1,710 matches
-
război mondial obligă familia Principelui René de Bourbon - Parma să fugă cât mai departe de front. Nesfârșitele călătorii prilejuiesc peste ani rememorarea unor scene de o puternică expresivitate ("Ne era frică de avioane, care-și anunțau prezența printr-un zgomot înspăimântător. În timpul acesta, unchiul Gaétan cânta fără încetare "O, sole mio!"", sau de plăcuta amintire, cum este convorbirea telefonică cu președintele Roosevelt. Peripețiile sunt însă nenumărate: despărțirea de familie, înrolarea ca infirmieră în Maroc, Algeria și Italia, dresoarea unui cățel pentru
Memoriile Reginei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16274_a_17599]
-
și cunoscuți. Firește, adevărul e întotdeauna spinos, iar postmodernismul s-a străduit atîta amar de vreme să ne învețe că nici nu ar exista măcar. Pentru cei care vor citi cartea din acea poziție exotopică sugerată de Todorov, panorama e înspăimîntătoare. Iar recenta controversă stîrnită de scrisoarea domnului Tamás (presupunînd că un cititor occidental ar avea știre de ea) o face, într-un fel, chiar mai înspăimîntătoare: iuțeala cu care unii intelectuali români s-au repezit să-i arate că nu
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
cei care vor citi cartea din acea poziție exotopică sugerată de Todorov, panorama e înspăimîntătoare. Iar recenta controversă stîrnită de scrisoarea domnului Tamás (presupunînd că un cititor occidental ar avea știre de ea) o face, într-un fel, chiar mai înspăimîntătoare: iuțeala cu care unii intelectuali români s-au repezit să-i arate că nu are dreptate dovedește cît de surzi putem fi la ceea ce au de spus alții. Tragedia lui Mihail Sebastian nu a fost, cum spuneam, doar cea a
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
destinele noastre. Trăiam, până mai ieri, cu spaima de "bulgarizare". La fel trăim și astăzi. Doar că în timp ce noi am stat pe loc, conceptul s-a schimbat: astăzi, pentru nefericiții ajunși din nou la mâna clicii iliesciene "bulgarizarea" e la fel de înspăimântătoare ca și "europenizarea". Cam atât pot să înțeleagă din lumea de azi "niștețăranii" români pe care deceniile de sluj la poarta analfabetului din Scornicești i-au făcut mai mult "niște" decât "țărani".
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
dacă nu aș reproduce măcar unul dintre aceste pasaje: " Lucrul cel mai tulburător era să-mi închipui, noaptea, fluviul care continua să curgă fără oprire în timp ce orașul dormea liniștit. Mersul său molcom îl știam înșelător, mă cufundam cu gândul în înspăimântătoarele sale adâncuri. Masele de apă nu doar înaintau, cu acea uriașă presiune a curentului pe care o măsurasem în traversările în barcă; ele se precipitau unele peste celelalte, se prăbușeau asupra lor înșile și asta de secole la rând, într-
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
stelară și cu expansiunea spiritului omenesc. Eroare, corectată. Suntem ceea ce cunoaștem. Ceea ce am dobîndit cu timpul în conștiința noastră. Mai întîi tîrîndu-ne anevoie pînă ce izbutirăm să ne ridicăm pe două picioare. Să aprindem focul nostru, cu mijloacele noastre, alături de înspăimîntătoarea risipă de energie a naturii. Pe urmă, un antropoid de seamă apucă să sape un semn pe stîncă, în peșteră, să nu uite... Pe urmă, un altul apucă un băț și făcu din el o săpăligă sau o armă... Pînă
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
e doar directorul unei publicații cu tiraj confidențial, tocmai potrivit să facă din el precupețele corneturi pentru semințe! E limpede că Ion Cristoiu nu va mai fi niciodată ce-a fost, după cum România însăși e, pentru occidentali, o frumoasă amintire! înspăimântătoare simetrie! Și, ciudat, o simetrie legată de ascensiunea lui Vadim! Astăzi (ca și ieri, de altfel!) între Iliescu și Vadim sunt doar diferențe de nuanță. Nu-l văd capabil pe cel care, între 1990 și 1996, ne-a ținut în afara
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
ca, de pildă, cel de la canalul Dunăre-Marea Neagră sau de la Bicaz) erau sufocant de pline, mulți, prea mulți oameni de la foști înalți demnitari la țărani au trăit în grele chinuri, destui găsindu-și, acolo, sfîrșitul. Paul Sfetcu nu neagă aceste înspăimîntătoare adevăruri dar se complace în a pretexta că ordinele pentru săvîrșirea acestor tragedii umane se datoresc autorităților sovietice și consilierilor lor aflați în România. Sigur că realitatea atotstăpînitoare a consilierilor sovietici în toate domeniile a fost incontestabilă. Dar giranții lor
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
abstract, nu era recunoscută de comuniști, am sărit peste linii și am intrat pe cîmp. Și am mers așa, frumușel, spre un sat unde Bodolea reușise dinainte să găsească un loc de odihnă. Și cum mergeam noi printr-un noroi înspăimîntător, care ne umplea bocancii cu kilogramele, la un moment dat, apropiindu-ne de un rambleu de linie ferată, ne pomenim prinși de o lanternă-proiector. Eram toți trei văzuți ca ziua. Asta-i aventura! Trebuie să-ți spun că Bodolea era
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
interesează poetul ca vizionar, pe mine mai puțin. Amândouă suntem influențate de Ted Hughes. Dar eu am scris un poem lung, The Celebrants, care mă distanțează de atracția lui seducătoare pentru șamanism. Amândouă am fost influențate de Leonard Basin cu înspăimântătoarele lui păsări/sibile cred. Oricum, în versuri nu prea semănăm. L.V. Ai un curaj care conviețuiește cu spaima, fragilitatea, regretul. În Regret scrii, "Dumnezeu pedepsește regretul." Trebuie să mergem înainte cum putem. E aceasta filozofia ta de viață? Am impresia
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
animal încolțit. Am început să îmi smulg hainele una cîte una, pînă am rămas goală pușcă. Am reușit să mă tîrăsc în dormitor, în fața oglinzii și m-am privit speriată. Femeia aceea grasă, răvășită, gemînd greoi, era de o urîțenie înspăimîntătoare. Nu voiam să am nimic de-a face cu ea". (p. 223) În cazul ambelor povestiri strategia narativă este aceeași. Autoarea prezintă trio-urile conjugale din unghiul fiecăruia dintre personajele implicate. Concluzia este una singură: indiferent de poziția în care
Clipa dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11898_a_13223]
-
Bittel, Gabriel Dimisianu, Ileana Mălăncioiu, Al. Paleologu, Șt. Aug. Doinaș, Mircea Cărtărescu, Denisa Comănescu...Alături de ei, ca într-o casetă cu două "lăcașuri", amicii suedezi, Birgitta Trotzig și Agneta Pleijel, Andrei Bart și Boni Herlin. Și "pățanii" de tot felul, înspăimîntătoare deseori, dar depășite, ca simple "încercări" , cu sentimentul că "știu atîtea lucruri neesențiale despre mine". Se apropie, din ce în ce, "schimbarea de pene". O tîrzie și definitivă "ofilire" a costumelor pe care, tot timpul, le purtăm. Aici ajunge, purtîndu-și
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
Autor: Cornelia Păun Publicat în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Dr. Cornelia Păun Heinzel: Liceul „HORROR” al Chiștoroaiei Sonia era în autobuz. Părăsea pentru totdeauna tărâmul înfricoșător, care o ducea cu gândul la cel mai înspăimântător film de groază pe care îl vizionase vreodată. Cel în care o familie americană pleacă cu copiii, în autoturism, pentru a se recrea în week-end în afara orașului în care locuiau. Ajung într-un sat și în locul de popas, într-o
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
imensă, în afara clădirii liceului. Era agentul de pază al firmei T. AGR. S.Z. care păzea instituția de învățământ. Sonia sună atunci la 112. Un echipaj de Poliție veni la fața locului, să ia declarații. Apărură și două matahale tuciurii înspăimântătoare, cu priviri fioroase, pe care dacă le-ai fi întâlnit, te-ai fi speriat cu siguranță, deoarece îți dădeau instantaneu impresia că vor să te atace. - Doresc să vorbesc doar cu agenții de Poliție, explică Sonia, îndepărtându-se de malaci
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
libertate și starea de ospiciu sunt interschimbabile. Acest procent e, se spune, caracteristic lumii moderne, rezultat al alienării provocate de tensiunea megapolisului tentacular. Ca pur specific național, constat că fiecare an mai adaugă la noi un procent la această cifră înspăimântătoare. Succesul partidelor demagog-naționaliste, al politicienilor xenofobi și chiar al intelectualilor cu apucături de Spitalul 9, al vrăjitorilor și ghicitorilor în cranii de... fazan, al escrocilor, al oricărui borfaș bun de gură și purtător de cravată multicoloră, asortată la culoarea jeep
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
să obțină o reparație, în măsura în care aceasta mai este cu putință. Vai, în ceea ce privește Șoa poporului evreu "holocaustul", unicitatea sa, situată dincolo de limitele chiar extreme ale evenimentelor istorice, reparația este imposibilă, inimaginabilă, așa cum însăși Șoa apare, în unicitatea ei, mai mult decât înspăimântătoare, inimaginabilă... Tocmai de aceea v-am și pus întrebarea, pentru că e foarte important în general, pentru societatea românească de acum, să-și aducă aminte ce a fost sub regimul trecut, cu toate dramele, cu toate nedreptățile, pentru ca să se purifice, totuși
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
tatăl său, un oarecare Pedro Páramo, declarație exprimată în dimineața fierbinte de februarie cînd a murit Beatriz Viterbo, numai cu puțin înainte ca Gregor Samsa să se trezească în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, metamorfozat întro gînganie înspăimîntătoare, țipînd ca un nebun, și întrebînd cu o durere extraordinară: Cînd se-alesese praful de Peru? Marcial Fernández (n. 1965) Insensibilitate (lui Rodrigo Toledo) După atîția ani de muncă, nu e ciudat ca ventrilocul să ajungă să vorbească la fel
Cîntecul (mexican) al salamandrei () [Corola-journal/Journalistic/2807_a_4132]
-
préféré. Cu mine, Schopenhauer, Nadas, Sylvia Plath. Unde poate fi mai bine, altundeva, pe pământ ? Caut în jurnalele lui Cărtărescu o frază despre imaturitate, fără mare speranță de a o regăsi (bine zis!). Dau peste altceva: „E stressul ciudat și înspăimântător al bucuriei de a trăi, care trezește în noi un sentiment de vinovăție”. N-am acest sentiment. Numai mijlocindu-l prin reflecție, gândindu-mă la suferința altora, pot să-l am. Ciudată e poate asocierea dintre bucuria de a trăi
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2735_a_4060]
-
unde odată cu lăsarea întunericului străzile intră în stăpânirea criminalilor, povestea e spusă de personajul principal, Alex, care vorbește într-un slang inventat, violent care scoate la iveală patologia socială a lui și a prietenilor lui. Portocala mecanică e o fabulă înspăimântătoare despre bine și rău, despre sensul libertății umane. „O carte pe care nici o generație n-ar trebui s-o rateze.“ Time Out „Un roman nu doar despre natura violentă a individului și despre capacitatea lui de a alege între bine
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
creație în cazul a șase scriitori americani de primă mână: F. Scott Fitzgerald, Ernest Hemingway, Tennessee Williams, John Berryman, John Cheever și Raymond Carver. Lipsesc la apel alți câțiva, pe care i-am putea identifica însă într-o înșiruire la fel de înspăimântătoare: din lista primilor șase scriitori americani care au primit Nobelul, cinci au fost bețivi notorii: Sinclair Lewis, Eugene O’Neill, William Faulkner, Ernest Hemingway și John Steinbeck. Mai mult de-atât, au dus vieți dezorganizate, răspândind în jur frustrare, nefericire
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]
-
accidentul nuclear de la Cernobîl. O mică explicație: Natura nu funcționează conform criteriilor de bine și rău, de frumos sau de urât. Toate aceste categorii ne sunt atribuite prin cultura în care suntem formați. Deși lucrarea „Mutații” descria un fenomen natural înspăimântător și destructiv din punctul nostru de vedere, lucrarea, din punct de vedere strict visual, era seducător de frumoasă. Interviu realizat de Dorina Brândușa Landén
“Artistul contemporan trebuie să fie capabil să identifice problemele reale ale societăţii în care trăieşte…” [Corola-blog/BlogPost/92671_a_93963]
-
și la ce visăm? În acest manifest pro utopie, șapte dansatori parcurg alternativ fragmente din realitate și din universul fantastic pe care îl creează. Înconjurați de soldați în marș, lideri religioși, politici și personaje în derivă, artiștii explorează o lume înspăimântătoare, dar frumoasă în același timp, care visează la dragoste. Japonia nu se lasă mai prejos. La Cetatea Cisnădioara, „Dojoji” este o piesă jucată în cele două stiluri teatrale tradiționale japoneze, noh și kabuki. Yamanote Jijosha adună o colecție de texte
14 iunie la Festivalul International de Teatru de la Sibiu [Corola-blog/BlogPost/98108_a_99400]
-
simbolic!”, adevărul adevărat este că ați contribuit cu toții la această mizerie. Ați pus cu toții, cu mâna voastră, câte-un fir de păr în nasul monstrului, câte-un solz pe spatele lui cornos și câte-o bală fetidă în gura lui înspăimântătoare. Nu vreau să încep cu povești de genul “Pe vremea mea, nu se întâmpla așa ceva”, dar adevărul e că, în toții anii mei de studiu, nici eu nici colegii nu am dus niciodată la școală mai mult de flori și
Copile, mergi și fură un portofel, e spre binele tău! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20212_a_21537]
-
asudând prin toți porii teroarea: - Hai mai repede, că ne prind din urmă! Să ne ascundem din calea urgiei! Aleargă pe acolo! Și zicând acestea îmi indicai o cărare, pe unde nu se vedea nici țipenie de vietate, ci doar înspăimântătoare tăceri în negura Umbrei. Eu te întrebam: - De cine fugim? Ne vom pierde în labitintul terorii, dacă nu deții cu tine, firul Ariadnei. N-aș dori să fug așa în neștire până la capătul zilelor... - Haide mai repede, să fugim departe
VIZIUNEA TERORII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384258_a_385587]
-
Film Dacă până în momentul de față am asistat la dispariția cutremurătoare a 48 de personaje în doar patru filme, noul Destinație Finală 5 3 D promite să impresioneze prin noi și înspăimântătoare incidente fatale, din 2 septembrie, în cinematografele: CinemaPRO, Hollywood Multiplex (București și Oradea), Movieplex, The Light Cinema, Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Arad, Bacău, Brăila, Baia Mare, Timișoara, Iași, Pitești), Cityplex (București, Constantă, Brașov), Patria (București și Craiova), Odeon Cineplex
Destinatie Finala 5 3D, in cifre fatale [Corola-blog/BlogPost/99973_a_101265]