175 matches
-
membri ai biroului organizației de bază. Propun să aflăm ce și cum citând în continuare din această „valoroasă” dare de seamă, respectând cu strictețe și mai valoroasa ortografie a autorului: „... pentru a fi cunoscute sarcenile de fiecare membru de Partid îns putem arăta că atât ședințele ordinare cât și ședințele de Birou nu sa ținut după Planu de muncă (...) Această lipsă se datorește că Biroul org. de Bază în frunte cu secretaru tov. Băhnăreanu Dumitru nu a dus o muncă colectivă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
admit o psihologie obiectiv, practic a comportrilor, nu-l vor convinge cu argumentele demonstrațiilor, mai degrab clinice decât psihologice, s adere la o psihologie incapabil s pun în valoare cele mai înalte și subtile trsturi morale ale conștiinței. În final îns, școala psihologic francez îl atrage mai mult decât lucrrile și rezultatele lui Pavlov. Ralea îns recunoaște importanța direcției activiste în concepția lui Pavlov și accept astfel, implicit, concepția reflectorie a psihicului uman, inaugurat de Descartes și ilustrat de Pavlov și
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
degrab clinice decât psihologice, s adere la o psihologie incapabil s pun în valoare cele mai înalte și subtile trsturi morale ale conștiinței. În final îns, școala psihologic francez îl atrage mai mult decât lucrrile și rezultatele lui Pavlov. Ralea îns recunoaște importanța direcției activiste în concepția lui Pavlov și accept astfel, implicit, concepția reflectorie a psihicului uman, inaugurat de Descartes și ilustrat de Pavlov și Secenov. De altfel, acesta este momentul în care și Bergson admite și pledeaz pentru o
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
astfel, implicit, concepția reflectorie a psihicului uman, inaugurat de Descartes și ilustrat de Pavlov și Secenov. De altfel, acesta este momentul în care și Bergson admite și pledeaz pentru o concepție activist, iar Ralea înțelege și apreciaz aceast deschidere. Datorit îns coloraturii biologice a acesteia, el va ocoli în continuare bergsonismul. În tot acest context și climat, marea alternativ aleas de gânditorul român au rmas P. Janet, E. Durkheim și G. Tarde. P. Janet, marele su mentor, pleac de la ideea c
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
amânare la Göttingen, fie prin cele de la universitțile românești prin profesorii C. Rdulescu-Motru, și P. P. Negulescu, fie prin lucrrile lui Eugeniu Speranția care a dezvoltat în jurul lui o ampl sintez consacrat resorturilor psihologice ale manifestrii conduitei umane. Se pare îns c Ralea n-a preluat conceptul prin profesorii P.P. Negulescu, C. Rdulescu-Motru și nici Eugeniu Speranția ci, mai sigur și ușor de demonstrat este c a fost inspirat de H. Spencer și P. Janet. Antropologia filosofic a lui M. Ralea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
dac este civilizat, are o clip de ezitare. P. Janet considera c în cazul reflexului, instinctului și actului emotiv simplu nu intervine actul suspendrii. Dup el, acest act poate interveni numai la fenomenele psihice complexe, începând cu percepția. Dup Ralea îns, inhibiția de ordin central, efectuat cu ajutorul judecații sau actului voluntar, poate interveni și în cazul reflexelor. Exemplu: în cazul cscatului, strnutatului, plânsului sau țipatului de durere. De asemenea și instinctul poate fi influențat sau modificat de alte funcțiuni sufletești. Ba
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
soluțiile gata fcute. Vechile reacții șablon, ieșite din rutin, sunt oprite și înlturate. P. Janet compara conduitele reflexe și instinctive cu costumele care se vând gata confecționate. Ele nu se ajusteaz la corpuri prea mari ori prea mici. Inteligența e îns une conduite sur mesure, dup expresia lui. Ea e perfect adaptat în dimensiunile ei specificului oricrei împrejurri. Îns datorit marii mobilitți a împrejurrilor, inteligența ca toate funcțiile sufletești evoluate, e o funcție cu întârziere. Nici un fenomen sufletesc, considera Ralea, afar
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și instinctive cu costumele care se vând gata confecționate. Ele nu se ajusteaz la corpuri prea mari ori prea mici. Inteligența e îns une conduite sur mesure, dup expresia lui. Ea e perfect adaptat în dimensiunile ei specificului oricrei împrejurri. Îns datorit marii mobilitți a împrejurrilor, inteligența ca toate funcțiile sufletești evoluate, e o funcție cu întârziere. Nici un fenomen sufletesc, considera Ralea, afar poate de voinț, nu realizeaz mai complet funcția amânrii ca inteligența. Operând cu abstractizarea, inteligența realizeaz de fapt
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
a extins teoria actelor amânate la întreaga viaț sufleteasc a omului, precum și la întreaga sa activitate intelectual și construcție uman în genere. Ideea de reacție întârziat și de stpânire de sine în raport cu mediul și cu biologia i-a putut fi îns sugerat lui Ralea și de alte anticipri unele foarte vechi, începând cu Kant, Schopeanhauer și mai ales Spencer, H. Bergson, Th. Ribot, G. Simmel, L. Klages sau S. Freud. Ideile circul dar originalitatea lor, așa cum arta Lovinescu, e conferit, în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
care W. Sombart le-a numit hominism și animalism, în importanta sa lucrare Vom Menschen din 1938. Dac, la noi, Blaga a vzut în om produsul unei mutații ontologice, Ralea îl va socoti și el rezultatul unui salt, de esenț îns în primul rând socio-psihologic, de pe urma cruia se vor naște cu timpul toate formele culturii și civilizației umane. Omul este și el în concepția gânditorului român un fel de animal, dar unul care a dobândit o posibilitate suplimentar, specific și esențial
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
un organism se abate astfel de pe linia dreapt a interesului vital. Din punct de vedere biologic strict, omul e primul animal absurd, voiesc s spun singurul cruia i se întâmpl s mearg contra instinctului de conservare. Cu ce se umple îns spațiul ezitrii și al expectației între stimulare și act? Trecând în revist mai multe încercri de definire a omeniei (sau ominiei, cum îi zice în curs, adic a calitții de a fi om, Ralea le obiecteaz pe rând de a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
rspunsului, inhibiția rspunsului insuficient, construcția unui act complex... creierul e un organ de posibilitți, între excitație și reacție el intercaleaz contingențe viitoare. (H. Delacroix. Nici un fenomen sufletesc, afar poate de voinț, nu realizeaz mai complet funcția amânrii ca inteligența. Este îns drept c viziunea lui Ralea se dorește mult mai cuprinztoare, subliniind complexitatea și bogția procesului evolutiv care a condus de la animal la om și care nu s-a fcut numai în sensul inteligenței ci a produs o transformare profund a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
constituie o veche tem a reflecției filosofice. Ralea îl privește prin prisma a ceea ce numește el dialectica bucolicului și a industrialului, identificând prin aceste noțiuni dou tendințe care îl însoțesc pe om în întreaga lui existenț istoric. Autorul nu împrtșește îns concepția lui Rousseau cu privire la stadiul primar al omului natural, ci, fidel formației și convingerii sale sociologice, consider ființa uman un produs exclusiv al conviețuirii comunitare, al civilizației și al culturii. Opoziția nu este, așadar, între un individ natural și un
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
forme de recompensare a meritelor sale. Este ceea ce Ralea va denumi mai târziu, sancțiuni penale și sancțiuni premiale, studiindu-le pe larg într-o lucrare din 1962, Sociologia succesului, redactat împreun cu Traian Hariton. Relația dintre natur și societate implic îns și o alt problem și anume aceea a comparației dintre om și regnul animal. Societțile umane, faț de așa-numitele societți animale, se diferențiaz printr-un grad de autonomie în raport cu mediul natural, grad pe care celelalte nu-l ating niciodat
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
primejdioase ale diavolului, adic ale pcatului... Urâtul, dizgrația, au fost întotdeauna mai simpatice tuturor moralelor. Ele aduceau sentimentul de securitate și de liniște. Abia în zilele noastre un contact tangențial s-a stabilit între estetic și moral... În alte epoci, îns, valoarea estetic a fost întotdeauna bnuit, suspectat, ținut deoparte de patrimoniul valorilor morale. Ralea observ cu pertinenț (în finalul capitolului VI al Explicrii omului c lupta cea mare s-a dus în toate timpurile contra puterii politice, Acapararea forței publice
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
e oarecum o tehnic ce și-a uitat scopul. Numind art o construcție pentru construcție, Ralea introduce o diferenț sensibil fat de ideea anterioar a caracterului simbolic al creației, aceea a unei construcții pentru semnificare. Imediat el se va opri îns insistent asupra simbolurilor, separându-le categoric de semne și caracterizându-le, pe urmele lui Hegel, printr o anume putere intern de reprezentare, având o semnificație de analogie între forma lor și obiectele la care trimit, în timp ce semnele sunt, prin natura
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
evoluție care-l include decisiv pe Ralea în familia, repudiat nu o dat în trecut, a partizanilor lui Maiorescu și ai autonomismului estetic. Dup ce recunoaște ca și aceștia c arta își constituie substanța împrumutând naturii elementele ei, autorul afirm îns c numai relaționarea acestora conteaz sub aspect artistic: ...elementele acestea n-au nici o valoare estetic atât timp cât rmân izolate. Elementele sunt ale naturii, relațiile între ele sunt ale artei.. Ceea ce intereseaz deci sunt raporturile. De aceste raporturi, de tipologia și natura
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de totdeauna a marilor inhibiții religioase. Nu s-ar putea spune deloc c Ralea nu recunoaște credinței o funcție de înlțare și de eliberare spiritual, caracterizat implicit printr-o incontestabil noblețe și totodat printr-un soi de veritabil eroism moral. Ceea ce îns intereseaz este de a sublinia coerența sistematic a gândirii lui Ralea, confirmat și în cazul religiei, prin descoperirea aceluiași mecanism caracteristic uman de opoziție și mai radical de aceast dat, faț de funcțiile biologice și faț de necesitțile vitale. Dac
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
creștin. Totuși, ca și în cazul analizei și prezentrii fenomenului etic, trebuie precizat c fenomenul religios nu poate fi explicat, decât forțând nota, prin teza amânrii, fie ea înțeleas și ca fenomen psihic. E o exagerare de bun seam. Indiferent îns de cile, sau criteriile prin care Ralea a abordat problemele religiei, faptul de a fi prezentat, sub aspect istoric și analitic, câteva perspective ale religiosului este absolut meritoriu. Centrându-și studiul pe câteva dintre ideile bergsoniene din Cele dou surse
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
existența câtorva articole pe teme ateiste care i s-au comandat. O analiz pe text a acestor articole, circumstanțiale, ar putea dovedi numeroase ezitri sau rezerve în finalul sau concluziile de obicei moderate. Revenind la comentarea textelor religioase, se remarc îns consecvența cu care Ralea forțeaz nota demonstrației, cu argumente inedite, încercând s satureze ideea central a explicrii omului, potrivit creia religia n-ar fi altceva decât eliminarea relativului din existenț. În acest sens, prin practicile sale ascetice, religia ar ilustra
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
a prezentului. Nu a trecutului, cum susțin Herder, Hegel și, dup ei, Vianu. E probabil ca adaptabilitatea noastr s fie un reflex al tinereții noastre și c peste câtva timp s dispar, lsând locul altor aspecte de caracter. Pentru moment îns trebuie s o lum în considerație. Canalizat, condus, ea (determinarea sufletului național poate s ne duc la perfecțiune. Cci nu e puțin lucru, conchide Ralea, s ai în lupta pentru existenț, suplețe, elasticitate, tact, bun simț și luciditate. Revenind la
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Idealul clasic al omului și alte scrieri ale lui Tudor Vianu, Kalokagathon lucrarea lui Petru Comarnescu din 1946, deci aprut aproape simultan cu Explicarea omului a lui Ralea. Dar, tot așa, nu sunt puține lucrrile pe temele omului, puține sunt îns cele bune. Afirmat în gândirea româneasc prin lucrri de antropologie filosofic, sociologie estetic, psihologie social, istorie și critic literar, Mihai Ralea, înc de la debuturile sale publicistice, prea a fi destinat unor temeinice studii și cercetri din sfera științelor umanului. Sociolog
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
uman o suprastructur, între natur și om, între dat și civilizație, între natural și artificial, existând o antitez dialectic, pe care d-l Ralea s-a strduit s o dezvolte și s o urmreasc în consecințele ei. D-sa recunoaște îns c, transformrii datelor naturale îi va urma o serie de rezultate, care nu sunt conținute integral în poziția prim; cutând s rezolve aceast 42 dificultate de ordin filosofic prin dialectica lui Hegel și Marx și concepând ideea de evoluție în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
materia fizic, spre substanța metafizic, pe acest teren abordrile acelui timp (cel puțin la noi fiind pline de riscuri. Dar, sigur c nu exist tentație mai mare decât a confunda împlinirea uman și idealitatea conceptual cu propria noastr existenț! știm îns bine ce pondere crescând o au științele psihosociale din sistemul științelor în general și cât de mare este efectul educației și autoeducației, pentru a nu face abstracție tocmai de ceea ce particularizeaz ori caracterizeaz modul nostru de a fi comportamental, de
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Stricker și filosoful francez Frédéric Paulhan, este apreciată ca una din cele mai geniale descoperiri ale secolului al XIX-lea care va aduce "lumini neașteptate" și va regenera întreaga psihologie. La baza tuturor considerațiilor sale stă conceptul de plăzmuire. "Înainte înse de a analizà dëosebitele tipuri și de a generalizà o definițĭune a gîndirei avem nëapărată nevoĭe de un element psihologic, care se află la baza tuturor operațĭunilor mintale. Ieste aceea, ce psihologii germani numesc o reprezentare, ĭar cei francejĭ o
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]