138 matches
-
Iluzia integrării în cosmicitate nu se poate concepe sub presiunea strivitoare a unui ecran sumbru. Este drept că momentul trecerii presupune un ritual complex, avînd multe etape în anterioritate, cu caracter inițiatic, pregătitor, care să asigure transformarea liturgică a ființei, înseninarea finală. Cărțile morților, cele mai cunoscute, tibetană și egipteană, sunt axate tocmai pe această idee a eliberării neofitului de frică, a integrării voluntare, curajoase. Și Miorița reprezintă o „carte jucată” a morții, o punere în scenă; și ea tratează moartea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
e prea mult praf sau noroi pe calea obișnuită. Această alternativă este inevitabilă, nu o vom repeta niciodată de-ajuns spre edificarea călătorilor și pentru a stimula terminarea șoselelor aflate în stadiul de proiect. Când norii de praf permit o înseninare, se zăresc, la stânga, cele patru etaje ale Carpaților, ale căror dealuri inferioare sunt acoperite de grațioase și fertile podgorii ce se desfășoară fără întrerupere de la Ploiești și până la Buzău. Orășelul Mizil se află la a doua poștă, într-o poziție
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și a picioarelor perfecte, luminoase, libere și tinere ca demult. Nu mai avu când să-și amintească suavul chip rotund și roz, sub bucle tinere, perplexat, interzis, bruscat de glasul limpede și fierbinte pe care memoria îl regăsi cu spontană înseninare. Glasul rămăsese același, într-adevăr, nu se putu sustrage nici în următoarele săptămâni forței sale gingașe, arzătoare. Prefera să asculte fără a privi chipul. Din când în când, întâlnea zbaterea mâinilor osoase, rapid zigzag, flăcări care tăiau, ca niște lame
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mirifică de a recalifica Încrîncenarea Înnegurării, Îmblînzind-o. Veste cu tîlc, zvonul brumelor ce pică basculează dinspre tristețea astenică, convalescentă a precarității către sunetul tonic al picurilor desprimăvărării. Accentul moral al vlăguirii furtunii crepuscular ostenite se mută pe zarea proaspătă a Înseninării. Iar tot ce era regret fără de leac se Însuflețește de un nobil farmec rănit. Climatul prielnic al acestei fericite mutații de sens și de regim existențial este chiar acela al zvonului, stihie blîndă ce destituie regimul apăsător al atonei tăceri
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
râuri care curg puternic spre mare 110 cu ape bogate și vârtejuri de argint și până la marele fluviu de obârșie, Oceanul, care împrejmuie lumea și curge sub stele, cu ape adânci. În asemenea viziuni violența își găsește pentru o clipă înseninare și odihnă, departe de zbucium. Cuvântul „departe“ (telothi, telothen) e rostit de Ahile mai adesea decât de toți ceilalți și cu un ecou din adânc și din necuprins pe care în nici un alt glas din Iliada nu-l are. În
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
marile râuri care curg puternic spre mare cu ape bogate și vârtejuri de argint și până la marele fluviu de obârșie, Oceanul, care împrejmuie lumea și curge sub stele, cu ape adânci. În asemenea viziuni violența își găsește pentru o clipă înseninare și odihnă, departe de zbucium. Cuvântul „departe“ (telothi, telothen) e rostit de Ahile mai adesea decât de toți ceilalți și cu un ecou din adânc și din necuprins pe care în nici un alt glas din Iliada nu-l are. În
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
ea, au gândit toți filosofii, școlile și curentele filosofice elene. La fericire, gândește toată lumea chiar când nu-i corespunde cu strădania. Dar și cei care se îndoiesc de ea, trebuie să știe că fericirea există și că această stare de înseninare, de bucurie supremă este treaptă spre sfințenie, spre raiul armoniei din care omul a căzut și a cărui nostalgie o resimte. Dacă bucuriile oferă împăcare, satisfacție în această lume, în care ele rămân, cu fericirea trecem dincolo, căci ea e
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
această măsură, a încrederii și credinței față de aceste spirite protectoare prezente în templul lui Asklepios din Epidaur, la sanctuarele din Atena, Corint, Cos, unde erau văzuți frecvent pelerini, preoți, interpreți de vise. În această sete de mai multă spiritualitate și înseninare spirituală, sugestia și sugestionarea explică reușitele terapeutice care fără îndoială au existat. În cea de-a 60-a carte din Corpusul lui Hippocrate, înțeleptul medic face aluzii la Asklepios, dar onorează medicina laică. El nu respinge preocupările preoților pentru curățirea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Cronicile chineze dau date, uneori, despre japonezi. Palatele depun mărturie despre strălucirea de la curți, după cum templele vorbesc de tăria credinței nipone. Numeroșii munți ai arhipeleagului au intrat în legende și în credințe. Dintre ei Fuji-san = muntele frumos, vindecă lumea prin înseninare și contemplare, mister și capacitatea de a înălța spre liniști omul amenințat imprevizibil. Acestor munți zeificați, japonezii le-au închinat poeme de o sensibilitate deconcertantă pentru europeanul infatuat și improvizator. Acești munți sunt scări între cer și pământ, între aspirația
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
piept. Și ca să se elibereze de toate, începu să o sărute pe Rosarito pe ochi, încât ea fu silită să și-i închidă. Deodată se ridică și spuse, îndepărtând-o: — Lasă-mă! Lasă-mă! Mi-e frică! — Frică de ce? Brusca înseninare a fetei îl sperie și mai tare. — Mi-e frică, nu știu de cine, de tine, de mine. De orice! De Liduvina! Hai, du-te, du-te, dar o să mai vii, nu-i așa? O să mai vii? — Când vreți. — Și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mari și totuși ca un om care fuge de ceva și știe că fuga e inutilă. Urmări prin geam soarele ce Încerca să iasă dintre nori. Pe stradă și pe dealuri se simțea o schimbare aproape imperceptibilă. Nu era o Înseninare, ci doar un tremur ușor al nuanțelor, de parcă Însăși aerul era plin de ezitări și Îndoieli. Tot ceea ce umplea viața lui Uri Gefen, Țvi, Teddy și a celorlalți, lucrurile care trezeau În ei dorințe și entuziasm i se păreau lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
se va așeza imediat la birou și va Începe să lucreze fără nici un compromis la articolul pe care nu reușise să-l termine azi-noapte. Deschizând radioul, descoperi că majoritatea buletinelor de știri fuseseră transmise deja. Peste zi se aștepta o Înseninare parțială. De-a lungul fâșiei de coastă exista probabilitatea unor averse locale. În timp ce În depresiunile nordice riscul Înghețului era Încă foarte mare. Șoferii erau atenționați asupra pericolului de a conduce pe șosele ude și erau rugați să micșoreze viteza și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
plecase vreodată în concedii în străinătate cu domnul Ionescu. Poate plouă cu trăsnete, își spunea. Poate mi se face rău. Poate cade avionul și mor. Deschise geamul și privi afară. Cerul se limpezise și chiar părea că dă semne de înseninare. Era liniște afară. Liniștea aducă toare de ger. Poate că totuși nu era o idee rea să meargă cu avionul la Cluj. Cu cât mai repede, cu atât mai bine! Poate e senin și nu mi se face rău. Poate
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
păsările lui Dumnezeu ciripind În răsfirarea pădurii rare de mai Încolo, așa că zîmbetul ei venea din partea vieții asupra morții, - mult tîrziu, către sfîrșit, află că amîndouă erau de fapt una și aceeași, adevăr neobservabil pînă atunci, dar care Îi aduse Înseninare și echilibru. Sfînt oraș al Levantului, unde oamenii trăiesc uitînd că trăiesc și mor refuzînd să creadă că mor... Domnul Pavel, ca și cum nu se Întîmplase nimic, mai venea din cînd În cînd În curtea și Încăperile fostei locuințe. El stăpînul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
1935. Li se adaugă un număr de pagini traduse din sanskrită. Am ales pentru grupajul de față poeme de pe tot acest scurt parcurs, ilustrând lirismul său tensionat, de acută angajare existențială, dar și - ca în cazul poemului Memorabile - o înțeleaptă înseninare, atinsă în preajma sfârșitului. MEREU ÎN ZADAR Acesta care-mi vorbește e o pasăre fără cap, flacăra asta, pasărea asta, aceste trei țipete peste furtună, țipătul care cade sfâșiind cerul, țipătul ce-și ia zborul răscolind marea, și țipătul țipetelor ce
René Daumal by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/8664_a_9989]
-
și rău, sau să urâm fiindcă ni se face binele și alte descoperiri abisale care i-au turmentat marele său spirit. Conștiința e unitară, dar, ca și în natură, ca este zgâlțâită când de furtuni și cataclisme, când invadată de înseninări miraculoase. Cine nu cade nu se poate înălța, iar faptul că un boier rus dădea ordin să fie sfâșiați copiii de către câini ,arată mai degrabă că se născuse într-o lume încă neieșită din barbarie, decât că îi e proprie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să-i ia, de ce închisese brusc și se făcuse ca și când ar fi avut pe cap, în loc de păr, șerpi? Se mai însenină, dar telefonul continuă să-l țină în dormitor câteva săptămâni, până într-o zi... Dar trebuie să spun că înseninarea ei nu mă făcu să uit, apele despicate nu Se mai împreunau să arunce în uitare scena care se petrecuse în ziua aceea. Pentru întîia oară dorința nu ne mai apropie cu forța ei care ne dădea iluzia, cel puțin
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lungile mele plimbări pe la poalele pădurilor, gîndii: "Bătrîne, îi spusei într-o zi aceluiași gorun pe care îl interogasem odată, Socrate nu te-a cunoscut să se însenineze că din trupul tău i se va face într-o zi sicriul. Înseninarea lui îi venea din altă parte, pesemne că îl plictiseai, cum îl plictisea și marea și cum îl plictisea, desigur, și Xantipa, ale cărei ocări l-au silit să-și petreacă zilele în cetate și să cultive înțelepciunea... Ei, ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și lumina fața unui suferind, a unui bolnav În stare terminală atunci când simte că cineva Îi este alături, că Îi pasă, că nu a rămas cu totul părăsit, al nimă‑ nui. Chiar simpla prezență, tăcută, lângă patul lor le aducea Înseninare și mângâiere. Despre această insolită experiență menționează și Mitropolitul Antonie de Suroj (1914‑2003) Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 105 următoarele rânduri, deosebit de patetice și răscolitoare de suflet : „La Începutul războiului, practicam medicina la secția de chirurgie a unui spital de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
97. Alcătuiți o propoziție din cuvintele: ducem, la, ne, duminică, Durău. 98. Scrieți numele obiectelor desenate: 30 99. Citiți cuvintele de mai jos, apoi scrieți și alte cuvinte care încep cu „în”: înclinat, încordare, îndemn, înlocuit, întoarcere, întrecere, întunecat, învelit, înseninare, îndulcit 100. Completați cuvintele de mai jos cu litera „â”, citiți-le, apoi scrieți câte o propoziție pentru fiecare cuvânt: st-nă; v-nt; v-slă; s-rmă; r-nd. 101. Transcrieți propozițiile: Ciocârlia cântă. Tândală mănâncă pâine. Când e întuneric, eu aprind lumina. Mândricel
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
lapovițează mohorât peste o tufă galbenă de forsythia înflorită în curte, deși în jurul meu s-au întâmplat mai mult lucruri triste decât mari bucurii, deși mă dor tendoanele lui Ahile de-mi sar ochii, tot mi-am găsit prilej de înseninare și de zburdat din te miri ce. Veți zice că sunt firimituri și poate chiar așa e. Dar eu una m-am îndestulat cu ele, de parcă ar fi fost adevărate festinuri. Toate micile întâmplări pe care le-am trăit sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
SE ÎNSĂNĂTOȘI Dus la spital, Ion s-a însănătoșit repede tranz.: Medicamentele l-au însănătoșit pe Ion part. însănătoșit, -ă nom. însănătoșirea, însănătoșitul A SE ÎNSENINA Cerul se înseninează după furtună tranz.: Femeile înseninează zilele bărbaților part. înseninat, -ă nom. înseninarea A SE ÎNTĂRI Leul se întărește pe zi ce trece tranz.: Ion își întărește poziția în echipă part. întărit, -ă nom. întărirea, întăritul A SE ÎNTEȚI Focul se întețește de la vânt tranz.: Vântul întețește focul part. întețit, -ă nom. întețirea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la convențiile sociale nenaturale și chiar antinaturale, așa-numita atitudine de jos. În timp ce prin cinism înțelege o represiune, acea atitudine de sus, potentată. Oricum, cert e că "se observă un contrast uluitor între adâncimea tragediei lumești a poetului și o înseninare lăuntrică, rămasă o enigmă pentru toți", subliniază Theodor Codreanu, acesta fiind de părere că Mihai Eminescu, în ultimii ani scurși din propria viață, "va semăna din ce în ce mai mult cu Diogene, câinele, filozofia sa dobândind elementaritatea grosieră a celui care a ales
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și soarele împrăștia de deasupra Măgurii, pe omături, o strălucire orbitoare. Corbi fâlfâiră spre albăstrime din brazii râpilor (...)”: Vitoria știe că nu numai de „zodia primăverii” dau semn moina, soarele, zborul corbilor și „vântul cald”, ci și de acea relativă înseninare lăuntrică a ei, cu sufletul „curățit” de „orice gânduri, dorinți și doruri în afară de scopu-i neclintit” odată cu „sfânta împărtășanie” și cu „răcoarea (ei) de rouă în cerul gurii și-n toată ființa”. Gândul la banii plătiți părintelui Daniil, „ca să se roage
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
omenire", adăugînd că "nici măcar întunecatul Ev Mediu nu a găsit omenirea într-o stare atît de jalnică cum este cea de acum"1. Iorga și-a intitulat cel de al treilea volum al autobiografiei sale, care trata perioada interbelică, Spre înseninare, spre înălțimi limpezi și însorite. Aceasta era dorința fierbinte a unui om trecut de 60 de ani după o luptă de o viață. Dar n-a fost să fie așa. Dimpotrivă, în întreaga lui viață nu a fost niciodată confruntat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]