453 matches
-
numărul 14 - „m6 între Open Meandric Numbers” partajare între 14 ca format din doi de 7 considerat norocos și 14 cel „nenorocos în China, omofona expresiei vreau să mor”. Așadar, scena 1 ne aduce prin Ovidiu Oana-Pârâu un Will nesigur, întrebător - „Nelămurite gânduri și greaua zbuciumare. Servindu-le în palmă, le-aruncă-ntre gunoaie. A meritat, crezi oare, această frământare, Tutunul ars în pipă și-un fir de lumânare?” (zădărnicie) sau „Citesc din cartea lumii neînțelese rânduri, Reci frământări de suflet, sleite de
CUVINTE DESPRE „RĂSPUNSURI PENTRU WILL” SONETE DE OVIDIU OANA-PÂRÂU de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368555_a_369884]
-
înmuiați s-au lăsat pe spate și iată că stăteam alunecând pe spate, hm... încălțat că extraterestrul nebun, care pe deasupra alunecă acum în acea poziție, fiind deja în pantă... parca-mi lipsea acum încrederea în acea poziție și mă uit întrebător, iar tu: 'din acea poziție n-ai să înveți să schiezi. M-am îndreptat, dar în ciuda faptului că încercam să stau și flexat și să schimb direcția pentru a merge în zig-zag, totuși luăm viteza și disperat te întreb de la
DOMNITA IERNII de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364711_a_366040]
-
a se abține să nu înjure, precum simțise că-i dictează primul impuls. Se calmă, reduse viteza de deplasare și opri pe dreapta, regulamentar, după ce semnaliză ambele manevre. Se întoarse pe scaun să-l vadă bine pe agent, îi privi întrebător și pe ceilalți doi și vorbi calm, sfătos: - Mai am un an până la pensie, dar eu nu am vorbit superiorilor mei așa cum faci tu, domnule agent. Nu i-am jignit. Tu nu ai întrebat. Tu ai vrut să mă jignești
D ALE POLIŢIEI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349478_a_350807]
-
Îi place. Se uită la coșul de gunoi. Nu zărește nimic. Pornește după o undă de miros, cu fața spre public. Directorul își ridică privirea din hârtii. Surprinsă secretara revine dintr-un singur salt la locul ei. El o privește întrebător, ea îi zâmbește mieros. Ia mapa și se retrage. În biroul său intră un tip îmbrăcat pestriț dar plin de morgă. Poartă o servietă diplomat pe care scrie în diagonală, cu litere mari, albe: MINIST și dedesubt, ER. Secretara se
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
utilajul destul de depășit moral pe care lucra la drumuri, a intrat aproape imediat la baie să se spele. Când a ieșit, proaspăt bărbierit și cu poftă de mâncare și vorbă, a ridicat din sprâncene și, oarecum nemulțumit, și-a privit întrebător nevasta. Ea a dat din umeri, evitându-i privirea și s-a apropiat de fereastră. - Nu trebuia să fie acasă ? Îmi este foame și sunt destul de obosit, a rupt el tăcerea nefiresc de lungă ce se lăsase în încăpere. - Trebuie
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
și-a urmat cursul. S-a anunțat următorul dosar și s-au strigat părțile. Când s-a declarat procedura îndeplinită, judecătorul a rămas uimit să vadă bătrâna pe scaunul său, singură, în mijlocul sălii. S-a uitat la grefierul de ședință, întrebător. Fata a ridicat din umeri, la fel de contrariată ca și el. Ușor iritat de situația creată, președintele instanței s-a adresat jandarmilor prezenți în sală: - Mergeți, domnilor, să aduceți copiii să-și ia mama de aici! Au uitat de dumneaei ca
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
Nu apucă să le noteze. În sală este prea multă liniște, atât de multă încât se sperie crezându-se singur. Poate că este doar un efect secundar, să fi perceput abia acum plecarea celui care tușea infernal ?! Își ridică privirea întrebător ... Sudentul de dinaintea lui, cel după care urmează să fie el examinat, s-a blocat la subiectul doi. Nu reușește să-și etaleze cunoștințele, atâta tot. Albert intuiește motivul pentru care există liniștea nefirească ; studentul l-a provocat pe profesor. În
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
ar fi bănuit niciodată că s-ar putea să-l vadă în această stare. Mașinal a deschis ușa cabinetului Brătescu, părândui-se parcă normal nici să fie salutată, nici să-l anunțe. Surprins, la rândul lui, doctorul Brătescu a rămas mut, întrebător. - D-le doctor, am mare nevoie de discreția dumneavoastră totală. Soția mea a fost atacată, lovită... și-a pierdut cunoștința... aș vrea... v-aș ruga să-i faceți un control ginecologic. Cum nici macăr bună ziua nu i se dăduse, doctorul
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
ar fi bănuit niciodată că s-ar putea să-l vadă în această stare. Mașinal a deschis ușa cabinetului Brătescu, părândui-se parcă normal nici să fie salutată, nici să-l anunțe. Surprins, la rândul lui, doctorul Brătescu a rămas mut, întrebător. - D-le doctor, am mare nevoie de discreția dumneavoastră totală. Soția mea a fost atacată, lovită... și-a pierdut cunoștința... aș vrea... v-aș ruga să-i faceți un control ginecologic. Cum nici macăr bună ziua nu i se dăduse, doctorul
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
de pe linia lui 257, mai jos de stația Sebastian, că nu-mi pierd euforma cu una cu două. Dacă m-ai fi văzut cum l-am hipnotizat cu o privire de cobră sahariană, și în timp ce el se uita la mine întrebător: - ce e nene, mă cunoști de undeva? - mi-am strecurat vastul în caraimanul lui de camgarn demodat și i-am scos coaja pe sub nas, nu altceva. Mai bine nu mi-ar fi căzut! Că am dat colțul să-i fac
DRAGĂ CERASELLA CU DOI ,,L , de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364939_a_366268]
-
ușă și-i dădeam drumul în hodaie. Vlăduț stătea câteva clipe în prag, apoi se apropia încet, adulmecând patul în care zăcea moșu’. Se sălta apoi pe pat cu labele din față, își privea câteva clipe stăpânul, rotindu-și capul întrebător, după care începea să scheune și să-l lingă pe față. Moșu’ îl mângâia pe cap și, de fiecare dată, lacrimile începeau să-i curgă șiroaie pe obraji... În primăvara lui 1958, Vlăduț devenise mai nerăbdător - voia ca stăpânul lui
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
ușă și-i dădeam drumul în hodaie. Vlăduț stătea câteva clipe în prag, apoi se apropia încet, adulmecând patul în care zăcea moșu’. Se sălta apoi pe pat cu labele din față, își privea câteva clipe stăpânul, rotindu-și capul întrebător, după care începea să scheune și să-l lingă pe față. Moșu’ îl mângâia pe cap și, de fiecare dată, lacrimile începeau să-i curgă șiroaie pe obraji... În primăvara lui 1958, Vlăduț devenise mai nerăbdător - voia ca stăpânul lui
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
tovarășe profesor? Eu sunt fată de la țară, cunosc bine această lume și nu am chef să le dau „apă la moară” sătencelor. - De acord cu tine. Mai ales că am observat fără să vreau cum soțul șefei tale te privește întrebător. Poate era intrigat să nu fi plecat subit de la petrecere fără să-ți iei la revedere mai ales de la colegii tăi. - Nu el este cel care să-mi facă mie programul și să-mi spună ce să fac. Să stea
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
o rochie lungă, neagră, mulată pe corp, părea să aibă dimensiunile ideale: 88-58-88. Nici celelalte amănunte nu păreau să se abată de la standardele de frumusețe. Părul lung, mătăsos, era împletit în șuvițe roșii și aurii. Ochii mari, verzi se uitau întrebător la mine. - Cu plăcere. La dans constat că avea o ușurință deosebită, răspundea perfect și la schimbările de amplitudine și la cele de ritm. Puțină lume știe să danseze bine vals. Pe mine mă învățase mama încă din copilărie. Considera
DAN, DANSEZI? de DAN NOREA în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350593_a_351922]
-
te cobori ca amărâta din autobuz sau, mai rău, vii pe jos. Logic, lumea se uită lung. Ajungi în clasă, iei loc cuminte în băncuță, îți învârți irisurile sus-jos, stânga-dreapta, apoi ți le cocoți pe mutra dirigintei care te privește întrebător. „Sunt mama lui Goe!”, răspunzi la întrebarea nerostită. Cei de față se holbează la tine, fiecare așteptându-se în sinea lui să te vadă înconjurată de blănuri, diamante și să miroși a parfum scump, în timp ce tu ai venit îmbrăcată cu
PĂRINŢI DE ÎNCHIRIAT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351639_a_352968]
-
Ne-am ajutat la nevoie. Nu-ți voi face necazuri. Dar, nu uita, nici tu să nu-mi faci mie! A deschis sertarul mesei la care se așezase și a scos un pachețel. L-a întins lui Fănel. Privindu-l întrebător și chiar nedumerit, surprins de felul în care i s-a vorbit, acesta a întins mâna destul de nehotărât. L-a luat și l-a așezat pe masă, în fața sa. Încerca să aprecieze suma în funcție de dimensiunile pachețelului. Încet, și-a ridicat
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
firească izvorâtă de atingerea lui și de gândurile la ceea ce știa că va urma. Nici nu terminase bine salata, că Eugen apăru în pragul ușii. Era încă ud. Nu se ștersese. Luase doar halatul de baie pe el. O privea întrebător, cercetându-i expresia feței cu atenție. - Te-ai descurcat de minune... Chiar ai terminat. Ce spui, iubito: mâncăm acum ori... puțin mai târzior? - Păi..., nu-mi este foame acum..., poate mai târzior, dragul meu, răspunse Iuliana, apropiindu-se de el
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
el repede, privind mai mult bombeul pantofilor decât ochii ei destul de curioși și chiar îngrijorați. - Ce ți s-a întâmplat? Ești puțin demolat, a încercat ea un dialog pe care el l-a refuzat, tacit, printr-o privire tristă ridicată întrebător către ea. Da, cum să nu... zilele următoare sunt de dimineață până spre seară de serviciu , a continuat ea înțelegând că el așteaptă doar răspunsul ei, nimic mai mult. S-au întâlnit după trei zile. În același restaurant și separeu
ISPITA (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355324_a_356653]
-
-l privea cu sinceritate și ridica încet brațele pentru a-l îmbrățișa. Valentin a lăsat agenda pe masă și s-a retras doi pași, evitând să răspundă chemării brațelor ei. A aprins o țigară și a privit-o lung și întrebător pe femeia ce urma să-i fie foarte curând, în mod oficial, soție... * Referință Bibliografică: ISPITA (6) / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul I, 18 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile
ISPITA (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355341_a_356670]
-
ce le avea în brațe și era sigură că nu le vede dacă le caută. Era prea buimăcită și supărată. A sunat. Când Tudor i-a deschis ușa, a rămas câteva secunde în prag și s au privit lung și întrebător în ochi. Nu a fost nevoie de cuvinte. Amândoi au înțeles și amândurora le-au apărut lacrimi în ochii triști și obosiți... * După primele momente de surpriză și speranță, Iuliana s-a dezmeticit și a vrut să deschidă fereastra, să
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]
-
de parcă se întâmplă ceva rău cu el, Doamne ferește!". Doar câteva secunde a stat Elena în cumpănă, strângându-și buzele și privind lung telefonul așezat pe o noptieră, dar acest răstimp i s-a părut o veșnicie soțului care-i privea întrebător chipul brăzdat de umbrele vizibile ale îngrijorării...
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
Tudor, ca de obicei, plin de praf și uleiuri, a intrat aproape imediat la baie să se spele. Când a ieșit, proaspăt bărbierit și cu poftă de mâncare și vorbă, a ridicat din sprâncene și, oarecum nemulțumit, și‑a privit întrebător nevasta. Ea a dat din umeri, evitându‑i privirea și s‑a apropiat de fereastră. - Nu trebuia să fie acasă? Îmi este foame și sunt destul de obosit, a rupt el tăcerea ce se lăsase în încăpere. - Trebuie să sosească, este
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
un vecin să-mi ceară Un colț de pâine sau un leac... Rămân pe gânduri...E târziu... Ce pot să spun? Ce pot să fac? Se-aude iar...cobor grăbită Din așternutul primitor Și ușa o deschid încet Privind afară-ntrebător... Dar nu e nimeni...doar o creangă Ce-a frânt-o vântul din cireș Se leagănă bătând la ușă Și m-a făcut în frig să ies... Încă o dată mai privesc Atentă împrejurul meu Dar nu e nimeni...doar minunea
BĂTAIE-N NOAPTE... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368792_a_370121]
-
cu mâinile de porțile cerului”... (Referință critică Gheorghe A. STROIA) ***4. ANGELA BURTEA (Brăila) - FRÂNTURI DE SUFLET (roman) În plan artistic miniromanul Angelei Burtea poate fi caracterizat printr-o excepțională comprimare a capitolelor, în care străbate lirismul sufletului feminin, discret, întrebător și dăruitor de delicii ale fineții sentimentului, ce nu-și pierde din mister și vitalitate, nici în exprimările lipsite de prejudecăți, fără însă a altera frumusețea sentimentului pur al iubirii. Fragmentele poetice, ca cele din scrisorile pe care i le
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
secrete austroungare care-l pun sub observație și caută să-l neutralizeze. Celebra „Mai potoliți-l pe Eminescu !”- este fatală. Apare un bărbat viguros, de o frumusețe clasică cu privirea incandescentă și zâmbetul „mobil, diversificându-se în orice moment, fiind întrebător, confirmativ, iertător, disprețuitor, dureros, oglindind oarecum mimica gândirii”- așa îl vede N. Pătrașcu într-o seară de toamnă a anului 1881 în josul Teatrului Național. Vlahuță tot acum îl vede într-un tramvai „un om în vârstă, bine făcut, rotund la
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]