosească virnanțul în clipa
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
incitat spiritul ludic, dar, în același timp, identifica aici și câteva „păcate juvenile veniale”. Acestea se diminuează sensibil în volumul Cu timpul meu, mai exact în poemele ce prelucrează temele rusticității, ale originilor: „Boii își rumegă așteptarea domoală,/ Amintirea câmpului înrourat./ Când și când mai nechează caii de smoală,/ Șteampurile copitelor bat./ Pe lângă mânji foiește marea mulțime./ Le cearcă mersul, sveltețea de cerbi,/ Numai de bivoli nu-ntreabă nime,/ Diavoli domestici, în care visuri preistorice fierb.” Inima poetului se simte pierdută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
1908; Iosif Cioca, O sută și șase doine culese de pe Pogonici, Brașov, 1908; Béla Bartók, Cântece populare românești din comitatul Bihor, București, 1913; N. I. Dumitrașcu, Flori de câmp. Doine oltenești, Bârlad, 1914; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate (doine și strigături), Sighișoara, 1929; Vasile Bologa, Poezii poporale din Ardeal, Sibiu, 1936; E. Nicoară, Vasile Netea, Murăș, Murăș, apă lină, I, Reghin, 1936; Mathias Friedwagner, Rumänische Volkslieder aus der Bukowina, Würzburg, 1940; Gh. Cernea, Doine de jale, Sibiu, 1941
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
lungi. Când te însoțește și un copil, timpul trece altfel. În cursul zborului am dormit, odihnindu ne, cât de cât...Ca de fiecare dată, Cristina și Oto san ne-au așteptat în Narita. Revederea a fost pe măsura dorului, ochi înrourați și inimă bucuroasă... Avionul era foarte aglomerat, întrucât japonezii din Franța, cei stabiliți acolo, dar și cei plecați în vacanță la Paris, se reîntorceau pe insulă, deoarece, între 13 și 16 august, se desfășoară Festivalul Obon sau Festivalul Bon. Așa
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
era ca o plăcintă uriașă, ca o picătură turtită de apă, cu două urechi alungite și coadă subțire, plutea deasupra lui, și-l chema în Împărăția Cerurilor. Își aduce aminte cuvintele și simte încordarea lui Ioniță Zugravu, îi vede ochii înrourați și-aude încă întrebările: - Ce culoare avea duhul ăsta? - Nu ți-am spus? Era așa, ca apa, ca apa verzuie, de baltă. - Și Pampu ce făcea? - Ce să facă, săracul, nu mai zicea nimic. Era căzut în pulberea drumului. - Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
umple toate cavernele acestea cu dulce armonie, O cum mai șed Părinții noștri și jelescu-se în a' lor tainice lăcașuri în tăcere cufundate!" Dar Enitharmon îi răspunse cu o lacrima ce ii căzu și încruntîndu-se 245 Posomorita precum o dimineață-nrourată cînd se ivește de purpura lumină, " Pentru că noi să fim fericiți, să îi lăsăm pe ei nemuritoarele puteri să iși sleiască În timp ce noi năuntru tragem dulcile lor desfătări, în timp ce noi dispreț peste dispreț Le-ntoarcem ca să hrănim nemulțumirea noastră; căci
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
șiroiri de sînge. Fugiră din Pîntecele Albionului toate Noroadele și Semințiile Pămîntului acesta, Fugiră-n harmalaie de Măcel, si aștrii cerului fugiră. 45 Ierusalimul prăbușitu-s-a în groaznică ruină peste-ntreg Pămîntul, Rece căzu din Văile lui Lambeth în gemete și-nrourată moarte Roua sufletelor zbuciumate, sudoarea cea de moarte-a muribunzilor În toate sălile cu colonade și(-n toate) crugurile cerurilor Albionului. Frate cu frate se scaldă-n sînge peste Severn 58, 50 Fecioara care plînge. Tatăl și mama cu Tatăl
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cu cornul implântat în argilă și ger. CORN ENGLEZ Cimbrișor strivit în palmă sânul strugur încă verde dulce cuib care se pierde ca ecoul de sudalmă, nopți cu regi decapitați muzici de orchestre bete picurând din menuete bobi de sânge-nrourați, câini nocturni, frici voluptoase fără de sfărșit frison. Și acest eretic ton ce proverbele descoase.
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
alte mărunțișuri sunt doar o parte a mișcării estetice din care o ramură subțire frumoasă și tristă ne privește de peste tot din toate ferestrele sale și nu depind de Roza Rozalia de nicio formulă chimică-a nopții nici de glezne înrourate nici de un vers frânt și nici de nefericiții vraci de grădinarii cei răi de aceste sfinte neînsemnate detalii Rozalia cea fără formă nici înger nici basm e de-abia o adiere deasupra unui strop mai mare ca Dunărea și
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
facem schimb de-amurguri și gutui, Oh, ca într-o medievală Franță, Eu rumen, tu în turnuri amărui, De-a pururi despărțiți de uși cu clanță! Și să-ți trimit un fluture tocit De roze cu mireasma mea de barbă Înrourată trist cînd trag la fit De la atacuri, lenevind în iarbă. Și s-adormim în inimi cu fiori Și fața-mbujorată la perete, Visîndu-ne îmbrățișați pe flori În cabinetul cu plăceri secrete. Și-apoi să-ți cer, murind cu eleganță Sub oriflamă-n
Să facem schimb de-amurguri și gutui... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9026_a_10351]
-
a precizat că acest cântec este compus de Dan Helciug. Întrebat cum i se pare imnul ARD, în comparație cu imnul PDL, în care există versul "Apa trece pietrele rămân", Adriean Videanu a arătat că imnul PDL ține de istoria partidului. "«Verde înrourat» este imnul strict al PDL și ține de istoria acestui aprtid. Vă rog să observați prospețimea acestui imn, care este imnul ARD «Câștigăm cu inima», este și un mesaj emoțional sentimental pe care-l transmitem tuturor celor care ne susțin
Imnul ARD - "Câştigăm cu inima". Autor, Dan Helciug () [Corola-journal/Journalistic/41282_a_42607]
-
Emil Brumaru Mă mîngîie că nu-s singur, Dulci, înrourate gînduri Coapte-n criniști. Moale vine Marele Melc înspre mine. Și mi-e dor, și mi-e rușine Că nu-s iarăși în grădina Strecurată prin lumina Zorilor, amurgului, Din spatele magaziei Galbene-a copilăriei În marginea burgului...
Cîntec by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16230_a_17555]