174 matches
-
generalizat - cu căscături trosnind alene - molimă a virtualității demente - decadenței molatic funebre ...de aici - va începe iar - lumea curată - lumea ochi viu în viu ochi - nu ochi în striclă - sticlă-n ochi ...Crăiasa Zăpezilor Otrăvit Aburite - va sucomba - spre Triumful Înrourați Trandafirilor *** NU FACI CONVERSAȚIE CU UN ASASIN nu faci conversație cu un asasin: îl distrugi - și atât ce să mai discut eu - spre exemplu - cu Moartea - care a dansat ca un derviș dement - prin toată viața mea - adâncind - în pământ
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
peste na'i! Dar unde e?!.. În pieptul lui Tale kai sila?!.. Leskă kolineste Se bate inima zuliara Mardiol o dilo ilo Intru mânia înfocata. Ande e yagali holi. El iese înarmat afară, Vo shiureasa anklel avri, Pe iarbă cea înrourata Pe char e drosinali O tăinuita urmușoara Îk garadi patrinori Se vede... El în nerăbdare Dikhiol... Vo ande usharimaste Nu merge, ci, pot zice, zboară. Chi jeal, shai phenau, urel. Dar ce amarnica mirare! Tale șo rovani chuda! După movili
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
îmbrățișate, în clipa magică, se contopeau cu trunchiul arborelui ce părea bătut în diamante, ca și cum Cerul le consfințea dragostea. Cărarea secretă, începea sub stejar, șerpuia printre munții cei bătrâni, urcând, apoi coborând, pierzându-se în zările albastru-străvezii... Ochii le străluceau înrourați, în noaptea cu lună plină, când și-au luat rămas bun la țărmul mării pe care el avea să călătorească, ochii lui ca cerul, ochii ei ca iarba...Bărbatul străbătea mările lumii de unde se întorcea tot mai îndrăgostit. A trecut
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343572_a_344901]
-
fim. Zburătăcind doar pe cărări uituce prin labirinturi de hătișuri pline, nu bănuiam cărarea unde-o duce și-am hotărât rămânerea în sine. Și uzi în plete de zapezi și ploi ne risipeam mereu din doi în doi... Săruta florile înrourate Săruta florile înrourate atunci când se ivește aurora și pleacă-te iubirii preacurate binețe dând și pace tuturora. E-un dans de suflete înlănțuite în aprigă și tandra încleștare tu vino-n calea inimii, iubite, și-ascultă a “Cântărilor Cantare!” Mi-
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343707_a_345036]
-
pe cărări uituce prin labirinturi de hătișuri pline, nu bănuiam cărarea unde-o duce și-am hotărât rămânerea în sine. Și uzi în plete de zapezi și ploi ne risipeam mereu din doi în doi... Săruta florile înrourate Săruta florile înrourate atunci când se ivește aurora și pleacă-te iubirii preacurate binețe dând și pace tuturora. E-un dans de suflete înlănțuite în aprigă și tandra încleștare tu vino-n calea inimii, iubite, și-ascultă a “Cântărilor Cantare!” Mi-e sete, vino
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343707_a_345036]
-
ascultă a “Cântărilor Cantare!” Mi-e sete, vino să-mi aduci potirul cu lacrima iubirii tale sfinte și-atunci când s-o curma, al vieții - firul să-ți simt răcoarea gurii cea fierbinte... Iubite, stai cu mine pe-nserate sărută-mi florile înrourate... Un mugur de-orhidee presat-am într-o carte Un mugur de-orhidee presat-am într-o carte să-ți lumineze versul pe care îl vei scrie; păleau cuvinte albe, păleau petale moarte dar focul din penița părea că te
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343707_a_345036]
-
când sincer mai iubești... Să nu priviți la mine-ntrebători Când voi căuta răspunsuri printre stele... Simt inima în piept căutând ceva Și voi găsi Lumina printre ele... Iar dacă nu puteți să mă-nțelegeți Când vă privesc cu ochi înrourați Crezând în pace, dragoste și viață Să m-acceptați dar...nu mă condamnați!!! Referință Bibliografică: Să nu mă condamnați! Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1682, Anul V, 09 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Luca
SĂ NU MĂ CONDAMNAŢI! de MARIA LUCA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377361_a_378690]
-
Acasă > Versuri > Visare > UN ZÂMBET , VREAU SĂ FIU Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului Un zâmbet , vreau să fiu , Seninul dimineților înrourate , O palma-ntinsa cu blândețe , Să dau alinare , O inimă deschisă Către dragoste și pace , Un prieten bun , Cu inima de frate . Să fiu izvor , Să mă cobor din munte , La malul meu Să te oprești , Să te adapi . Să
UN ZAMBET , VREAU SA FIU de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378505_a_379834]
-
vară dulce, de- arome tulburata De câmpuri pline de spice, de roșii maci, De trandafiri rotindu- si cunună lor catifelata Cu coronițe atârnânde în copaci Că spicul bogat să se ivească, tu să taci, Mut de uimire, când în iarbă înrourata, Salcâmul lasă câte- un mănunchi de flori să cadă. Așa, ca- ntr- o extatica pictură Și -n simfonii campestre răscolind Cu sete, din a sufletului ciutura, sorbind. Referință Bibliografica: AU IZBUCNIT ÎN RAMURI TINERE SALCÂMII... Dania Badea : Confluente Literare, ISSN
AU IZBUCNIT IN RAMURI TINERE SALCAMII... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378521_a_379850]
-
printre crengile cu frunzele ușor aurite de măiestria toamnei. Asemeni unei prietene, pot să afirm: am fugit din larma lumii, m-am refugiat în șoapta vântului, aproape de orizontul mierlelor și al ciocârliilor. De dragul comunicării cu natura ies desculță pe iarba înrourată, rece, o las să-mi atingă gleznele, înfiorându-mă, stârnind în mine alergarea pe pajiștile gândului frumos. Îngenunchez în iarbă cu privirea spre cer și cu palmele mângâi firele fragede, mărind suprafața atingerii. Îmi îndrept apoi privirea în poenița din jurul
RADIOGRAFIA CLIPEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379065_a_380394]
-
Acasa > Poeme > Devotament > LUI EMINESCU Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Lui Eminescu Lanțuri de iubire Te-mbăiezi în noapte, în arginți cerești Și săruți prin stele noaptea-nrourată Te-nconjuri cu lanțuri grele, îngerești Și-mi botezi iubirea, ziua-i mai bogată Mai tresare râul - Eminescu, bocetul lunar Scriu pe cer poemu-i în veșmânt de țară Iubirea mi-e sunet, moartea-i în zadar Ziua e topită eminescian și
LUI EMINESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382033_a_383362]
-
pe care l-am asemănat atunci, cu o casă. Se pare că acest arbore, simbolizând masculinitarea și rezistență la intemperiile vieții i-au fost izvor de inspirație poetei, „Și-au curs cuvintele sub nuc/ pe lângă izvoare/ pe firul de iarbă înrourat/ sub luna stinsă/ pe colinele dealului/ pe străzile copilăriei”, ( Pasăre în devenire). În poemele acestui volum vom întâlni referiri la arborele nuc, simbol al axei lumii. Având forma creerului, miezul de nucă poate fi asemănat cu miezul creației. Este copacul
EDITURA SEMNE 2015// AUTOR DORINA STOICA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380496_a_381825]
-
un parfum purtat de vânt, spre locuri tainice, acoperite de uitare, Zăpada florilor de vișin se topea ușor pe-aleile de fum, iar tu, cu sunetul sirenelor din larg, plecai în depărtare... Credeam că pot să te opresc cu amintirile înrourate, lăsate prin scrisorile iubirii noastre veșnic călătoare... Zburau toți fluturii din Univers prin stele deportate, aici... ploua cu tine și cu noi pe-o singură cărare. Când m-ai îmbrățișat, tot cerul a plecat spre lumea lui, iar florile pictate
NECUNOSCUTUL de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381097_a_382426]
-
inerente. Bujorii ca buchete ... Citește mai mult BujoriPetale delicate de alb și roz bujorîmi rotunjesc privirea ca într-un vis demult,Din altă primăvară amirosind a dor, Iscat întâi, în joacă, schimbat într-un tumult.Adolescența mea cânta prima iubire.Înrourată-n zorii trandafirii de floareși înălțând castele pe-un zâmbet și-o privireSpera în taină prințul pe calul alb călare.Era o vrajă-n aer plutind ca un curent,Amestecând parfumuri, culoare, soare, sunet:Un filtru magic, sigur și cu
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
luminoșii sipeți viețuiești, Flăcări împletite ce cuvântă, Iubirea, cu migală o zidești. Zorii, vreau să-i văd mereu cu tine, Apusul să ne prindă-mbrățișați, Când noaptea-n voaluri mătăsoase vine, Cât mi-ești de drag, îți spun cu ochii-nrourați. Referință Bibliografică: Mi-ești drag / Adriana Tomoni : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2133, Anul VI, 02 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adriana Tomoni : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MI-EȘTI DRAG de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381541_a_382870]
-
ea cu lacrima pe gene Și se-ntreba ce vrajă a legat-o? De piatră-i era zborul de sprâncene, În marmură un demon a-mbrăcat-o. O răsfăța cu șoapte murmurate Și versuri de iubire-i dedica, Flori cu petale albe, înrourate, În zori de zi, în taină,-i dăruia. Dar ea tăcea, zidită în grea piatră, Parcă nici inimă în piept n-avea, Pesemne îi era demult furată De-o zână sau de o femeie rea. Se-nduioșau în jur cu toții
PIATRĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381542_a_382871]
-
Sărută-mi vântule... Sărută-mi părul și fruntea încruntata, Și ia cu tine durerile și suferințele mele! Sărută-mă mare agitată... Cu valurile tale învolburate, Și ia de la mine neliniștile și frustrările! Sărută-mi pământule picioarele goale... Cu iarba ta înrourata și rece, Și ajută-mă să-mi continui drumul vieții! Sărută-mi soare buzele rumene... Cu razele tale fierbinți, Și ajută-mă să spun cuvinte sincere și înțelepte! Sărută-mi cerule senin că apa mării... Ochii triști și înlăcrimați, Și
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
Sărută-mi vântule...Sărută-mi părul și fruntea încruntata,Și ia cu tine durerile și suferințele mele!Sărută-mă mare agitată...Cu valurile tale învolburate,Și ia de la mine neliniștile și frustrările!Sărută-mi pământule picioarele goale...Cu iarba ta înrourata și rece,Si ajută-mă să-mi continui drumul vieții!Sărută-mi soare buzele rumene...Cu razele tale fierbinți,Si ajută-mă să spun cuvinte sincere și înțelepte!Sărută-mi cerule senin că apa mării...Ochii triști și înlăcrimați,Si
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
nu-mă-uita și șoaptele culese, Cu toate visele dansând roșu-n decor, Vraja mea uimitoare, chiar singură se țese: „Vino-mi în cale suflet-pereche scăldat de lună, Să-ți sărut ochii dulce, numai pe mine să mă vezi Și lasă florile înrourate și îți spună Că doar în vocea inimii va trebui să crezi. Așează-te în brațele luminii calde Să-ți închid buzele cu șoapte-nduioșate, Și lasă-ți visele în marea de speranță să se scalde Și să plutească-n armonii
VRAJA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371593_a_372922]
-
-nțeleagă Graiul și glasul Florilor și-al întâmplărilor Mărunte, ciudate sau mute... Ecouri și șoapte se-aud în depărtare, Sunet, parfum, culoare, În taină îi răspund. Sunt proaspete și pure miresme, Dulci ca un fagure de miere, Sunt proaspete ca-nrouratele câmpii, Purtând cu ele simboluri sacre, Cu înțelesuri infinite, Tot ce-amuțește mintea Și simțurile-ncântă. Natura e un templu, Iar Universu-i infinit... Referință Bibliografică: Universu-i infinit / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1676, Anul V, 03 august
UNIVERSU-I INFINIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374038_a_375367]
-
palma mea mările arbori de apă se ridicau spre cer îmi vorbeau apele despre primăvară își imaginau netrăite iubiri nisipurile. tu erai nor, îmbrăcată mireasă aveai diademă de porumbei albi toate cuvintele mele de iubire îți erau buchet de flori înrourate. un soare știrb ne privea cum ne iubeam aerul între noi devenise inimi bătând râdeau izvoarele, revărsându-se în râuri porniseră o horă, apele hohoteau sărind peste maluri. eu îți rostisem de dimineață jurămintele îți dăruisem ție pământul rotund și
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
stare. Un gest, o mare dovadă de prețuire, de prietenie, m-a făcut să nădăjduiesc că nu totul s-a sfârșit, ci că, totul poate începe. Pe cenușă acelui sfârșit în care-mi ascundeam îndoielile. Și iată că trandafirii virtuali, înrourați și roșii precum sângele, primiți cu vreo lună înainte au poposit la ușa mea, ăsta seară, în chip de trandafiri naturali. Între timp, se înnălbiseră. Dar tot degajau un parfum celest. Un superb aranjament floral, însoțit de o icoană-candelă, din
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344984_a_346313]
-
Și-am întâlnit acolo lanul, via Îmi ațâțase pofta cu-a ei struguri mi-am amintit atunci, aprinsele ruguri. Terra: 51 Iar ai plecat... Te caut pe orbește Nu te găsesc și simt că spaima-mi crește Din dulce somn înrourată m-am trezit Iubitul meu, iarăși m-ai părăsit? Creatorul : 52 -Chemarea ta-i în așteptare cuibărită Fără să știi că ești atât de mult iubită Înlănțuie-mă cu brațele pe după gât Și lasă-mă prelung să te sărut! Terra
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
este explicabil de ce iubesc Natura... pentru că de la ea învăț lecții mirabile scrise pe frunzele surprinse în diferite anotimpuri, iar câteodată: ”Ți-aș scrie cu slova ierbii Sau cu foșnetul copacilor Iar simfonia aceasta minunată Aș smulge-o din mine Rămâie înrourate Negăsirile.” (Gând - din vol Ferestrele somnului -1995) Consider că scriitorul de azi - are datoria să nu se lase purtat doar de inspirație ci să se implice rațional prin atitudine civică dacă tot a fost hăruit să vadă mai mult decât
SCRIEREA – CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346428_a_347757]
-
ziditoare de cetăți de suflet românesc pe trei continente: Europa, America, Africa. Mai mult sau mai puțin cunoscuți, erudiți sau oameni simpli, dar plini de spirit, prietenii lui nea Mitică sunt caractere oțelite de viața în exil, dar cu sufletele înrourate mereu de dorul de acasă: oameni cu două patrii, dar cu un singur suflet - sufletul de român! Vasile Țâra - un bistrițean cu studii la Sorbona, Costică Vâlceanu - scriitor de cancelarie al elitelor culturale canadiene, Dan Isăcescu - simbolul aventurierului pribeag printre
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]