176 matches
-
creștin. Totuși, ca și în cazul analizei și prezentrii fenomenului etic, trebuie precizat c fenomenul religios nu poate fi explicat, decât forțând nota, prin teza amânrii, fie ea înțeleas și ca fenomen psihic. E o exagerare de bun seam. Indiferent îns de cile, sau criteriile prin care Ralea a abordat problemele religiei, faptul de a fi prezentat, sub aspect istoric și analitic, câteva perspective ale religiosului este absolut meritoriu. Centrându-și studiul pe câteva dintre ideile bergsoniene din Cele dou surse
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
existența câtorva articole pe teme ateiste care i s-au comandat. O analiz pe text a acestor articole, circumstanțiale, ar putea dovedi numeroase ezitri sau rezerve în finalul sau concluziile de obicei moderate. Revenind la comentarea textelor religioase, se remarc îns consecvența cu care Ralea forțeaz nota demonstrației, cu argumente inedite, încercând s satureze ideea central a explicrii omului, potrivit creia religia n-ar fi altceva decât eliminarea relativului din existenț. În acest sens, prin practicile sale ascetice, religia ar ilustra
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
a prezentului. Nu a trecutului, cum susțin Herder, Hegel și, dup ei, Vianu. E probabil ca adaptabilitatea noastr s fie un reflex al tinereții noastre și c peste câtva timp s dispar, lsând locul altor aspecte de caracter. Pentru moment îns trebuie s o lum în considerație. Canalizat, condus, ea (determinarea sufletului național poate s ne duc la perfecțiune. Cci nu e puțin lucru, conchide Ralea, s ai în lupta pentru existenț, suplețe, elasticitate, tact, bun simț și luciditate. Revenind la
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Idealul clasic al omului și alte scrieri ale lui Tudor Vianu, Kalokagathon lucrarea lui Petru Comarnescu din 1946, deci aprut aproape simultan cu Explicarea omului a lui Ralea. Dar, tot așa, nu sunt puține lucrrile pe temele omului, puține sunt îns cele bune. Afirmat în gândirea româneasc prin lucrri de antropologie filosofic, sociologie estetic, psihologie social, istorie și critic literar, Mihai Ralea, înc de la debuturile sale publicistice, prea a fi destinat unor temeinice studii și cercetri din sfera științelor umanului. Sociolog
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
uman o suprastructur, între natur și om, între dat și civilizație, între natural și artificial, existând o antitez dialectic, pe care d-l Ralea s-a strduit s o dezvolte și s o urmreasc în consecințele ei. D-sa recunoaște îns c, transformrii datelor naturale îi va urma o serie de rezultate, care nu sunt conținute integral în poziția prim; cutând s rezolve aceast 42 dificultate de ordin filosofic prin dialectica lui Hegel și Marx și concepând ideea de evoluție în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
materia fizic, spre substanța metafizic, pe acest teren abordrile acelui timp (cel puțin la noi fiind pline de riscuri. Dar, sigur c nu exist tentație mai mare decât a confunda împlinirea uman și idealitatea conceptual cu propria noastr existenț! știm îns bine ce pondere crescând o au științele psihosociale din sistemul științelor în general și cât de mare este efectul educației și autoeducației, pentru a nu face abstracție tocmai de ceea ce particularizeaz ori caracterizeaz modul nostru de a fi comportamental, de
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
-i frig - Iată pe mână cum codește-un negru purec Să-mi moi degetul în gură? am să-l prind - ba las săracul. Pripășit la vro femeie, știu că ar vedea pe dracul - Dară eu - ce-mi pasă mie - bietul "îns! " la ce să-l purec? Și motanul toarce-n sobă - de blazat ce-i. Măi motane, Vină-ncoa să stăm de vorbă, unice amic și ornic; De-ar fi-n lume-un sat de mâțe, zău! că-n el te-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în mine - unul, călugărul Dan, care vorbește cu tine și trăiește în vremile domniei lui Alexandru-vodă, altul cu alt nume, trăind peste cinci sute de ani de acum înainte. - În șir, răspunse Ruben, poți să te pui în viața tuturor înșilor care au pricinuit ființa ta și a tuturor a căror ființă vei pricinui-o tu. De aceea oamenii au o simțire întunecată pentru păstrarea și mărirea neamului lor. Sânt tot ei cei care renasc în strănepoți... Și asta-i deosebirea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
apoi Neftali, apoi Gad, apoi Așer, apoi Isahar, Apoi Zabulon, apoi Iosif, apoi Beniamin, doisprezece fii ai lui Los. Și astfel a ajuns Satan Ispititorul. 375 Există-o Stare numită Satan; învăța să discerni, O Rahab! Deosebirea dintre Stări și Înși ai Stărilor acelea. Starea numită Satan nicicînd în toată Veșnicia nu va putea fi mîntuita; Dar cînd Luváh în Orc se prefăcu în Șarpe, el coborî în Acea Stare numită Satan. Enitharmon nainte îl sufla pe Vînturile 380 Golgonoozei pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care dormea Ștefan Rareș și-l pătrunseseră cu sulițele. A vrut, adică, să păstreze puterea, o putere pe care o exercitase, aproape pe deplin, în timpul domniei celui de-al doilea fiu al ei, și să-i ofere pretendentului Joldea (un îns bine făcut la trup și chip229, care, ca Domn, intenționa să-și zică Ioan-Vodă) un „semn de îndreptățire”. Căci Joldea era sprijinit de Doamna Elena Rareș și de o facțiune boierească în fruntea căreia se aflau marele vornic Gavrilaș și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
descoperă în acel loc cu „plângere mare, vârtoase” toate „semnele” infernale cu care ne-au obișnuit evangheliile sinoptice: „întunerecu și muncă mare”, „dzăcea smoală pre ei”, „unde era un râu de foc. Și ieșiia pară de focu și era într-îns multu nărod, bărbați și mieri”, „un om spândzurat de picioare și-l mânca viermii”, „niște oameni mâncându-i nește feri cu arepi și trei capete și cu doao capete”, „vădzu mâncându-i vermii neadormiți”. Etc. Văduvele nu lipsesc din Iad
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și cu sufletul. Pentr-acéia cându mor iarăși cu odată mor și cu trupul și cu sufletul. Iară când au făcut Dumnedzău omul, întâiu au luat lut din pământu de l-au zidit sângur cu mânele sale, dup-acéia au suflat într-îns suflet de viață [...]”) și sfârșitul ei („Pentru acéia și dumile-voastre, câți céreți și voi iertăciune de la Dumnedzău, să iertați și voi pre acest răposat de toate, că au greșit ca un om în ceastă lume ce au petrecut cu dumile-voastre
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vergură (SVI.~1670: 4v) Afixul ne- nu este afix lexical care creează antonime, ci un marcator al negației propoziționale, după cum arată fenomele de concordanță a negației (32): (32) a. neavând nemica duhovnicesc (SVI.~1670: 5r) b. Și-l luo pre îns, neapărându-i nimea, și mearse în Ierusalim (PI.~1650: 281v) c. Iară el, nepricepându-să nimica de acel cuvânt, să depărtă (VE.1703: 126r) Ridicarea obligatorie la C a gerunziului negativ se diagnostichează prin encliza pronumelor clitice, obligatorie în toate textele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
un gînditor fundamental în cultura contemporană, ale cărui idei trebuie să circule și să fie cunoscute. Dar contextul apariției studiului sau în românește mă pune pe gînduri: în plină bătălie canonica, dusă la noi cu un amatorism jalnic, uneori de înși care nu cunosc mai deloc semnificația teoretică a termenului "canon", sau care pricep prin eforturile lor simple răfuieli interne cu o miză mediocra, cartea această cade în poala noastră că un uriaș bolovan, declarîndu-ne, bref, următoarele: există un canon, ca
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
lui) este că nu joacă fair cu adversarul. Pentru cineva care nu știe mai nimic despre Școală Resentimentului și reprezentanții ei, aceștia vor apărea drept o adunătură de universitari de mîna a doua, de impotenți mental, refulați politici și sexuali, înși avizi de bani și de putere, speriați de posibilitatea de a-și pierde posturile și de aceea dispuși să cînte în strunele oricărei doctrine la modă, indiferent cît de aberante. E cumplit de nedrept un asemenea verdict care face din
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
autorul. ”acesta find de acord”, ”lam rugat sami spună”, să io prezint compani RCS-RDS”, ”asemenea decizi”, ”semnări contractului”, ”bunele mele inteți”, ”în urma declanșări campaniei”, ”ori ce deficit”, ”de a copera”, ”aducîndumi”, ”stabilirea condiților”, ”trebuie închiat”, ”foarte inportantă”, ”tot cea ce înși planifică”, ”mă simpt”, ”emisiunia de bonduri”, ”ași fi detaliat”, ”întro”, ”ear el”, ”eu nu sînt conștiente”, ”purtat discuți”, ”mia mai spus”, ”investigaților”, ”fecare an”, ”declașarea campaniei”, ”înpotriva RCS”, ”am aceptat”, ”un atul lucrător al Gărzi Financiare”, ”alte ocazi”, ”Liga Profesionistă
Ioan Bendei maltratează limba română by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/70232_a_71557]
-
ajung să facă asta pentru că sunt frustrați de lipsa de oportunități din țara lor. De la Revoluția din 1989, se estimează că 3 milioane de Români au părăsit deja țara. Marea Britanie nu a fost una dintre destinațiile lor preferate. Au ales îns chimb Italia, Germania, Franța și Spania", subliniază scriitoarea, adăugând că e posibil ca să nu mai existe suficienți români dornici de a-și părăsi țara.
O scriitoare britanică ia apărarea românilor din Anglia by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/56896_a_58221]
-
Duminica a 36-a după Rusalii. Cuv. Xenia; Sf. Mc. Vavila; 7 februarie - Sf. Grigorie Teologul; Cuv. Publie; 9 februarie - Aducerea moaștelor Sf. Ioan Gură de Aur. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 6 februarie - Duminica a 5-a de peste an. Paul Miki și îns. , Doroteea; 9 februarie - Miercurea Cenușii (post și abstinență); 11 februarie - Apariția Sf. Fecioare Maria la Lourdes. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 6 februarie - Duminica 16 d. Rusalii (a Talanților). Sf. Vucol, episcopul Smirnei; Sf. Mc. Iulian (†284); 8 februarie - Sf. Mc. Teodor Stratilat
Agenda2005-06-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283371_a_284700]
-
am văzut doi tineri polițiști care măsurau cu șublerul niște pete de sînge de pe un morman de zăpadă. Era noapte, trecut de zece. Cam cu o oră mai devreme, un vecin îmi povestise că la garajul subteran din cartier cîțiva înși îl bătuseră cu ciomegele pe un pietar, lovindu-l mai mult la cap. Vecinul anunțase poliția, dar n-avusese curaj să stea ca martor la scenă bătăii, de frică să n-o încaseze și el. Garajul subteran despre care e
Sîngele măsurat cu sublerul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18128_a_19453]
-
chiar si paraguaiana. Dacă n-au profesor, îl scot din piatră seaca. Mă duce Pierre. Liceul e într-o pădure din Haut Médoc, abătuta de la șosea, fără nici o localitate împrejur. Hipermodern. Că într-un film de anticipație, locul pare mort. Înși spectrali trec printr-un hol unde un dispecer le spune un nume de cod. Îl aflu pe al meu, o apuc pe un coridor, țipenie de om. În sala mă așteaptă față de la Iași. În școlile pe unde a trecut
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
că la București se gaseste cineva să raționeze an acești termeni. Pentru că nimeni nu ăntelege că ăntr-o astfel de confruntare imaginea e totul. Nici nu vreau să mă gândesc cu ce fel de imagine ne vom alege de pe urma activității unor înși eventual țări an dosare, dar moi că fularul an confruntările stilate, ansa pe viață și pe moarte, ce se vor da la Helsinki și după.
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
pentru dislocarea, expulzarea sau nimicirea minoritarilor. Ceea ce Goga nu a pregetat să o facă. Ideea fixă a sa (că și a cuzistilor și a legionarilor) era că numărul evreilor era sporit cu 50.000 persoane, prin refugierea, aici, a unor înși fugiți din Rusia și Polonia. Pentru a soluționa această anomalie, periculoasă pentru romanism, avea și soluții: Pentru a scăpa de ei șunt două mijloace, unul așa-zis civilizat și anume să prezentăm Ligii Națiunilor un tablou al acestor străini necetăteni
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
prin urmare, ordinea politică este respectată. Nu, dlor, libertatea presei și libertatea cuvîntului șunt subordonate libertătei alegerilor". Și, mai departe, adresîndu-se grupării junimist-conservatoare, o întreba: "Tăgăduiți că ați introdus în fiecare local de vot cîte o bandă de 70-80 de înși de pe la miezul noptei?", care îi lăsau să voteze numai pe cei știuți că oameni ai guvernului. Ba chiar a observat că "la alegerile din urmă am fost surprins de a vedea că inspectorul poliției știe numărul voturilor. Am voit să
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
diversiuni de mari proporții. N-ar fi fost nici o nenorocire dacă, după câteva luni, Convenția Democratică ar fi făcut mea culpă și s-ar fi pus cu adevărat pe treabă. Ar fi însemnat, însă, a pretinde prea mult din partea unor înși la fel de lăcomi și inconștienți precum predecesorii. Implicarea prea multora dintre apropiații lui Emil Constantinescu în deja uitată Afacere Țigareta ÎI e doar un palid exemplu al continuității în ticăloșie a echipelor ce i-au succedat lui Ceaușescu la conducerea României
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]
-
calm, aproape tern, cu acea constantă susținută a cronicarului resemnat din neputința. Personajele sînt plasate într-un timp care pare, prin vagul ce-l caracterizează, mitic, deși e probabil echivalabil cu un veac din întunecată medievalitate timpurie. Și sînt niște înși primitivi, pentru care viața presupune două reguli simple: atacă și ucide, sau vei fi atacat și ucis. Spațiul în care își desfășoară existența este, generic și mai curînd simbolic decît real, Polonia, constant revendicata cînd de un grup (numit polonezi
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]