471 matches
-
amfitrioni, toți ochii erau ațintiți pe mine așa, ca și cum aș fi fost o persoană foarte importantă. Când să intru pe poartă, mi s-a întins o sticlă cu vin cam pe trei sferturi, fiind îndemnat să beau în cinstea tinerilor însurăței. M-am gândit că dacă iau așa doar o gură de vin, s-ar putea să creadă că nu mă bucur sincer, așa că am început să beau cum văzusem eu că co face un țăran din toată inima, oprindumă abia
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
când trag câteva pahare de vodcă.“ Rânjise spre Sammler. Bucle negre, un nas roman arătos, dinți ascuțiți, fără de simțire, umezi de salivă. Problema era că o lovea pe Shula-Slawa cu picioarele și o bătea destul de des, chiar și ca proaspăt Însurățel. Bătrânul Sammler În apartamentul din Haifa Înghesuit, mirosind a piatră, văruit În alb, observase ramurile de palmier de la fereastră Într-o atmosferă caldă, limpede. Shula le gătea dintr-o carte de bucate mexicană, făcând sos de ciocolată amăruie, răzând nucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
prosper ieșit cu văcuța în oraș. La cafele și-a descărcat sufletul. Până atunci conversaserăm așa, să nu ni se aplece mâncarea și să meargă bateriile. Era la modă atunci un vin galben, uleios, amărui, scos din nu știu ce pivnițe de la Însurăței, păstrat odinioară, se zicea, special pentru protocolul de la curtea lui Ceaușescu. Îi spunea „Cabinet“, dar între degustători circula sub „Lacrima împușcatului“. Nu aceasta însă îl făcuse celebru și căutat între cunoscători. Se întâmplase că tot cam pe atunci vreo câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
atunci vreo câțiva dintre foștii desantiști recuperaseră manuscrisul romanului colectiv pe care se porniseră mai demult, pe la mijlocul anilor ’80, să-l scrie împreună și reușiseră, abia după marea permutare din multilateral dezvoltata, la finalul mileniului, să-l publice. Autobuzul de Însurăței se chema romanul acela colectiv și avusese un succes enorm. Prin acel soi de coincidențe care face ca viața să se suprapună literaturii, toți eroii din roman, inclusiv păguboasa aceea de navetistă care declanșase toată povestea, beau numai „Lacrima împușcatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de coincidențe care face ca viața să se suprapună literaturii, toți eroii din roman, inclusiv păguboasa aceea de navetistă care declanșase toată povestea, beau numai „Lacrima împușcatului“. Împușcatul în roman era, bineînțeles, cu totul altcineva, un șef de fermă la Însurăței care stăpânea județul prin legăturile lui oculte. Toată intriga romanului, în cele din urmă, se clădea în jurul lui, deși individul nu apărea niciodată ca o prezență fizică distinctă. Era însă tipul care teroriza, care domina, care subjuga și pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
numărul de birnici - categoria fiscală cea mai importantă din lumea satelor - care, potrivit tăbliței din anul 1851, proveneau din foștii căpătăieri, burlaci (tinerii necăsătoriți, n.ns), „...buni în toată starea...socotindu-să ca chiar gospodari”<footnote Ibidem, f. 34v-35r. footnote> și însurăței, cum erau numiți tinerii căsătoriți, care într-un interval scurt de timp, de numai 6 ani, însumau, în satul Belcești, un număr de 101 noi plătitori de bir<footnote Ibidem, f.34r-37r. footnote>. Pe lângă aceștia, documentul invocat menționează alți 12
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
de televiziune - dar la sindrofie Mikali nu apăruse, parcă ar fi vrut să-și arate disprețul pentru maniera romanului lui T., din care citise fragmente disparate într-o după-amiază la birou. Singurul lucru care lipsea ca să fie o nuntă erau însurățeii și nici T. nu știu pe unde se găsea. O să se regăsească abia mâine dimineață în camera supraîncălzită, călcat de labele moi ale lui Suzy, invadat de mirosul de țigară al blănii ei; după plecarea tuturor musafirilor s-a retras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
și privea contrariată când spre stăpână, când spre stăpân. De obicei, asista la schimburi de cuvinte morocănoase, iritate sau plictisite. Ba chiar la certuri în toată regula. Nu-i venea să creadă că amândoi zâmbeau și se priveau ca doi însurăței peste buza ceștilor, prin aburii fierbinți ai cafelei cu lapte. În mometul următor, consulul scăpă ceașca din mâini, conținutul se vărsă peste fața de masă și câțiva stropi cafenii pătară fondul roz al covorului la care stăpâna casei, doamna consul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
să mai amânăm dacă tot suntem aici? Certificatul e gata, v-am trecut în registru, nu mai are rost să amânăm. Ne-a împins în sala de ceremonii, unde era doar o țigăncușă responsabilă cu aruncatul orezului în capul tinerilor însurăței. Omul s-a urcat pe soclu, și-a trecut peste cap fâșia tricoloră și s-a umflat de zâmbet. A rămas un timp așa, cu ochii-n bagdadie. Începeam să sper că o să scap de însurătoare, că o să mă pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
că nu-mi mai trebe nimic. Ei așa e, și ea, și omu ei, lor le-a plăcut în viață să mănânce și să trăiască bine. Ce-o mai ducea omu ei la-nceput, când se luase și era tineri însurăței, ce-o mai ducea unde auzea că-i un birt mai bun : ce potroace, ce tuslamale, ce ciulamale de ciuperci, toate alea le încerca. Era și el curios, venit de copil de la țară. Ei îi plăcea mai ales în octombrie
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
peste care așezaseră o sticlă. Se prăfuise de tot; undele telecomenzii răzbăteau cu greu până la receptorul mic și roșiatic al videoului încorporat, după cum descoperi și Samuel, care voia să închidă înregistrarea. În loc să se stingă, ecranul afișă semnul tăcerii și tinerii însurăței nu mai rostiră «da», ci mișcară muțește maxilarele. După ce fură declarați căsătoriți, se întoarseră unul către altul și se sărutară, iar camera începu să se miște în jurul lor, dezvăluindu-i pe toți cei prezenți la ceremonie; invitații aplaudau și chiuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mai țin, câțiva ani, Închis și În torturi. Cornel Corcoțoi (1915? 1962) profesor Dacă țin bine minte, Încetarea lui din viața aceasta s-a petrecut În 1962, când ne aflam amândoi cu domiciliul obligatoriu În satul bărăgănean Rubla din raionul Însurăței (actualmente, județul Brăila). De fapt, acolo ne-am cunoscut, profesorul Corcoțoi fiind deoist [cu domiciliul obligatoriu, n. ed.] puțin mai vechi decât mine. Cornel Corcoțoi fusese, Înainte de arestare, profesor secundar de istorie și se trăgea din comuna vasluiană Codăiești, localitatea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
erau cei care-și câștigau existența, executând lucrări agricole aproape În fiecare zi (iar iarna la curățenia grajdurilor și la transportarea bălegarului pe câmp). Unul dintre aceștia era Ică. De aceea era foarte admirat de țăranii din localitățile vecine Cuza-Vodă, Însurăței, Lișcoteanca și Viziru, care munceau ca zilieri, cot la cot cu noi, deoiștii, pe foarte Întinsele tarlale ale acelei Întreprinderi agricole de stat (I.A.S.) cu nume bolșevic. Se bucurau țăranii, când Îl auzeau pe Ică zicând „Este rușinos nu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
pe fecior și pe noră, să vină și să-și ridice morții. În eter, Însă, telegrama s-a intersectat cu o alta, la fel de tristă: venea, de la forurile abilitate ale aviației civile, și-i condoleanța, pe bătrânii azilanți, Întrucât, avionul cu Însurățeii lor la bord, a fost lovit de un trăsnet și trimiși Într-o cu totul altă lume, În urma impactului aparatului de zbor cu apa oceanului, nemaiexistând nici un supraviețuitor. Taxa de bară Infamă! Diversionistă! Mincinoasă! Manipulatoare! Odioasă! Iresponsabilă! Deșănțată! Denigratoare! Capsomană
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
alte manifestări cultural‐educative la sate... Merituos este că redacția, chiar de la al doilea număr, se adresează ziarelor din țară, invitându‐le să facă între ele schimburi de publicații. Se publică Legea privind instituirea de comisii pentru verificarea pământurilor date însurățeilor din moșiile statului, pe baza Legii rurale, Statutul Societății „Revista Literară”, cu sediul în București, din comitetul căreia făcea parte și publicistul Artur P. Gorovei, un colaborator al presei din Bârlad iar la partea literară se publică versuri de N.G.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la "Izvorul Rece". Nu m-a cinstit cu șampanie cum și-a însemnat el acolo, ci cu cotlet la grătar stropit cu Cotnari la țăruș. Au dansat, numai valsuri și tangouri celebre, până la închidere, la orele douăzeci și patru. Semănau cu doi însurăței veseli și bine dispuși ce târau după ei un răstignit. Răstignitul eram eu. La întoarcere, după masa de la restaurant, în toiul nopții, în drum spre bârlogul nostru, în timp ce eu, dus cu sorcova, îi priveam, iar bucureștenii dormeau neîntorși, ei dansau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu s-ar fi întâmplat nimic. Acuși, acuși, cineva o va pronunța, își zicea el căutând un răspuns pe care nu-l găsea. Nici cu soția nu avea posibilitatea să se consulte, deoarece toți ochii erau ațintiți asupra lor. Tinerii însurăței, tolăniți pe canapeaua de vis-a-vis, deși șușoteau ceva între ei din care Bidaru nu pricepea nimic, erau cu ochii pe el. La un moment dat, liniștea relativă s-a întrerupt brusc. Mișu, sigur pe sine, deși înalt, pentru a da
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
dublură; duet; duioșie; ea; echilibru; el și ea; elegant; Ema; eternitate; fată+băiat; fără; fericit; fericită; fericiți; flori; frate; frumos; gagici; gemeni; greață; grupare; ideal; identificare; individual; inel; inimi; inimioare; iubit (ă); iubitoare; împăcare; împlinire; de încălțăminte; încălțări; îndrăgosteală; de însurăței; întregime; jumătatea; la fel; lecție; legătură; logodnic; mare; Maria; mănuși; meteahnă; mîini; mîinile; mult; multiplu; necaz; nepereche; nepotrivită; nou; numere; obligație; de ochelari; oră; ore; papagali; parte; parțială; pasăre; părinți; părți; pătrat; pereche de șosete; perpetuare; picioare; plus; poker; se
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
călătorie și, uitînd ceva acasă, se întoarce spre a-și lua obiectul uitat, apoi se crede că nu-i va merge bine în călătorie. Cînd ești pornit la drum și te-ai înturnat înapoi, ai să mergi rău. Cînd tinerii însurăței pornesc după zestrea ce le au făgăduit părinții, nu-i bine să se întoarcă. La Paști și alte praznice mari nu-i bine a merge de acasă; fată sau femeie nu-i bine de-ți vine mai înainte în casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
loc unde s-au mîncat doi cîni și se aruncă după respectiva per soană, care apoi așa se mănîncă cu casnicii săi cum s-au mîncat cînii. Cît timp nuna gătește lumînările, dacă se sfădește cineva sau spune cuvînt rău, însurățeii hojma* se vor ciondăni. Se crede că, dacă trăiesc doi inși foarte bine, se poate a-i dezbina dacă se ia țărînă de la toți copacii crescuți laolaltă, dară dezbinați de vreo furtună, și se aruncă între acei doi pe timpul cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu ele, dar dacă le mînie îi pocesc. (Gh.F.C.) De rusalii sau de iele te aperi cu usturoi și pelin. (Gh.F.C.) Inel E bine să ții inel, în dește, că, cînd blăstămi, se lipește de el. Dacă pierde unul din însurăței inelul de cununie sau dacă se frînge el, apoi se crede că căsă toria ori va fi nefericită, ori se va desface în curînd, murind unul dintr-înșii. Se crede că, mergînd mirii la cununie și uitînd inelele de cununie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căsătoresc vor avea noroc, vor fi oameni gospodari. Care-i plouă la nuntă are noroc. Mireasa cînd se suie în car să plece la biserică, la cununie, plînge, ca să aibă noroc la sămă nat cînepă. Dacă se ia ceva de la însurăței, se crede că li se ia norocul. Colțurile batistelor mirilor nu se leagă, ca să nu li se lege norocul. Dacă un mort în viață a fost norocos, membrii familiei lui îi iau măsura, pe care o țin în grinda casei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sudul țării 35. Podgoria Dacilor Vrata Mehedinți, Izvoare Mehedinți, Jiana Mehedinți 36. Calafat Poiana Mare Dolj, Cetate Dolj 37. Sadova Corabia Dăbuleni Dolj, Tâmburești Dolj, Potelu Olt 11 centre distincte: Drăgănești-Olt Olt, Mavrodin Teleorman, Urziceni Ialomița, Sudiți Ialomița, Ulmu Călărași, Însurăței, Rușețu Brăila, Cireșu Brăila, Jirlău Brăila, Râmnicelu Brăila. Datorită condițiilor pedoclimatice, regiunea este specializată în producerea vinurilor de masă (albe, roze, roșii) și în secundar producerea de struguri pentru masă. Soiurile mai cultivate aici sunt: Roșioară, Fetească regală, Băbească neagră
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a putut extinde datorită megieșiei cu Țarina comunală, rezervată exclusiv practicilor agricole ale locuitorilor. Dincolo de hotarul sudic al orașului, în anul 1890, s-a înființat Satul Nou (numit în perioada interbelică Domnița Maria), prin acordarea de loturi de pământ către însurăței - teritoriul dintre sat și oraș era nelocuit. Abia în anul 1936, la inițiativa primarului liberal Constantin Zlotescu, satul va fi înglobat Bacăului - pentru o scurtă perioadă de timp - din dorința de a crea pentru viitor „perspectivele dezvoltării orașului”. După cum ne
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Întoarsă pe fund ieșeau aburi. Brânza și carnea din bărbânță, unde fusese pusă de la Ignat În untură, era și ea Încălzită și cei trei se ospătară În tăcere. Apoi, Ionuț se urcă să doarmă În otava din fânar, iar tinerii Însurăței, Mitru și Nastasia, după ce stinseră lampa, se culcară și ei. A doua și a treia zi arăturile continuau pe alte delnițe moștenite de la părinți. În alte zile, gospodinele fiind ocupate cu treburile, nu mai veneau cu amiaza ci le puneau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]