1,466 matches
-
Acasa > Versuri > Frumusete > ÎNSTRĂINATELE IUBITE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 326 din 22 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Înstrăinatele iubite O unică aducere aminte a depărtărilor nostalge Cu săruturi pe furate când cu una când cu alta, Când la picioare marea
ÎNSTRĂINATELE IUBITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Instrainatele_iubite.html [Corola-blog/BlogPost/357386_a_358715]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > ÎNSTRĂINATELE IUBITE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 326 din 22 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Înstrăinatele iubite O unică aducere aminte a depărtărilor nostalge Cu săruturi pe furate când cu una când cu alta, Când la picioare marea legăna suple alge. Însă și azi v-aștept în tren când de mult a plecat halta. Și stânci
ÎNSTRĂINATELE IUBITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Instrainatele_iubite.html [Corola-blog/BlogPost/357386_a_358715]
-
în clipele acelea calme, Dar știu că și azi sunteți pentru mine...fiordul. Abia acum înțeleg că și voi m-aveți amintire Un fel de albastru al cerului unei alte lumi, Imagine rămasă în noi ca o răstignire A vieții înstrăinate ca sâmbăta de luni. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Înstrăinatele iubite / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 326, Anul I, 22 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎNSTRĂINATELE IUBITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Instrainatele_iubite.html [Corola-blog/BlogPost/357386_a_358715]
-
pentru mine...fiordul. Abia acum înțeleg că și voi m-aveți amintire Un fel de albastru al cerului unei alte lumi, Imagine rămasă în noi ca o răstignire A vieții înstrăinate ca sâmbăta de luni. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Înstrăinatele iubite / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 326, Anul I, 22 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ÎNSTRĂINATELE IUBITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Instrainatele_iubite.html [Corola-blog/BlogPost/357386_a_358715]
-
nostru să cugete într'o limbă străină, și-i dureros că unii par a-și face o mândrie tocmai din această rușine. Datoria noastră, a celor mulți, e să-i asimilăm, să fim misionarii vieței românești pentru toți rătăciții și înstrăinații bunului nostru popor. Să lucrăm cu toții pentru a reîntoarce acest crâmpeiu răzleț la poporul de care s-a despărțit. Vom fi numai atunci un neam întreg și mare... Și numai așa, și numai atunci, se va înțelege de către toți că
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008. Articolul 3 (1) Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol înstrăinat și echivalentul în lei a 50 euro/an pentru fiecare hectar arendat. ... (2) Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol situat în extravilan, pentru care rentierul a încheiat acordul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249119_a_250448]
-
al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 114 din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.031 din 27 decembrie 2006. Articolul 5 Pentru suprafețele mai mici de 1 ha, suma plătită va fi proporțională cu suprafața înstrăinată sau arendată, respectiv pentru care s-a încheiat acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare. ----------- Art. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249119_a_250448]
-
14 1. Pe teritoriile țărilor participante la prezența convenție, uniunea și filialele sale se bucură de toate facilitățile și avantajele care se acordă organizațiilor economice de stat corespunzătoare. 2. Bunurile din patrimoniul uniunii și filialelor sale nu pot fi sechestrate, înstrăinate, divizate sau confiscate pe cale administrativă. 3. În perioada primilor 3 ani de activitate, uniunea și filialele sale sînt scutite, în țările participante la prezența convenție, de toate impozitele și taxele de stat și locale, inclusiv asupra beneficiului, cu excepția plăților pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151860_a_153189]
-
sărmani își duc povara. Dar cine ne-a pierdut la zaruri, De am rămas doar cu ocara? Ne aplecăm și luăm din tină Azi,leul fără de valoare, Iar hoții nu mai au odihnă Și jefuiesc la drumul mare. Ne plânge înstrăinat ogorul, Țăranii nu au alinare, Își caută sărmanii sporul Și dreptatea în tribunale. Plânge acuma și pădurea, Ea ne mai dă încă răcoare. Însă s-a năpustit securea Și retează a ei picioare. Și pe islazul ars de soare, Cresc
TRĂIM ACUM DOAR DRAME de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1490905015.html [Corola-blog/BlogPost/380961_a_382290]
-
zi, va trebui să își ia zborul. „Punctul în care trecutul se îmbină cu prezentul...” Mama a plecat la întâlnirea cu Hristos, iar îngerii i-au deschis cerul. Trecutul nu mai există. Ce mai rămâne? „Dorul ! Dorul de acele meleaguri înstrăinate... Iar mie, dorul de copilărie, dorul de cei plecați, dor de locurile unde mi-am petrecut copilăria, locuri cu natura și cu arhitectura lor mult îndrăgită, dor de zbenguiala copilului care eram, dor de anotimpurile prin care treceam... Dor și
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_mamei_de_vavila_popovici_un_cantec_despre_mama_intrupat_intr_un_roman_eseu.html [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
ai țării și să devină viitorul de încredere al țării. Acești oameni au firme ori își formează firme. Își castiga painea cinstit. Își plătesc taxele. Nu înșală la afaceri, muncesc din zori pînă noaptea și caută binele cetății. Dar șunt înstrăinați și ambivalenți față de politică și politicieni și nu se pot identifca valoric cu cei care le conduc țară. Șunt majoritatea silențioasa a țarii. Ignorați, subapreciați ori chiar desconsiderați. Neimplicați în viața politică a țarii. Contribuția lor la economia României este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/12-trilioane-de-dolari/ [Corola-blog/BlogPost/93673_a_94965]
-
dintre suflet și floarea sufletului dacă s-ar reitera permanent o falsă consonanță a sunetului muzical suav cu o așa zisă slăbiciune pentru cântece așa zise desuete. Dacă s-ar îndepărta nuanțele lirice ale muzicii, acuarelate azi mai rar și înstrăinat de ce a fost cândva, am avea de-a face global cu o muzică pe care aparatura electronică nu numai că o amplifică, dar o și poate înlocui! Ceea ce cu vocile autentice și valoroase e imposibil să se întâmple! Rodește frecvent
FLORIN GEORGESCU. VĂZDUHUL MISTUIT ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414524301.html [Corola-blog/BlogPost/347036_a_348365]
-
aceasta solipsistă, o păstrează deschisă, în dialog. Cadrul în care se manifestă plenar această relație dintre noimea pură a neamului omenesc și Celălalt, care e în toate, adică Dumezeu, este comunitatea eshatologică. O lume golită de Dumnezeire este o lume înstrăinată, care nu-și poate recompune dimensiunea eshatologică decât tot în forme alienate și alienante, ca eshatologie mistificată, cum ar fi cea proiectată de comuniști în și prin revoluția proletară mondială menită a mântui, a elibera lumea aici, pe pământ, în
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI ACTIUNEA SOCIALA A BISERICII IN LUMEA CONTEMPORANA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_gandirea_teologica_si_actiunea_sociala_a_bisericii_in_lumea_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/350500_a_351829]
-
aceasta solipsistă, o păstrează deschisă, în dialog. Cadrul în care se manifestă plenar această relație dintre noimea pură a neamului omenesc și Celălalt, care e în toate, adică Dumezeu, este comunitatea eshatologică. O lume golită de Dumnezeire este o lume înstrăinată, care nu-și poate recompune dimensiunea eshatologică decât tot în forme alienate și alienante, ca eshatologie mistificată, cum ar fi cea proiectată de comuniști în și prin revoluția proletară mondială menită a mântui, a elibera lumea aici, pe pământ, în
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI ACTIUNEA SOCIALA A BISERICII IN LUMEA CONTEMPORANA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_gandirea_teologica_si_actiunea_sociala_a_bisericii_in_lumea_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/350500_a_351829]
-
de la poalele Munților Caucaz, a cutreierat Ucraina, a ajuns la românii din Maramureșul istoric de la nord de Tisa, a vizitat comunitățile românești din Ungaria, Bulgaria, Serbia și Macedonia și deasemenea pe cele Macedo-Romane în Grecia. În plus, în căutarea confraților înstrăinați, șoimarul nostru a vizitat și alte țări între care Statele Unite și Canada. (Am fost surprins să constat că într-o fotografie făcută de el la Câmpul Românesc din Hamilton, Canada, apar și eu într-un grup de participanți la o
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1434240027.html [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > URZIND ÎN CÂNTEC ROMÂNIA MARE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului (Omagiu aniversar, regelui naiului din Basarabia cea încă înstrăinată) Vuiet de codru-aduce suflul său de nai, Adâncul mării-n cântec de sirenă, Sfințite armonii ce urcă pân’ la Rai Irump din lemnul ce îi crește-n venă. Lui nu i se mai zvântă lacrima din cântec E naiul său
URZIND ÎN CÂNTEC ROMÂNIA MARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1406201019.html [Corola-blog/BlogPost/349482_a_350811]
-
vers coșbucian: „Răbdăm poveri, răbdăm nevoi” (la acea vreme țăranii vroiau cu ardoare pământ, fapt evidențiat de miezoasa scenă din romanul Ion, în care Ion al Glanetașului se apleacă și sărută pământul ca pe o ibovnică; astăzi, pământul tot mai înstrăinat al țării vrea țărani). Dar să-l ferească Dumnezeu pe oricine de furia îndelung răbdătorului român, pornit fie să se răfuiască (mai puțin) cu moșierii autohtoni și (mai mult) cu câinoșii arendași, așa ca în răscoala din 1907, fie să
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1479807448.html [Corola-blog/BlogPost/380303_a_381632]
-
Astăzi dragostea se conturează mai mult ca un tip de cunoaștere, generator de energie și de mare elevare sufletească, un mod de manifestare a libertății individuale, un sentiment care nu are nevoie de cuvinte și de aceea oamenii devin din ce in ce mai înstrăinați. Aceștia nu au cum să înțeleagă frumusețea și profunzimea unor versuri care spun că iubirea “Nu e nimic și totuși e/ O sete care-l soarbe/ E un adânc asemenea/ Uitării celei oarbe”, ori a altor versuri eminesciene sau ale
DACA DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_dragoste_nu_e_nimic_nu_e.html [Corola-blog/BlogPost/357284_a_358613]
-
oricărei afecțiuni. Cu toate aceste nefericiri aduse de cei ce au întors spatele iubirii, aceasta a existat și va exista atâta vreme cât va dăinui omul pe pământ. Oricum s-ar schimba lumea, oricâtă stăpânire va pune pe noi tehnică, oricât de înstrăinați am fi unii de alții, dintre toate sentimente umane, dragostea va ocupa întotdeauna cel mai important loc chiar dacă uneori dragostea îmbracă fațete ceva mai deosebite. Vrem sau nu, trăim mișcările sufletului de la cele mai suave și până la cele mai dramatice
DACA DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_dragoste_nu_e_nimic_nu_e.html [Corola-blog/BlogPost/357284_a_358613]
-
lor sunt păstrați în amintire doar pentru un moment. Părinții care se preocupă să le dăruiască copiilor exemple și povestiri din viața lor rămân de neuitat. • Părinții buni alimentează corpul, părinții inteligenți alimentează personalitatea. Astăzi, părinții buni cresc copii zbuciumați, înstrăinați, autoritari și angoasați, pentru că societatea s-a transformat într-o fabrică de stres. Părinții care nu-și învață copiii să aibă o viziune critică asupra publicității, a emisiunilor de televiziune și a discriminării sociale îi transformă într-o pradă ușoară
„PĂRINŢI STRĂLUCIŢI, PROFESORI FASCINANŢI” DE AUGUSTO CURY de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_parinti_straluciti_profesori_fascinanti_de_augusto_cury.html [Corola-blog/BlogPost/341671_a_343000]
-
înaripat mulțimile stând în apărarea Limbii române, sau ale eseisticii de excepție cu referire continuă la destinul tragic basarabean . Unul dintre cele mai emoționante profiluri îl schițează poetul cernăuțean, academicianul Vasile Tărâțeanu , numindu-l ,,caligraf fidel al sufletului de român înstrăinat”(,,Mă doare Bucovina ca o rană/ ce nu se mai tămăduie de-un veac,” ). Tudor Nedelcea, Theodor Codreanu, Viorel Dinescu, Daniel Corbu, diplomatul Vasile Nanea, Catinca Agache, academicienii Victor Crăciun, Constantin Gh. Marinescu, prof univ, dr, Vasile Burlui încheie lista
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413258889.html [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
degradante. Carevasăzică, o societate supusă la cele mai diabolice experimente, prin care proverbiala-i răbdare ia încet-încet chipul resemnării (mai nou chiar vizavi de actele sfidătoare ale homosexualilor și lesbienelor), o societate în care grosul membrilor ei - dezorientați, înșelați, sărăciți, înstrăinați și nedoriți în casa (țara) lor - simt la propriu pe pielea lor cumplitul adevăr cuprins în spusa „Homo homini lupus” (Omul este lup pentru om)... Știința modernă, îndeosebi extrem de vaga teorie a relativității, admite existența mai multor forme de timp
LUMEA LUMILOR SAU UNIVERSUL UNIVERSURILOR PARALELE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1436191874.html [Corola-blog/BlogPost/384463_a_385792]
-
timp” , de Rodica Cernea, Ed. AS’S, Iași, 2008 2.- „Vis și pasiune”, Antologia Esențelor, vol. colectiv, Ed. Panfilius, Iași, 2011. 3.- „D’ale copilăriei”, de Adriana V. Neacșu, Ed. PIM, Am prefațat, îngrijit editarea volumelor aparținând poetei Carmen Balmuș: ” Înstrăinate privighetori” , Ed. PIM, Iași 2015. ”CUVINTE PELEGRINE ” , Ed. PIM, Iași 2015. Acestea sunt datele esențiale. Leonid IACOB Biografie revăzută și adusă la zi Referință Bibliografică: Leonid Gh. IACOB - date biografice / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 419, Anul
DATE BIOGRAFICE de LEONID IACOB în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Leonid_Iacob.html [Corola-blog/BlogPost/357969_a_359298]
-
poate mai necesară și mai urgentă, astăzi, decât o reformă a instituțiilor”. Iar acel „astăzi” se cheamă vremea sa sau perioada interbelică (cartea a apărut în anul 1939), vasăzică atunci când omul încă nu era atât de lacom, pervertit, nesimțit și înstrăinat de fundamentele umanului ca omul zilelor noastre, când societatea pesemne nu era atât de ipocrită și egoistă și când statul - cel care astăzi urmărește cu atâta insistență aparența bunăstării colective și cutremurătoarea realitate a dizolvării individualității în masă, statul, prin
DEŞI-S REFORME CU DUIUMUL, PUTERE N-AU SĂ SCHIMBE-N BINE OMUL... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1452517937.html [Corola-blog/BlogPost/340318_a_341647]
-
așteaptă în fiecare an, în fiecare zi, în fiecare secundă, acasă, Fuego colindă țara din margine în margine, din dor în dor, din tristețe în tristețe, din bucurie în bucurie, toate aceste stări sufletești preschimbându-le în solul destinului uman. Înstrăinaților noștri, cărora în anul acesta (2015) le sunt închinate colindele adunate buchet în spectacolul „Acasă de Crăciun”, în răstimpurile cu sărbători ale calendarului, de fiecare dată Fuego le aduce în dar cântecul. Românii risipiți în laturile lumii, în căutare de
FUEGO. ACASĂ DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449739453.html [Corola-blog/BlogPost/369841_a_371170]