3,289 matches
-
de Alexandru Ivasiuc, dragostea bărbatului pornește de la mărul mușcat de o fată, cu 30 de ani mai tânără. Comparat de Nicolae Manolescu, în Arca lui Noe, ÎI, cu Johan, seducătorul purei Cordelia din romanul-jurnal al lui Kierkegaard, Emil Codrescu se înrudește și cu ispititorii din literatura modernă a secolului XX, Humpert și Felix Krull, pe care-i anticipează." Din toate aceste piruete, autoarea cărții se intoarce însă, că din întâmplare, tot la firul poveștii ei critice, care în fond nu-și
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
șui generis. Formulă lor poetica e cea a umorului absurd, corespunzînd unei tendințe de eliberare de sub presiunea unei cenzuri ideologice, de sub constrîngerile unui mediu nociv, conform explicației oferite atît de teoria psihanalitica privitoare la comic, cît și de cea axiologica, înrudită cu prima (Wilhelm Stern, Charles Lalo). Deoarece, cu tot fundalul escatologic realizat, asistăm, în condițiile de criză a oricărei încredințări, la desfășurarea unui scenariu relativizant, bizuit pe incongruentele, fie și terifice, care trimit la esență comicului de totdeauna. 1. Una
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
și subsemnatul își aduce aminte, fără mare bucurie, deoarece avusese ocazia să citească pînă atunci Viața lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, precum și ultimul volum din seria călinesciana consacrată Operei acestuia) reprezintă momentul în care "noua cultură" totalitara, atît de înrudită cu cea fascist-nazistă, isi rostește cu maximă impudoare pretențiile de a "reconsidera" întreaga "moștenire a trecutului", asupra căreia consideră că ar avea drepturi absolute: "Riglă ideologică are deja trasate toate gradațiile, foarfecele cenzurii este legiferat intru "binele poporului" care, precum
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
decât un scandal faptul că, potrivit unei cercetări a Monicăi Kim, statul Michigan, unde se află „cea mai numeroasă populație de lebede mute din Statele Unite”, delicatele făpturi sunt considerate „dăunători” („pests”). Adică așezate în aceeași categorie cu nematozii (viermi rotunzi înrudiți cu limbricul și trichinela), unele moluște, păianjenii, larvele, ciorile, gâștele sălbatice, șoarecii, șobolanii și hârciogii. Oricât ar suna de șocant, așa se prezintă situația în momentul de față în teritoriul din preajma Marilor Lacuri. Departamentul Resurselor Naturale din Michigan a constatat
Trageți în lebede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2554_a_3879]
-
ele provin din laceratio mentis, din „rănirea minții“ a cărei expresie ia forma lacrimilor. Etimologia cere explicarea unui cuvînt în virtutea contingenței fonetice cu altele, „contingență“ însemnînd o atingere ce pune cuvintele în relație de rudenie. Potrivit acestei optici, noțiunile se înrudesc prin împărtășirea unui tipar comun, tiparul putînd fi: rădăcină comună, omofonie (formă similară) sau contrast culminînd în contragere de sunete (două cuvinte se încrucișează și dau naștere unui hibrid, ca în cazul vocabulei sinistra - stînga -, care provine din sine dextera
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
schițe din anii dinaintea redactării finale. Cu o cunoaștere ireproșabilă, până în detaliu, a imensei bibliografii critice românești, bazându-se în privința cercetării genetice mai ales pe studiile lui Caracostea și pe cele ale lui Petru Creția în privința stabilirii familiei de texte înrudite cu Luceafărul, autoarea introduce treptat în discuție teme clasice din eminescologia modernă cărora le nuanțează, le clarifică sau le îmbogățește concluziile. În Înger și demon, de pildă, autoarea vede o variantă timpurie dar perfect anticipatoare a figurii lui Hyperion, în
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
confirmat: într-o băltoacă/ stătea fericită/ lăsîndu-se voluptuos contemplată de apa gălbuie/ de pămîntul întunecat/ o brîndușă/ am ridicat-o am mestecat-o puțin și am pus-o la loc/ cerul surîdea mohorît" (În clipa). În fond, e o atitudine înrudită cu "tristețea metafizică" blagiană. Pe urmele tot mai incerte ale unui "paradis în destrămare" se dezvoltă o poetică migăloasă a micilor simboluri intime, într-o tristă lumină a epuizării sufletești ce ne trimite gîndul la Umberto Saba sau la Eugenio
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
acestei popularități are o dublă natură; pe de o parte, ea reprezintă cea mai timpurie mostră de ballad opera - al cărei specific îl constituie cântecele, de obicei populare, și interludiile muzicale împrăștiate printre replicile personajelor. Acest tip de "operă", strâns înrudită cu singspielul german și cu opera comique franceză, apare ca o reacție împotriva operei italiene care inundase Londra la acea vreme. De altfel, și alte elemente sunt menite a deruta spectatorul obișnuit cu acest fel de spectacol: decorul total "neromantic
Comedia vorbei de lemn by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16820_a_18145]
-
Rodica Zafiu Mijloacele numeroase de care dispune limba română pentru a indica vagul și imprecizia ar merita să devină obiectul unei cercetări minuțioase. Mai multe fenomene apar ca înrudite din punct de vedere semantic și pragmatic, chiar dacă sînt realizate prin forme lingvistice din categorii diferite: formulele modalizatoare de incertitudine, elementele de atenuare și de aproximare, categoria indefinitelor etc. într-o manieră nesistematică, amestecînd categorii care ar trebui desigur disociate
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
Olanda așa ceva nu s-a întîmplat. Și dacă în Germania a existat această tendință, ea este de modă veche. Nu accept această etichetă fiindcă de fapt este vorba de literatură pur și simplu... Iar personajele cărților mele sunt de facto înrudite cu Anna Karenina și Madame Bovary, deci figuri feminine create de autori bărbați. Deci, dacă luăm drept criteriu cantitatea, literatura universală este mai degrabă produsul creativității masculine. Dar eu cred că fiecare scriitor - fie bărbat, fie femeie - este legat de
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
Diaconu generația '70 îi cuprinde pe: Dan Laurențiu, Mihai Ursachi, Ion Mircea, Adrian Popescu, Cristian Simionescu, Gheorghe Grigurcu, Marin Mincu, Mircea Ivănescu. Vă recunoașteți ca membru al acestei familii poetice? Da, mă recunosc, simt că am anumite trăsături care mă înrudesc, îndeaproape, cu cei enumerați, am avut aproape aceleași lecturi, în deceniile 7 și 8, aceleași opțiuni estetice și politice, încercând să nu ne pierdem demnitatea și să ne coborâm talentul (cât îl avem fiecare) în pactizări și acomodări cu puterea
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
este în curs de desfășurare. O arată și trecerea în revistă a filmelor avînd tangență cu acest subiect etern. Fie că este vorba doar despre trăirea vieții la întîmplare ca în filmul lui David Ondrícek Șoptește (Cehia, 1996), care se înrudește cu Formele nopții (Germania-Franța, 1998) în regia lui Andreas Dresen. Redusă la un simplu act mecanic, iubirea ajunge nu o dată să se confunde/confrunte cu un viol ca în Capcane mici, capcane mari (Cehia, 1998), filmul Verei Chytilová unde castrarea
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
prieten cu inima explodînd ca o stea de prea/ multă căldură și lumină acumulate în trupul strîmt,/ necroza arterei era efectul focului dinăuntru,/ pîrjolind țesuturile." Sub un cer mediteranean, oarecum lenevoase în plimbarea lor printre ruine celebre, aceste poeme se înrudesc mult cu acelea ale lui Kavafis. Aceeași surpriză în a găsi un decorativism rafinat înfrățit pe neașteptate cu un mesaj deloc gratuit, cîteodată urgent. Locurile, suficient de semnificative în ele însele, ca puncte ale unei geografii culturale atinse cu pași
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
formă, tipar pentru aluat", iar panacodar (sau panacotar) este un "brutar care lucrează cu panacodul". (Dacă această ipoteză de traseu etimologic e adevărată, și dacă sursa indicată de DLR pentru panacot - din neogreacă - e cea reală, atunci panacotarul ar fi înrudit de departe cu pinacoteca). E tentantă asimilarea brutarului care introduce și scoate pîinea din cuptor cu operația hoțului care extrage portofele, dar nu mi se pare de disprețuit nici ideea de a vedea originea procesului metaforic în analogia dintre "forma
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
înjurătură" - "pe limba păsărilor colibri": "o-rí-o tó-to-bríx i-máx ri-máx/ gal papagal sămînță de limáx/ broscolopendră-n pufuri de cocò" (Șapte unisonete). Refrenele muzicale - variații ale combinațiilor banale de silabe sonore ("tra-la, la-la") sau ale numelor vechi ale notelor muzicale ("pa-vu-ga-di-ke-zo-ni-pa") - se înrudesc și ele cu limbile imaginare; ele apar în Hora de băieți a lui Arghezi (unde se trece de la onomatopee animalică și de la bîlbîială subumană la melodie), în texte de Al.O. Teodoreanu (Cîntece de ospiciu), Cezar Ivănescu, G. Călinescu, Horia Furtună
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
mame), îndrăgostindu-se de o retardată, Sufya Zenobia (legătura etimologică cu secta sufită reamintește ireverența religioasă a autorului), acest personaj feminin este însăși încarnarea rușinii, e debilă, crudă și absurdă, totuși are o mare putere de fascinație. E un personaj înrudit pe departe cu Remedios, fecioara fatală din Un veac de singurătate; cele trei mame mitice sunt o treime sui-generis, comică și ciudată. Am putea considera această carte și un roman al femeilor, rușinea, această teribilă stânjeneală de ceea ce reprezintă fiecare
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
achizițioante de un excentric colecționar străin sau a doua prăbușire a lui Stalin la alunecarea într-o rîpă a camionului ce-i duce statuia la o filmare. Îndîrjirea eroului principal de a rămîne în patrie își are hazul său tragi-comic, înrudindu-l pe acest tînăr șofer cu protagonistul român Alexandru Papadopol ce a intrat în palmaresul festivalului cu premiul pentru interpretare. Gustul amar al unor iluzii înșelate se pare că l-a determinat pe maestrul Lucian Pintilie să scrie scenariul pentru
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
On connaît la chanson a lui Resnais și și-a dorit dintotdeauna să facă o comedie muzicală prin care publicul să fie invitat să cînte și să danseze împreună cu ea pentru a le demonstra oamenilor că magia există. Un crez înrudit cu aspirațiile lui Artaud - cel care metamorfoza cuvintele în incantații. Deși ea ține să se detașeze de acei creatori vanitoși - printre care îl include și pe amicul Lars! - care au complexe de inferioritate și consideră că singura modalitate de a
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
trece de la serios la glumeț, de la disperare la satira cea mai mușcătoare". Sugestia conceperii Nopților îi vine de la byronianul Musset, în pofida unor antecedente din lirica băștinașă (Grigore Alexandrescu, Heliade, Bolintineanu): "Simptomatică este (...) predilecția lui Macedonski pentru un personaj mussetian Rolla, înrudit cu eroii demonici byronieni. El reprezintă prototipul "libertinului senzual", teatral și sumbru, apăsat de fatalitate. Este invocat ca atare în Noaptea de aprilie. Din Rolla și din poemul Octave (tradus în 1880) este preluată, de asemenea, tema femeii decăzute, victimă
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
la Avignon, în '96, cu doi regizori bulgari, Margarita Mladenova și Ivan Dobtchev. Seara am văzut Livada de vișini, iar a doua zi am ascultat o exegeză savantă și ușor prețioasă asupra montării, extrem de captivantă în sine, nu și foarte înrudită cu ceea ce văzusem, deși autorii erau regizorii înșiși. După părerea mea, Hausvater este din ce în ce mai puțin convingător în demersul scenic. Un soi de superficialitate barocă și zgomotoasă s-a instalat în ultimele spectacole pe care le-am văzut: Magister Machiavelli de la
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
construcție provin din arsenalul realismului magic sud-american: amestecul indisolubil de mărturisit și ocultat, spațiile goale pe care e chemat să le umple cititorul, o oarecare doză de fatalism ce conduce spre un final previzibil, dar inevitabil, acel tip de fatalism înrudit în același timp cu naturalismul unui Zola și viziunea mitizantă a prea-binecunoscutului Márquez. Ca să nu mai vorbim despre o foarte interesantă coincidență (este evident că doar de o coincidență e vorba) în privința destinelor celor doi fii nelegitimi, din Oglinda spartă
Mărirea și decăderea casei Valldaura by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16272_a_17597]
-
pe o cu totul altă treaptă a reflecției, cîteva din ideile lui Anton Raphael Mengs, pictor și teoretician al artei, amic cu Winckelmann, care, meditînd asupra "imitației naturii", propusese deja pentru artele vizuale o "doctrină a tipurilor" într-o formulă înrudită cu viziunea clasicizantă a acestuia din urmă. Textul goethean este unul emblematic pentru estetica clasicismului weimarian: Einfache Nachahmung der Natur, Manier, Stil (Simpla imitare a naturii, manieră, stil), apărut în februarie 1789 în revista lui Wieland, "Teutscher Merkur", este rezultatul
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
ca trupurile să devină hărți și pancarte. Uneori, torționarii își încheie ședința de supliciu printr-o schingiuire succintă, pe post de semnătură, pe trupul celor chinuiți. Toate aceste semne, lăsate de torționarii secolului XX, sunt niște epistole violente ale puterii, înrudite cu semnele lăsate, odinioară, cu fierul roșu, pe umărul sau spatele condamnaților. Cicatricile trebuie să rămână pentru totdeauna o urmă a "vinei" și a "păcatului" de a fi fost supliciat. Țigările stinse în pielea victimelor reactualizează, și ele, înfierările de
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
Daniélou”, ed. J. Fontaine și Ch. Kannengiesser, Beauchesne, Paris, 1972, p. 333-334. Norme de redactare iese din pământ la fundul apei, nu rămâne la fundul lacului, ci devenind o bulă de aer, se ridică în sus spre ceea ce îi este înrudit și de-abia când a străbătut suprafața cea mai de sus a apei și s-a amestecat cu aerul, se oprește din mișcarea în sus, la fel se întâmplă și cu sufletul care caută cele dumnezeiești”70. Sfântul Grigorie mai
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
pasiunea dragostei) pentru descrierea în chip de ghicitură a dogmelor: ca prin aceasta să învățăm că sufletul care privește spre strălucirea negrăită a frumuseții dumnezeiești trebuie să aibă atâta dragoste față de aceea, câtă dragoste are trupul față de ceea ce-i este înrudit și de aceeași fire, dar mutând pasiunea spre nepătimire; căci stingându-se toată simțirea omenească, mintea arde numai cu duhul din puterea dragostei, încălzită fiind de focul acela pe care a venit Domnul să-l arunce pe pământ”81. Cântarea
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]