1,055 matches
-
n-aș da eu să fiu în locul dumitale, jupâne. Dacă aș fi, apoi până acuma marfa era descărcată, cântărită, banii plătiți și pe aici ți-i drumul. Da’ așa noaptea-i colea și noi tot cu carele pline și boii însetați stăm - l-a înțepat subțire Vasile Hliboceanu. Ușor de zis, da’ mai greu de făcut, pentru că un muncitor de-al meu lipsește. Păi de ce nu spui așa, jupâne, și ne ții de vorbă? Flăcăi! Mâna pe saci și la cântar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
rib-eye steak-uri enorme, cu ochiuri deasupra, pentru a readuce încrederea în pieptul și brațele trupelor tale. pe stânga se văd alte tabere improvizate de oștiri. șase în al cincilea loc: simți apele de sub pământ, semn bun, adepții tăi sunt foarte însetați, în cântecul de luptă al lui bezaiten furnicile albe sapă adânc, din pânze freatice bleu țâșnesc coloane înalte de apă, cu gura prăfuită bea fiecare soldat al tău apă rece, bleu, țâșnitori dulci umplu întreaga ta tabără de luptă, norocul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
în straie de nuntă. GÂND: Să poftească oaspeții! APRODUL (la ușă, anunță): Măria Sa Hulpav-Împărat! HULPAV (trece, fără a saluta, direct la masă): Mie să-mi aducă un talger ca lumea, larg și adânc; eu am sosit de la drum flămând și însetat! (începe să înfulece din tot ce-i cade sub mână) APRODUL: Măria Sa Bolovan-Împărat! BOLOVAN (intră, brâncește Aprodul): Fă-ntr-o parte, târlane, când trece un împărat! (se așază lângă Hulpav) APRODUL: Măriile Lor Gras-Împărat și Slab-Împărat! (intră amândoi odată, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
rămas în contemplare... O glumă înțepătoare îi ședea pe limbă... a rezistat cât a putut. Până la urmă, gluma a zburat aproape fără voia lui: Ia te uită la hulubașii iștia! Nici nu le pasă de bietul armăsar, lăsat flămând și însetat în ploaie. Ba mai rău... Își lasă aproapele să moară cu o sete de zile mari! Apoi așa-s vecinii. Nu te lasă să trăiești, ferita sfântului... Și dacă tot ai adus vorba de sete, fă bine și adu o
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de acolo. După ce am văzut-o coborând pe scară, am tras oblonul, l-am legat cu o sârmă și abia spre seară i-am dat drumul să iasă. Să vadă și ea cum este să stai flămând, dar mai ales, Însetat, o după amiază Întreagă. Ei, ce amintiri! S-a ales praful de tot. Uită-te și la casa ta. Peretele dinspre grădină ți-a căzut pe jumătate, acoperișul e spart și plouă În casă, lemne nai, iarna Îngheți de frig
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
încurajare la credință, la dragoste și la răbdare. Eu nu scoteam niciun cuvânt, doar ascultam. Mă simțeam atât de mică alături de acele persoane! Aș fi ascultat toată noaptea, atât de mult se bucura sufletul meu. Mă simțeam ca o persoană însetată care dăduse de izvor și se bucura de apa pe care o sorbea cu nesaț. Cred că petrecuserăm câteva ore bune în această atmosferă. Ne-am ridicat toți de la masă, am mulțumit și ne-am despărțit. În drum spre casă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
cu ploaie! Cerul își deschidea ușa și lăsa șuvoiul cel bun și rece să curgă. Adăpa pământul și pe noi toți: mari și mici, buni și răi, frumoși și urâți, moldoveni și ruși... Tata cânta: „Dăruiește, Mântuitorule, ploaie pământului istui însetat. Brazdele pământului adapă-le și înmulțește roadele lui. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh! Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!” Așa repeta de mai multe ori. Avea ochii plini cu lacrimi de bucurie, iar sufletul lui
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
înzestrărilor cu care Bunul-Bunilor ne-a dăruit. Ceea ce vă spun eu vouă acum nu e o poveste; e viața celor care au fost demult, tare demult. Moșii noștri au străbătut pământul, din îndepărtata și marea Indie, flămânzi și goi și însetați, prin pustiurile și pulberile Asiei. Apoi au străbătut codri nesfârșiți, au trecut peste ape repezi și peste marea cea mare. Au fost bătuți de vânturi, înnegriți de praful furtunilor de nisip și loviți de bicele unor aprige ploi, arși de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
josnic și confuz Viața-i o perpetuă profanare Dureros sfâșiată și golită de sens Ce colectează diagnostice sumbre. Drama ei spirituală alunecă Spre un dezastru moral irefutabil În legătură cu cruzimea Cu păcatul și chiar cu moartea Cu trăsăturile de fiară rănită, Însetată încă de sângele cald Bestia poate fi din când în când om, Care se roagă, citește sau scrie Piese pentru teatrul absurdului, In vivantă regie proprie Cu decoruri existențiale variate, Zilnic jucate cu casa închisă La întâlnirea realului cu iluzia
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
din ce în ce mai greu de suportat. În sala de conferințe se țineau acum slujbe în diferite limbi și pentru diferite confesiuni. După reducerea drastică a rațiilor de mâncare au urmat cele de apă, până când singura băutură disponibilă rămăsese whisky-ul. Flămânzi și însetați, așteptau portul promis. Seara numărau cazurile de sinucideri și cedări nervoase de peste zi. Victimele erau în primul rând turiștii, dar se înregistraseră unele cazuri și printre membrii echipajului, chiar și printre animatori. Cele trei săptămâni de călătorie pe mare într
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
și feminitatea alergând în fiecare dimineață pentru a semna o condică. Ea trebuie să fie o doamnă cu care să pot ieși, fără jenă, în lumea bună! Acesta era crezul mărturisit al domnului Victor Stamate. Olga subscrise cu sufletul ei însetat de o așezare, ce i se părea, după toate datele înscrise în fișa lapidară a expertului în finanțe, mai mult decât un noroc, coborât parcă din cele mai înalte sfere ale binelui ceresc. La finele sejurului, cei doi erau deja
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
obicei nu se produc asemenea minuni. Vine nervos, înjurându-i pe comercianții care pun pe piață numai porcării. Sosește din partea cealaltă a orașului, deoarece mare noroc ai avut! tocmai acolo a găsit cele trebuincioase. E asudat și, în consecință, tare însetat. N-ai și matale o bere, ceva? Păi, n-ai. Dar ai un suc, o apă minerală... "Prostii! Ce dracu', doar suntem oameni mari!" Te repezi să iei o bere. Ia și mata una la două kile, că ieși mai
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
răzgândire treptată, aproape teatral și, cu o față de bidon turtit, se învoiește: Dacă promiteți că nu râdeți de mine...îngădui. Hai. Mă învoiesc. Nu râdem! - strigă tot barul în cor. Până și barmanul, știind ce urmează, uită să servească clienții însetați și ascultă cu luare aminte. Titi este gata de târguială. Semn bun. Sceneta este pe începute. Și ce dați de băut? - își țuguie el gâtul lungind nota. Ce vrei: Coniac. Vodcă. Vermut. Cinzano. Bere. Cabernet. Coniac. Cuba Libri. - înșirau care
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mintea lui și nu le știm noi! - a presupus Hliboceanu, întărind râsul mesenilor. Păi de ce m-am întors eu la cărăușie? Ca să mai apuc a vă spune câte ceva... Numai că așa cu gura uscată am să cotcodăcesc doar ca găinile însetate. Dacă ați luat seama la cele spuse de moș Pâcu, ulcica din fața lui îi cam dogită și vinovatul știu eu cine-i! - a atras atenția Hliboceanu. Costache a sărit de la locul lui și a umplut ulcelele cu vin, începând cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
am zis eu că tremură carnea pe tine, și-ncă ce carne... Lasă-mă! se zbate femeia, dar învinsă în final, nu atît de forța bărbatului cît de toropeala băuturii, încearcă o vorbă de protest parșiv: De unde naiba vii, că însetat mai ești !... Ssst! îi temperează bărbatul rîsul zgomotos. Hai spune, găinarule, se alintă femeia gîdilată de pătura aspră, așternută jos vreau să știu, că prea ești... De la pension îi șoptește în ureche Mircea Emil -, dar nu pentru găini, ci fazani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Cealaltă Carol știa totul despre Asociație. Dar o privea ca pe un simplu concurent, iar crezul ei n-o interesa. Din punctul de vedere al doamnei Wiggins, cei de la Alcoolicii Anonimi nu făceau decât să îndepărteze de prăvălia ei gâtlejurile însetate, gâtlejuri care aveau nevoie, și meritau, să li se stingă setea. Prin urmare, Cealaltă Carol își puse lacăt la bazele ei subțiri și Carol a Noastră plecă. Dar Cealaltă Carol știa foarte bine că amândoi se vor întoarce. Își răsuci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Bruxellesului, unde ar putea fi luat drept un liftier reangajat, că nu vom fi primiți în UE fără creștin-democrați în Parlament. Și când cere un pahar cu apă la masă, dl Constantinescu se consideră reprezentantul a mari mase de români însetați. Asta după ce s-a cărat din funcția de președinte al țării, când a avut el chef, fără să întrebe pe vreunul dintre milioanele de oameni care l-au votat și în numele cărora se afla la Cotroceni. Cât despre prim-ministrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
aerul de „lunatic”, de „înger” obez, toate acestea erau menite să imprime în capetele celor ușor de prostit ideea că poezia dă năvală din toate părțile peste Stănescu, care nu mai prididește să o recepționeze și să o distribuie publicului însetat de „versuri” ininteligibile. Strategia aceasta, asemănătoare cu a lui Nicolae Breban, urmărea împământenirea ideii că Nichita Stănescu e un geniu. După ce manipularea asta a reușit, când numitul Stănescu rostește sepulcral, cosind aerul cu mâinile: Omul este frunza văzută de om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
tratat ca un cîine vagabond, lovit și răpciugos, fără ca nimeni să Își aducă aminte că trăise și el cîndva pe lumea asta și că fusese ceva mai mult decît o mască tragică de groază și repulsie. El, Oberlus, grav rănit, Însetat și singur, părăsit la capătul universului, avea să Înfrunte lumea și să revendice o parte din bunurile ei, smulgîndu-le cu forța dacă, așa cum se părea, forța era Întotdeauna necesară. În cea de-a patra zi, și-a Început cu chiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
mereu ,,la mijloc de poveste”, a trăi în mijlocul fascinant al locurilor și întâmplărilor. Prin ele, totul devine poveste, adică pendulare între visul de neatins și împlinirea lui, legendă și miraj. Iar cei care au învățat taina cuvintelor sau a ,,necuvintelor”, însetații, se consacră scrisului cu dăruire totală, pentru a trece prin cuvinte în eternitate. A scrie înseamnă a arde pe rugul clipei, a cuceri în numele omului pământuri necunoscute. A citi înseamnă pentru mine a trăi, iar a scrie înseamnă a arăta
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de trecerea timpului. Cerul e azuriu. În zare se mai vede un colț din trena nopții, dar soarele își arată fața îmbujorată. Frunzele copacilor foșnesc, scuturându-și veșmintele de boabele limpezi de rouă și de ploaie. Aseară a plouat. Pământul însetat și ars de soarele de mai și-a potolit setea. Totul e înviorat. Afară răsuna trâmbițatul unui cocoș. Soarele urcă pe bolta senină. Liniștea ogrăzii e brăzdată de ecoul mai multor glasuri. Natura se trezește mângâiată de adierea unui vântuleț
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
invariabil cu grâu și cu lucernă. Cele două culturi erau despărțite, de când se știe, de „Drumul Mare”, la jumătatea căruia, o fântână cu ciutură și cumpănă oferea, de la o adâncime apreciabilă, apă limpede și rece, ca o binecuvântare pentru mulți Însetați ai mai multor trecute decenii, ca o bine-primită pomană a unei Înstărite familii din sat. În stânga era marea de lucernă, verde și Înaltă, din care zâmbeau veseli ochii colorați roz-roșii ai puținelor flori Înflorite ici-colo, privirea aluneca voioasă pe pâlcurile
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ori, urându-și Între ei „Noroc” și „Mulți ani!”, s-au Întors la căruță și nu au mai oprit până la „Șușmeaua Pușcașului”, ciușmea cu teuci din lemn, Îmbătrânite de timp, În care apa curată tremura sub boturile sforăitoare ale cailor Însetați, ferindu-se de contactul cu mătasea-broaștei, fixată din belșug pe pereții secularelot teuci. După ce caii s-au adăpat -așa cu zăbala nescoasă, Înhămați și cu ... călătorii fixați pe locurile lor - căruța a plecat mai departe printre dealurile mai verzi sau
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
seamănă cu bibelourile-kitsch, confecționate din ghips, scoici și oglinjoare care pot fi găsite în bazarurile de la malul mării: „Acest urcior e un arc de triumf al gândului bun, / e un vlăstar al ochiului scăldat în lumină, / la care sufletul meu însetat / se închină. Dă-mi-l să-mi satur pământescul dor / cu apă vie din limpede izvor, / să beau dulceața depărtării, ninsorile, / să curgă în mine crâmpeie vechi, / să mă absoarbă culorile. În mână te iau ca pe o lacrimă frământată
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
clienți, dintre care doar unul stătea cu o halbă de bere în față pe jumătate plină. Fericitul posesor al halbei cu prețiosul lichid nu se îndura s-o transfere în enormul său pîntec din motive de invidie. Adică, ceilalți 11 însetați înghițeau în sec și-l fericieau pe grăsanul care avea ce bea, la o adică. Crîșmarul, care făcea politică, rînjea autoritar, dezgolindu-și cei cîțiva dinți de sus și de jos, dar care nu se păleau. Adică, fiecare se oprea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]