222 matches
-
cam superficial. Cu mintea mea de azi realizez că ne exersam logica, apelând fără să știm la metoda teză-antiteză-sinteză. Ne formam propriul nostru schelet de concepte și, implicit și din păcate, și o bază solidă de prejudecăți. Îmi amintesc cerul înstelat deasupra noastră și legile nu tocmai morale din noi. Văzut de la înălțimea balconului, scăpăratul roșu al țigării din care trăgeam la intervale rare, râsul șăgalnic al prietenei mele și oboseala dulce care ne biruia în acea seară binecuvântată de primăvară
ILUZIA COMUNICĂRII PERFECTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360050_a_361379]
-
el, încât să nu-i dorească apropierea? Dar parcă i-a spus când s-a prezentat că i-a remarcat prezența de la sosire ca pe o femeie deosebită. Atunci de ce nu a mai făcut și pasul următor? Ana privea cerul înstelat prin fereastră și cu gândul dorea să-l facă pe Emilian să privească și el cerul, așa cum procedase pe plajă, când l-a făcut să întoarcă capul spre ea: „Emilian, dacă îți este dor și te gândești la mine, atunci
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359902_a_361231]
-
sunt categorii apriorice, că sunt pure intuiții ale spiritului, nu există nici timp, nici spațiu - ele sunt numai în sufletul nostru: „Trecut și viitor e în sufletul meu ca pădurea într-un sâmbure de ghindă, iar infinitul, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rouă” și de la lucrarea lui A. Schopenhauer, Lumea ca voință și interpretare, în care filosoful german șterge granița dintre vis și realitate, considerându-le forme ale aceluiași fenomen, duc pe eroul nuvelei la concluzia că „dacă
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
Theodora Popescu, este baza unei coloane magnifice a celor care au slujit necontenit și nemărginit folclorului prin filmele și emisiunile de radio și tv, cărora le este autoare. În ele sunt întipărite pentru posteritate glasurile și chipurile artiștilor care au înstelat istoria folclorului nostru: Maria Tănase, Ioana Radu, Maria Lătărețu, Victoria Darvai, Ana Pop Corondan, Ileana Sărăroiu, Benone Sinulescu, Petre Săbădeanu, Maria Ciobanu, Ion Dolănescu, Sofia Vicoveanca, Aneta Stan, Polina Manoilă... dar cine dintre artiști nu are a datora Theodorei Popescu
FLORI GRĂDINĂRITE DE MAESTRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341061_a_342390]
-
muzicale din liceu, sau încă și mai pretimpuriu. Știu că a țintit și a atins cerul muzicii ușoare. Știu că a bătut la ușa consacrării trecând prin Conservator. Știu că albumul de aur al muzicii ușoare românești încorporeză o galerie înstelată de interpreți nerepetabili, colosali, din care răzbate ecoul amintirilor și că printre ei este Mihaela Mihai, o interpretă care poartă povestea mirabilă a cântecului fermecător. La un moment dat, unii români alunecați din deriva socială, în criza morală, au perpetuat
MIHAELA MIHAI. O VOCE SENSIBILĂ CA VIOARA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341306_a_342635]
-
creasta muntelui luna inundă întinderile cu lumina sa. Bătrânul stă pe o bancă înconjurat de arbuști și flori în apropierea unei alei ca o pistă de aterizare. O caleașcă de aur trasă de două perechi de cai albi brăzdează bolta înstelată de la orizont către creierul munților și se lasă lin pe pista din fața vilei bătrânului. Din ea coboară doi bărbați chipeși și o femeie elegantă. Bătrânul se ridică și le iese în întâmpinare. CONTELE DRACULA: Bine te-am regăsit strănepoate! MIRCEA
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
brazdă pe pământului cerescului din cerești / să-mi fiți voi prieteni coadă de cometă / nu lăcrimoasă, nu umedă / ci luminoasă și forfecătoare / în cinstea unui om cel oarecare. («Testament» / «2 februarie 1981» - AmNS, 251). Restul poemelor din acest ciclu se înstelează în „trena cometei“ de Noduri și semne, ca exerciții ale „dezobișnuirii de trup“: ...Hai să facem noi cei morți un loc / ca să treacă cu a lor prelungi căruțe / strașnicele ierbi verduțe / și mirosul de la busuioc / Haidem noi ce ne născurăm
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
Firii”(Rilke), sau, să străpungă ca un fulger prăpastia Ființei, cum spunea Nietzsche. Opera lui Heidegger în care găsim convingerea acestuia potrivit căreia cunoașterea umană va izbuti cândva să găsească un luminiș în semi-zeitatea Ființei întreține acele irizări care îi înstelează nostalgia după esența anistorică a omului. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Nostalgia lui Heidegger după esența anistoroică a omului / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 289, Anul I, 16 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al
NOSTALGIA LUI HEIDEGGER DUPĂ ESENŢA ANISTOROICĂ A OMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342506_a_343835]
-
ei fac rost de tălăngi și de clopoței pe care-i atârnă de sârma ghimpată ca să le dea de veste de sosirea dușmanului. Priveliștea din tranșeu și de pe câmpul de luptă suscită în mintea personajului principal, Nicolae, comparații cu nopțile înstelate de pe culmea Musculeștilor, “când cerul părea ca de sticlă și puteai desena din stele toate animalele și păsările și toate zânele din povești. Aici numai stepă și ploaie, ploaie și stepă. Clopoțeii și tălăngile își dovedesc utilitatea și, anunțați din
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
o umbră în noapte, iar în urma sa florile și frunzele pomilor se cutremuraseră ușor. Răcoarea nopții îi pătrunse Narcisei prin rochia subțire și un ușor tremur îi săgetă trupul. El o cuprinse ocrotitor cu brațul de mijlocel. Era o noapte înstelată cu lună plină. Se opriră sub un bec care cu lumina sa palidă accenta și mai mult misterele întunericului. Se priviră în adâncul ochilor, apoi el o strânse cu patimă în brațe. Îi simți pe piept sânișorii de fecioară. Ea
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
Dumnezeu, lista rămâne deschisă! Este și polițistă artista Mihaela Gurău, încât mulți ar căuta vina cu ardoare și s-ar lăsa amendați și duși la secție, de bunăvoie. Mai presus de tot, însă, Mihaela Gurău este fermecătoare cu glasul ei înstelat de un har pe care și l-a descoperit, îl prețuiește și fructifică! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Mihaela Gurău. Și-a descoperit, prețuit și fructificat glasul / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MIHAELA GURĂU. ŞI-A DESCOPERIT, PREŢUIT ŞI FRUCTIFICAT GLASUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377392_a_378721]
-
întind mâinile și fața sper cer, să mă îmbăt cu noaptea ce mă înconjoară, să îmi acopăr pleoapele cu tainele ei și să o las să mă iubească cu pasiunea clipei de extaz... Au trecut câteva săptămâni de când priveam cerul înstelat de pe balconul hotelului și ascultam liniștea ritmică a valurilor mării. Cât zbucium, câtă desăvârșire! Și oglindirea lunii, privind pe sub falduri dantelate de nori, în valurile pline de energie!... și împotrivirea țărmului, cu slabe puteri... scoici amețite de-atâta pasiune, zăcând
CULOAREA NOPȚII de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377459_a_378788]
-
scria: „... În faptă lumea-i visul sufletului nostru. Nu există nici timp, nici spațiu - ele sunt numai în sufletul nostru. Trecut și viitor e în sufletul meu, ca pădurea într-un sâmbure de ghindă, și infinitul asemene, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rouă”. Pentru idealuri mărețe au fost pedepsiți în mod fizic marii intelectuali ai țării noastre, în regimul comunist, aruncați fiind în închisori și administrându-li-se cele mai monstruoase pedepse fizice. Ei au plecat din această
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
prin zile-n calendare Ascunse-n colivii de așteptări și dor, în zbateri de aripi cu petece de soare Caut zabetul tău prin colțuri de nor. In tăcere vorbesc nopțile de noi In ritm de ape într-o banală noapte, înstelându-mi petece de suflet lovite de ploi Cu ochii tăi ce vorbesc cu ochii mei în șoapte. Valentina Geambașu 12.12.2015, foto internet Referință Bibliografică: ÎN TĂCERE / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1808, Anul V, 13
ÎN TĂCERE de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378625_a_379954]
-
Principesa Moștenitoare Margareta a României, la nunta Principelui William de Wales, precum și primirea de către Majestatea Sa a titlului „Freeman of the City of London”. Ar fi fost greșit să se explice în subdialectul firescului strălucirea evenimentului londonez al Nunții Regale, înstelat pentru eternitate, de o forță emoțională uriașă care a monumentalizat toate clipele. Raportat la revelația istoriei el a fost înflorit și împodobit de sus prin edictul cezaro-crăiesc al Cerului. Necuprinsa planetă a fost dăruitoare de adorație, sub suzeranitatea coroanelor de
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
Acasa > Literatura > Proza > CERUL ÎNSTELAT Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017 Toate Articolele Autorului Cerul înstelat După o zi de vară caldă, chiar sufocantă, sosi înserarea răcoroasă, plină de spirite misterioase, când se porniră să orăcăiască toate vietățile din bahna de lângă cișmea, și din pârâul din vale. Se întunecase. Una câte una, răsăriră câteva stele pe
CERUL ÎNSTELAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379961_a_381290]
-
toți românii care-și înțeleg idealul și își resorb viața sufletescă din rădăcini!” 30 septembrie 2015! Capăt omenesc de cărare prin lumea frământată în valurile vieții, pentru „crăiasa munților”! Rămân munții și rămâne cântecul! Și munții și cântecul vor dăinui înstelați de cântăreața ce le-a închinat ființa și spiritul: Lucreția Ciobanu! Aurel V. Zgheran (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Lucreția Ciobanu Mângâierea cântecului, sus, pe frunțile munților / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1735, Anul V
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
mitul că valurile vremii de azi nu dau răgaz pentru bucuria muzicii. Dimpotrivă, se va adeveri darul vindecător al muzicii, lumina iubirii muzicii, duhul înălțător al muzicii. Concertul cu Julio Iglesias va fi mai presus de multe alte concerte. Va înstela ca o coroană de regină fruntea spectacolelor de până azi, de la Galați, unde stadionul „Dunărea” va avea în ziua de 20 iulie chipul unui amfiteatru în care unul dintre cei mai strălucitori cântăreți ai lumii va pune iubirea la adăpost
JULIO IGLESIAS. CONCERT LA GALAŢI, PENTRU VITRALIUL SUFLETESC AL MOLDOVENILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374441_a_375770]
-
nu a fost așa de greu să o faci, camera voastră nu are fereastra acoperită de crengile plopilor din grădină ca a noastră. - De ce să privesc cerul? întrebă vesel Aurel. - Ca să mă descoperi ascunsă într-o stea undeva pe bolta înstelată de aseară. - Și? Te-am descoperit? râse el de copilăriile ce-i trecuse Anei prin cap. - Se vede că da, dacă m-ai căutat și mai sărutat. - Așa crezi tu? Că am stat azi noapte să cercetez cerul căutându-te
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
mirarea Din care flori și-adapă ne-ntinarea! Destinul, strămutat acum în vis, L-ai năruit cu tot ce mi-a fost scris; Prăpastia, din anii de-nceput, În tine, visul meu, l-a încăput... Doar năzuințe și neliniști grele, Azi, înstelând pe boltă ca mărgele, Mai stăruie în ochii larg deschiși, Nestrămutați și palid indeciși, Spre care anotimpuri să mai spere, În care cer cu margini de durere... Referință Bibliografică: Fâșii de nemărginire / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
FÂŞII DE NEMĂRGINIRE de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374047_a_375376]
-
mirarea Din care flori și-adapă ne-ntinarea! Destinul, strămutat acum în vis, L-ai năruit cu tot ce mi-a fost scris; Prăpastia, din anii de-nceput, În tine, visul meu, l-a încăput... Doar năzuințe și neliniști grele, Azi, înstelând pe boltă ca mărgele, Mai stăruie în ochii larg deschiși, Nestrămutați și palid indeciși, Spre care anotimpuri să mai spere, În care cer cu margini de durere... Citește mai mult Fâșii de nemărginireAi smuls din mine o nemărginire... ! Zadarnic gând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
mei mirareaDin care flori și-adapă ne-ntinarea!Destinul, strămutat acum în vis,L-ai năruit cu tot ce mi-a fost scris;Prăpastia, din anii de-nceput,În tine, visul meu, l-a încăput...Doar năzuințe și neliniști grele,Azi, înstelând pe boltă ca mărgele,Mai stăruie în ochii larg deschiși,Nestrămutați și palid indeciși,Spre care anotimpuri să mai spere,În care cer cu margini de durere...... VII. INOCENȚA SECERIȘULUI, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 2034 din 26
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
și de maestrul Radu Beligan, directorul de atunci al Teatrului. Cei doi frați gemeni semănau atât de mult încât până și mama lor îi confunda uneori. Copilăria nu le-a fost tocmai însorită, dar drumul artistului Cornel Constantiniu a fost înstelat de sunetul muzicii și întrucâtva a fost neted, până în ziua răpunerii de boală. A iubit și slujit muzica ușoară care i-a poleit numele, nelăsându-l unul oarecare pe un act, ci unul în istoria spectacolului muzical. A absolvit actoria
CORNEL CONSTANTINIU LAVIURI PE PORTATIV de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372990_a_374319]
-
oripilată. Atunci vom avea din nou o regină a inimii, pe Margareta I a României, azi Principesă Moștenitoare, luminoasă în frumusețe, iubire și înțelepciune, asemenea superbelor regine de până azi, ale României! Dumnezeu să ne țină în viață, ani îndelungați, înstelați de sănătate, armonie, iubire și credință, pe Majestatea Sa, Regina Ana, sărbătorită la 18 septembrie, zi așternută în aurul toamnei, în care a venit pe lume, cu sacră rânduire de a purta Coroană regească! Ne sărbătorim pe 18 septembrie Regina
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
fără false pudibonderii, fără artificii. Oricât aș fi căutat un cusur pentru versurile albe ale Mihaelei Aionesei, mi-a fost imposibil să aflu. Pendularea veșnică între cer și pământ duce cu gândul la panseurile lui Blaise Pascal și la cerul înstelat de deasupra noastră, ca și de legea morală din noi: “cațăr coroane de spini / coloană infinită a răbdării / să mă apropii de lumină” - spune poeta în ascensiunea sa, pentru ca mai apoi să spună: “surâd / cu urme de cer pe picioare
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]