5,097 matches
-
risipit în cele patru zări,Flămândă și-nsetată de iubire; Un vagabond cerșind pe lângă gări,În așteptarea unui tren ce nu mai vine.... II. LUCEAFĂRULUI, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2346 din 03 iunie 2017. Cu palmele întinse către cer, Te chem să vii, tu, stea nemuritoare, Luceafăr blând, cântat în poezii, S-adaști la geamul meu, în loc de soare. Din vis, te chem, zâmbind către apus, Aprind făclii din dragostea-mi eternă, Din infinitul cerului, mai sus, Să
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
sus, Să te cobori ușor, pe a mea pernă. Vom fi uniți, doi miri nemuritori, Ca-ntr-o poveste scrisă de ursită; Tu, blondul prinț coborâtor din nori, Eu, fir de lut, o rozâ înflorită. Citește mai mult Cu palmele întinse către cer,Te chem să vii, tu, stea nemuritoare,Luceafăr blând, cântat în poezii,S-adaști la geamul meu, în loc de soare.Din vis, te chem, zâmbind către apus,Aprind făclii din dragostea-mi eternă,Din infinitul cerului, mai sus,Să
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
aceste timpuri... Printre reci brume, se zăresc Priviri amare, îndulcite De seninul ce le-nsoțesc În inimi, traversând grăbite... Ca o blandă mângâiere, Dinaintea iernii ce vine, Este-a toamnei adiere Ce pătrunde-n raze divine! Râuri în nuanțe arămii Curg întinse peste coline, Despletite în poteci vii, Suflete reușind s-aline... Început de noiembrie, În dimineți ușor amorțind Și-n ceas de seară târzie, Trece ca-n vis, feeric plutind... ~ Cristina P. Korys ~ (Scrisă in seara zilei de 1 noiembrie) sursă
ÎNCEPUT DE NOIEMBRIE... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1478041547.html [Corola-blog/BlogPost/383409_a_384738]
-
de ce săteanul de la Miroslovești, exponentul cititorilor “de margine” ai revistei Bibliotecii Municipale din Chișinău, când timpul îl eliberează de tipicurile vieții rustice, spre a se îngriji puțin de minte și suflet, se trezește - ghidat de un reflex condiționat - cu mâna întinsă spre un raft de bibliotecă în care își are stivuite vreo douăzeci și cinci de volume BiblioPolis. Și asta, deși biblioteca sa mai are câteva rafturi cu ispite asemănătoare. La mulți ani, BiblioPolis! Referință Bibliografică: BiblioPolis ... și un reflex condiționat (Gând aniversar
BIBLIOPOLIS ... ŞI UN REFLEX CONDIŢIONAT (GÂND ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Bibliopolis_si_un_reflex_conditiona_gheorghe_parlea_1331661581.html [Corola-blog/BlogPost/348297_a_349626]
-
și priveam fluturii în zbor,iarcerul care era albastru, albastru...mă fascina! Aveam aproape 8 ani. E.I. - Spune-mi câteva versuri! A.M.G. - Unu doi, unu doi, În vacanță suntem noi. Mama, tata, Tudor, eu Aleargă toți după zmeu. Stau întinsă printre flori Și mă uit în sus, la nori. Să văd fluturi mii și mii Prin văzduh, zburând zglobii (În vacanță, 2005) și Nu mai e pe floare roua Sunt elevă-n clasa doua. E departe, dar eu pot, Să
ELISABETA IOSIF DIALOG LA O CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_dialog_la_o_elisabeta_iosif_1361296817.html [Corola-blog/BlogPost/341340_a_342669]
-
a declanșat mă lovea în creier ca niște bolovani din granit brut, neprelucrat pe la colțuri. Asta nu m-ar fi durut prea tare căci știu de glumă dar, aluzia cu pixul m-a dat gata. Mă simțeam ca o rogojină întinsă printre rafturile unei biblioteci comunale unde bibliotecara era plecată la păscut vaca. - Muuuu!!...Îți creiem atmosferă, dacă vrei! - Ei, nu vrea! Nu vedeți cât de neinspirat e? Trage-ți o povestire nene cu temă rurală! La țară, pe tăpșan, ceva
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_care_rade_lica_barbu_1371196894.html [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
Varsă! Ce-ai să zici? - Ești un ... De-ai ști cât mă abțin să nu zic ... Ești un Păcală! Na - na! De două ori. Și cu asta am terminat. - Ceea ce am vrut să demonstrăm, stimate domnule scriitor! Nervii mei creativi întinși la maximum-plus-infinit au rupt tămbălăul cu un “piiing!” necesar pentru fondul sonor: - Afaaaaaară!! Afară din capul meu! Ușa inspirației trântită în urma lor cât și pașii grăbiți spre alte creiere cu sorb la idioți a pus capăt fanteziei neispirate din capul
PACALA SI TANDALA SAU...TANDALA SI PACALA? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Pacala_si_tandala_sautandal_lica_barbu_1377417966.html [Corola-blog/BlogPost/346595_a_347924]
-
demult pecețile debutului, actori valoroși și consacrați. Din motivele lor personale, însă, nu toți cred în rodirea simpatiei din partea publicului prin înfățișări din cronici ori cărți, aceasta poate și datorită faptului că vor fi băut din apa sălcie a dezamăgirii, întinsă cu mâna care scrie fără roade, sau vor fi fost împinși prin vreun hățiș de irealități și denigrări. Cine a dorit se va regăsi în aceste pagini, ipostaziați așa cum i-am cunoscut, cine nu, au dreptul de a examina dacă
CRINA MUREŞAN. ÎN PRIMUL RÂND IDEALURILE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419626028.html [Corola-blog/BlogPost/357623_a_358952]
-
că o stea este văzută, chiar și foarte slab, înseamnă că ea radiază lumină în toate părțile, iar un mic fascicol din lumina ei revine și celui care o privește. Însă o stea ar trebui să fie văzută din zone întinse din Cosmos și de pe Pământ. Așa ar trebui să fie, în teorie. Dar steaua mea cea nouă o văd numai eu, iar pentru alte observatoare din lume ea este invizibilă, probabil este ascunsă în spatele stelei albastre. Asta ar înseamna poate
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465267073.html [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
-
accentuându-mi roșeața feței. Bâiguii încurcat: - Și dumneavoastră ... și dumneavoastră sunteți ... foarte frumoasă ! Râse ascuțit și se ridică în picioare. - Mergem în apă ? Peste câteva clipe, ne bălăceam în apa înspumată, loviți ușor de valuri. Acesta a fost începutul ... * * * Stăteam întinși pe spate. Brațele noastre se atingeau undeva la nivelul umerilor, creându-mi stări confuze. Mă simțeam în al nouălea cer. Dacă aș fi putut să opresc timpul, sau măcar să lungesc clipa, acolo, undeva către infinit, aș fi făcut-o fără
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1430843781.html [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului JOCUL DE TABLE Din când în când, inima Bunului Prinț creștea ca un cozonac. Intrau atunci în ea raze de soare, miros de ploaie și pământ umed, arome de gard putred și rufe proaspăt spălate, întinse pe sârmă, și atâtea și atâtea elanuri și chemări nedeslușite, încât Bunul Prinț devenea bun, tot mai bun, sufletul lui creștea tot mai mare, și în aceste clipe el ar fi dăruit oricui i-ar cerut să îi îndeplinească o
JOCUL DE TABLE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Jocul_de_table.html [Corola-blog/BlogPost/364565_a_365894]
-
Acasa > Impact > Scrieri > CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XI "PLĂCERE SI SPERANȚĂ" Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1136 din 09 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Motto: Cel mai important organ sexual este creierul. Săndica stătea întinsă în pat așa goală cum a rămas după expunerea sa în față tânărului. Privea la televizor și asculta cum dușul din baie împrăștia apă peste corpul atletic al iubitului său. Își imagina cum trupul mușchiulos se răsfață sub plăcuta ploaie
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XI PLĂCERE SI SPERANŢĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391960704.html [Corola-blog/BlogPost/341217_a_342546]
-
era casa noastră părintească, trăia un moș împreună cu baba sa într-o gospodărie veche, nu prea săracă, dar foarte veche. Șindrilele casei amenințau să zboare la fiecare vijelie mai puternică. Oarecum, casa era apărată de furiile vântului de livada destul de întinsă din preajma gospodăriei. De cum s-a topit zăpada, în jurul gospodăriei lor răsăriră flori rare de primăvară, sălciile începură să scoată muguri mari și moi, ca niște mâțișori, iar pomii, și ei, începură să se dezmorțească din greaua încremenire din timpul iernii
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396851947.html [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
pudrele toxice, lăsați egoismul și cocotele virtuale, lăsați șpaga din spitale, biserici și morminte. Nu am văzut morți educați în viață, dar am văzut bogați și săraci morți în cutremure sau prin ambulanțe, am văzut morți la urgențe cu mâinile întinse către doctori, iar doctorii, nu toți, cu mâinile în buzunare. Buzunarul e de ei, căci tot mai mulți medici pleacă după bani, la stăpâni străini, să fie slugi pentru alți pacienți, nu pentru pacienții români. Bătrânii zac la mila asistentelor
VIOLUL ŞI DEMOCRAŢIA de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1475328936.html [Corola-blog/BlogPost/350271_a_351600]
-
nu vrea! Tu nu înțelegi că eu nu mai am somn și odihnă până n-oi pune gheara pe ea? O îmbăt... îi fac eu ceva... Într-una din seri trecui pe la prunii din grădină și-o găsii pe Prințesă întinsă pe-o pătură pe iarba verde, citea o carte. -Suntem oaspeți buni, zise ea, nu furăm prune! Dacă ne trebuie îți vom cere ție! Cum te cheamă pe tine? - mă întrebă ea cu un glas fin, de clopoțel. Îi spusei
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
spre malurile încărcate cu foioase, păsările carene dădeau târcoale ascultam poveștile tânărului Nicodim. Cât despre,,două muzici -două''ale stomagului, nu le dădeam atenție.Iată-ne din nou pe puntea de unde plecasem ,,Sfântu Gheorghe''. Cam lavreo douăzeci de metri era întinsă o masă pe care se aflau bucăți de peșterumenit și presărat cu usturoi, iar pentru fiecare oaspete o cană cu vinlocal.Cât despre țânțari...toți cei care se aprovizionaseră cu sticle pline de lichidcontra acestor vietăți sburdalnice și neomenoase au
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1496937593.html [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
cu vederea faptul că incertitudinea e exprimată în trăsătura declarativă și limpede a enunțului sau tare - imperativă. O compensare. Poemul exploatează emoția, dar nu e construit din propoziții emoționale. Doar decorativ apar câteva fraze exclamative. Și, deși incertitudinea deține spații întinse din cuprinsul poetic, formula interogativă (moale) și expresia dubitativă (nesigură și periclitată de labilitate) sunt rare. Există însă, de o cu totul altă calitate, întrebarea retorică - întrebarea întoarsă către sine. „E diademă de liniște grea? / E visul cu floare de
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Liniile_paralele_se_intalnesc_in_infinit_iulian_patca_sa_vii_si_maine_cluj_napoca_editura_mega_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
nu mai organiza ediția a-II-a a acestui eveniment. Motivul principal îl reprezintă indiferența Statului român, atunci când vine vorba de onorarea valorilor României. De aceea, pentru cea de a doua ediție am luat decizia de a nu mai sta cu mâna întinsă la Stat și de a opri acest eveniment. Ne-am adresat tuturor miniștrilor pe care i-am avut, chiar și domnului Prim-Ministru. Este clar că tot ce înseamnă cultura în România nu este o prioritate pentru țară și cu
Festivalul Sergiu Celibidache nu se va mai organiza! by http://uzp.org.ro/festivalul-sergiu-celibidache-nu-se-va-mai-organiza/ [Corola-blog/BlogPost/93944_a_95236]
-
2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Mistifică-ți viața nu-ți cere prea multe În pasul teluric un strop de tăcere Genunchi spre-nchinare și sufletul miere Cu tălpi fără carte și tălpile culte Aleargă pe câmpul cu mâinile-ntinse De-atâta sfidare a ternelor oase Copii în refugii cu gânduri prinoase Privesc printre garduri cu voci neatinse Salubră tăcerea pe strada-nvechită Își cere schimbare în frâiele firii Cuțitul stă-n coaste te cere-nfrățirii La slujbă și ochiul
MISTIFICĂ-ȚI VIAȚA de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1492935085.html [Corola-blog/BlogPost/368622_a_369951]
-
cât mai perfect, pe atât oamenii zâmbeau tot mai puțin. După câteva amabilități schimbate cu unii dintre amicii care-i aveam în listă la acea vreme, am închis calculatorul și m-am îndreptat spre pătucul meu...Pierdută în amintiri, stăteam întinsă pe pat cu ochii pe tavan, încercând să definesc ceea ce mă măcina în gând. Și deodată am simțit cum pluteam spre un El, spre ceva ce îmi doream de multă vreme. Pluteam, iar pleoapele mele refuzau să se deschidă, să
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1405515581.html [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
deschis ochii și nu știu cât am stat așa, nemișcați, cufundați în obscuritatea străvezie a camerei, căutând iscoditori întrebări și răspunsuri unul în privirea celuilalt, eu, aplecată peste obrazul neliniștitor de serios, el continuând acea explorare a trupului meu, doar prin degetele întinse peste pielea fierbinte. Percepeam tot mai acut această apropiere și-atunci m-am aplecat și l-am sărutat. Nu sărutul umed și animalic care știam că va urma mai târziu, ci buzele plimbate peste buze, peste pleoape, peste fiecare milimetru
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1405515581.html [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
de-abia le deschideai, e drept că și vântul se împotrivea, cu chenare și romburi și arabescuri sculptate fin, suflate în culoarea aurului și configurând arătări pe care nu le-am descifrat, cu vitralii și oglinzi în interioarele ample, saloane întinse cu covoare plușate de culori conforme cu pereții lambriați și sculptați din mahon și din care țâșneau jeturi de lumină spre mese negre și maronii de un luciu de-ți lua ochii, o atmosferă non stop de carnaval în care
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Laportari_cu_fireturi_si_galoane_ca_la_c_c_al_p_c_r_in_las_vegas_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]
-
undeva unde stau stingher și trist în semiumbra colțului de masă, cu ochii triști, trăiesc iar aduceri aminte, o tuu.. muzică cum te simt.... Vibrează puternic corzile vieții mele. Gândurile-mi freamătă spunându-mi, că nu mai ești și ... preria întinsă până-n asfințit de soare, șoptește tainic inimii mele, că acolo, sus, tu, în Condor încă mai exiști. Voi găduri ale mele, vă povestesc în tăcerea mea, că a fost cândva ...și iată, că, încă plânge muzica și lacrimi picură pe
TU, ÎNCĂ, MAI EŞTI CONDOR AL AMINTIRII MELE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_muha_1477161706.html [Corola-blog/BlogPost/354569_a_355898]
-
să mă considere boem datorită nonconformismului meu, am o oarecare ordine în viață. Acum, depinde ce înțelege fiecare prin ordine. Pentru mine, noțiunea definește o dimineață care începe pe la ora zece cu o cană uriașă de cafea și toată presa întinsă pe masa din bucătărie. Bine, e drept că, de multe ori ziarele se mai încurcă și ajung să le citesc pe cele vechi de câteva zile înainte de cele din ziua curentă, dar asta nu e vina mea! Toate seamănă unul
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426214556.html [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
pe toate! Acest lucru l-a obosit, i-a măcinat nu numai fizicul ci și psihicul. A devenit depresiv, închis în sine, introvertit, uneori suspicios chiar și cu cei care îl iubeau, dar totuși corect, responsiv, veșnic oferind o mână întinsă spre ajutorarea celor care îl solicitau. Deseori, l-am simțit obosit, blazat, supărat chiar, dar precum acel armăsar din poveștile copilăriei noastre mânca „jăratec” și se metamorfoza într-un om plin de energie, de farmec, de bunătate... Un fel de
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_a_plecat_si_ioan_tepele_george_roca_1332956987.html [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]