91,023 matches
-
1994, p. 409), atunci natura răspunsurilor va fi tot una filosofică; ¨ „Ce semnifică acest lucru?” - J.-P. Sartre (1969, Partea 3, Capitolul 1, Paragraful 4) ¨ „Ce altceva este filosofia decât această mare poveste a lumii?” Alexandru Surdu (2009, p. 85). Întrebările sunt „mai esențiale decât răspunsurile”, arată Jaspers; filosofia este căutarea adevărului și înseamnă „a fi pe cale”. Această comunicare este o comunicare filosofică și are două caracteristici: de a fi cunoaștere și de a fi iluminare (Kant a scris chiar un
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
m-a întâmpinat Ambroise Vollard. -Veniți din România? Chiar din Drăgășani? Am băut vin de acolo, la expoziția mondială de aici.Cum este situația de acolo?Sunteți scriitor?Din ce trăiți?de unde aveți bani pentru a cumpăra tablouri? Bombardarea cu întrebări mă făcea să cred că anfitrionul căuta să ocolească discuția asupra picturii.Aflasem că evita să discute probleme de estetică. -Am o mică moșie cu viță de vie! Chiar export vin în Franța.Bunicul meu,din partea mamei, a fost prefect
EVADARE DIN TABLOU, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Evadare_din_tablou_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355872_a_357201]
-
dureau de atâtea lovituri și înțepături. Încercă să se dumirească pe unde se află și tresări văzând deasupra capului zidurile impunătoare ale cetății. Oare perșii erau departe? Nici n-apucă să se bucure de izbânda sa și să-și pună întrebarea că și auzi niște pași prin preajmă, pesemne ai unei străji. S-a trântit numaidecât cu fața la pământ, rămânând nemișcat. Straja trecu chiar pe lângă el, mormăind ceva într-o limbă păgână. Nu-l observase, Tragodas fiind pitulat într-o tufă. Mai
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
De la el putem învăța că resentimentul ne face rău, situându ne cum nu se cuvine față de cel ce a păcătuit. Înțelegerea aproapelui și îndurarea sunt calități ce trebuie să prevaleze în fața egoismelor noastre. Fratele fiului risipitor/rătăcitor ne propune următoarea întrebare: cine păcătuiește cu adevărat, cel ce a trecut de păcat sau cel ce se agață de el pentru a l coborâ pe semenul său? Oricum, de la fiecare protagonist al acestei parabole avem de învățat câte ceva: de la fiul rătăcitor - că oricât
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
Ediția nr. 593 din 15 august 2012 Toate Articolele Autorului 15 August 2012 M-am întrebat adeseori în gând, Atunci, în Ziua Adormirii tale, Când aerul se auzea plângând, Din Somn nu a fost nimeni să te scoale? Și astăzi întrebarea se destramă Ca aburul din miezul pâinii frânt, Cum stau lângă tăcerea ta de Mamă- Deșteaptă-te, Marie, din cuvânt! Tu iartă-mi, dar, suspinul efemer Din inima de dragoste preaplină, Știu, trupul tău s-a înălțat la cer, Născător
MARIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Marie_nicolae_nicoara_horia_1345011503.html [Corola-blog/BlogPost/355065_a_356394]
-
interesul interogației, poate chiar disimulată de un rost anume. „ Băiete, zicea „moș” Dâră, acolo pe unde vei fi călcat tu cu gândul, n-ăi fi văst' acul cu care împungi chimirul, cojocul și opincile lu' unchiu'?! Neprimind un răspuns, repetă întrebarea dar pân' la jumate, pentru că Damas, mogâldeața de nepot'su de câțiva anișori se și repezi peste pragul ușii, „mătură” împrejur zăpada proaspăt căzută și peste grătarul de șters de la intrare și cu mânuțele ca două flăcări alb-roșietice și oțelite
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
curățaseră torenții de pe coaste, rostogolindu-le de-a berbeleacul până la vâltoarea cea mare din fundul văii, cu toate că numai la asta nu i-ar fi stat gândul și s-ar fi potrivit tocmai acum împrejurările ... După ce imaginea dialogului se mai estompase - întrebări lăstărite care încercau să închege într-o logică a mirării dreptul vârstei de a cunoaște lumea din jur și pe Creatorul ei, cu răspunsurile mamei al căror temei se regăsea în mod sigur în darul unei sensibilități înăscute și în
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
asupra a ceea ce se numește o viață de om. Nu-mi dau seama de ce îmi vin în minte toate astea... De ce le scriu? În primul rând pentru că vreau să-ți explic ție, cititorul meu, să răspund chiar eu la potențialele întrebări sau nedumeriri care te împiedică să mă înțelegi. Cu trecerea anilor mi-am dat seama că tu ai fost și rămâi singurul cu care am comunicat și comunic, prin aceste scrisori mai groase, cum îmi place mie să numesc cărțile
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_taina_scrisului_28_rodica_elena_lupu_1345517572.html [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
maluri, Osândiți călători între ștreanguri de vise Urcă-n mine un dor și din sângele-valuri, Jumătăți de cuvânt stau de suflet desprinse. Devenisem noi doi, printr-o nu-ș ce minune, Peticisem cumva tot trecutul pe cruce Și la ceas de-ntrebări și de închinăciune Mi-a răspuns Dumnezeu, că-mi va da cât pot duce. Și pe raftul de sus (cel cu versuri neroade) Am găsit doi ciorchini sub o slovă aleasă Mi-am nuntit din măceși pentru suflet năvoade De sub
ANOTIMPUL IUBIRII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1490307746.html [Corola-blog/BlogPost/375679_a_377008]
-
oare dacă inițial, această corijența ar fi privit-o nu ca pe o posibilitate de a se îndepărta de dl. Constantin ci ca pe o dramă? Cât ar fi rezistat oare? Dl. Bâlea nu știa cum să facă să pună întrebări cât mai ușoare; întrebări care, în cursul anului școlar, nu le pusese vreodată. Exagera chiar cu simplitatea acestora dar Albert, în puținul timp disponibil de care avusese parte, nu făcuse decât complicate calcule de rezistență. Dacă i-ar fi dat
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
corijența ar fi privit-o nu ca pe o posibilitate de a se îndepărta de dl. Constantin ci ca pe o dramă? Cât ar fi rezistat oare? Dl. Bâlea nu știa cum să facă să pună întrebări cât mai ușoare; întrebări care, în cursul anului școlar, nu le pusese vreodată. Exagera chiar cu simplitatea acestora dar Albert, în puținul timp disponibil de care avusese parte, nu făcuse decât complicate calcule de rezistență. Dacă i-ar fi dat să facă ceva calcule
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
să-i fiu pe plac / sutană de călugăr am să-mbrac.” * - Albert, de ce nu înveți pentru bursă? Sunt convinsă că tu, cu un pic de efort, ai putea obține medie de bursă; ar fi un sprijin binevenit pentru familia ta. Întrebarea doamnei Iacobini părea să-l fi luat pe nepregătite. În fapt însă, altele erau motivele pentru care ezita să dea un răspuns. Avea ce-i drept, din punct de vedere material, mai puțin decât unii dar mai mult decât alții
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
potrivit. Nu îi putea ierta asta. Acum avea grijă ca prezența la orele dumnealui să pară cât mai anostă; nimeni nu ar fi zis că și-ar fi aruncat măcar o privire asupra notițelor. Surpriza venea atunci când, la câte o întrebare a d-lui Bâlea se lăsa o liniște apăsătoare. Ridica încet mâna, de parcă avea ceva cu aerul de deasupra; răspunsul îl da molcom știind că este cel corect. Nu falsă modestie dorea să afișeze; avea în minte cu totul altceva
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
perfect la viața de elev; și-a perfecționat auzul, a făcut intens exerciții de citire de pe buze și la fel cum profesorii îi pândesc pe elevi, tot așa și el îi pândește pe aceștia. Reușește de obicei să răspundă la întrebările puse, ce-i drept cam nesigur. - Ei, ce notă crezi dumneata că meriți? - Șap-.... Privirea profesorului se încruntă nevenindu-i să creadă iar Florin sesizează pe dată: -- ...se. Profesorul și clasa se destind în hohote de râs, capitolul de negocieri
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > DEȘERTUL DE CATIFEA (11) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 819 din 29 martie 2013 Toate Articolele Autorului 11.O LUNĂ NOUĂ FĂRĂ-UN SFERT -Tiptil-tiptil eu a să iau dealul la-ntrebări : spre casă! -Ba nu te duci nicăieri, punctară în cor cele trei. Dio răsuflă ușurat , așezându-se pe scaunul adus de Mărioara . Sora Lizei are cam aceeași înălțime . Se mișcă fără încetare , ca o zvârlugă,intrând și ieșind din bucătăria
DEŞERTUL DE CATIFEA (11) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_11_costel_zagan_1364542205.html [Corola-blog/BlogPost/345477_a_346806]
-
Eu strâng fălcile El fălcile O, Dumnezeule Ai fost copil de cristal Dar de ce pe mama o doare Așa de mult UN AVERTISMENT Peste o bucată de vis Ne apărea prăpastia La un hotel din Berlin Cocoșat ca semn de întrebare Creat de coroziunile din stâncă Îmi apărea disperat Mă desfigurează părăsirea Plecarea ta mă fărâmițează Ca mâna barbară o statuie Camera și reproducerile pe ziduri Erau în comă adâncă Numai perdelele se clătinau Ca și când se-nfiripa prin ele cineva Ca să
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1403519324.html [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
pictura de la Ribița, adică felul în care „gramatica stilistică a faciesului” bazată pe „importanța suverană a liniei în spiritualizarea volumelor” a dus la pierderea reliefului imaginii, adică a „materiei”, așa cum este estetica aulică pur comnenă a secolului XII. Firesc apare întrebarea: cum a rămas mediul artistic transilvan atât de fidel unei faze depășite a picturii bizantine? Răspunsul e unul singur demonstrează autorul: nu datorită atașamentului față de o artă revolută în disprețul artei contemporane paleologe ci datorită izolării; o enclavă românească tot
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
politice ci prin exegeze teologice și estetice.” (p.143). Din cauza cercetărilor numai în domenii izolate, fără legătură cu întregul, nu dispunem de „analize de sinteză”, idee reluată mai precizat în interviul din 2002 „Omul cu scara”, pomenit mai înainte. La întrebarea pusă de ziarista Claudia Tița: „La ora actuală, care credeți că ar fi prioritățile noastre?” Răspuns: „Nouă, românilor, ne lipsesc sintezele. Gândul meu merge deci în această direcție: ne trebuie o sinteză în care să apărem și noi, dar și
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
senin Iar pașii ți-s ușori precum sunt funigeii. Mai mlădioasă decât firul ierbii, De trupul tău ce-ascunde mari comori Atrași sunt plini de patimă imberbii, Printre bărbați tu faci mereu furori. Ești vis sau ești aievea mă paște întrebarea, În urma ta când risipești parfumul, Mă-ntreb unde-i femeia și-unde-i floarea Când întâmplarea ne-ntretaie drumul. Că tu-mi zâmbești când te-ntâlnesc în zori Și când în brațe-aș vrea să mi te strâng, Un val de vânt
IUBITEI,POEM DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Iubitei_poem_de_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/360112_a_361441]
-
fluviu în două volume „Lotus de Aur”, „Vaza și Prunișor de Primăvară”, într-un tiraj maxim de, cred, o sută de mii de exemplare ar însemna o discuție poate mai lungă decât cea de astăzi! Îți mulțumesc pentru evidențierea prin întrebări elegante și prin comentarii extrem de competente a făgașului discuției noastre, pentru răbdarea de a mă asculta, pentru acuratețea consemnării și pentru multe alte nemărturisite calități. Cer scuze celor neinteresați de dialogul nostru. Îi salut cu iubire pe toți cititorii. Cu
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
Întru eternizarea valorilor temporale dacoromânești de la Hestia și Zamolse pe Terra, într-o lume comterristă, a fiecăruia și a tuturora!“ Restitui pe axa timpului universul zamolsian al cunoașterii în timp, așa cum îl știu, îl simt, în creez, îl urmez! I. ÎNTREBĂRI: 1.DE CE FUNDAȚIE? Aveam nevoie de o instituție care să răspundă unei existențe permanente, neîntrerupte, care să meargă și dincolo de viața mea, de creația mea, de aspirațiile mele, ca o prelungire a felului meu de a fi, a modului meu
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
noi, cei mulți dar...? Să ne lăsăm călcați în picioare de niște intruși șovini ruși și de lacheii lor locali? Într-un fel este înțeleasă dorința fiecărui partiduț să-și testeze puterile, să-și încerce candidatul. Dar cineva își pune întrebarea cât ar putea să ne coste aceste experimente, în special, în situația actuală extrem de complicată? Oare nu e clar că prin toate aceste găinării se toarnă apă la moara lui Dodon. Această îmbulzeală la mesele de înregistrare pentru diverse funcții
DIN NOU TRĂDAŢI ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1473256011.html [Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203]
-
nu își dorește să i se facă dreptate în toate domeniile vieții sale? Adică, să i se respecte drepturile și libertățile și să se bucure de recunoaștere și apreciere, acestea fiind chiar nevoi legitime ale fiecărui individ. Dar ne punem întrebarea vreodată cât de corect ne raportăn unii față de alții și cât de obiectiv ne analizăm pe noi înșine? În materialele anterioare am vorbit despre interferențe spirituale și despre cum să alegem să trăim cu Dumnezeu. Acum aș vrea să vedem
DESPRE DREPTATE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_despre_drepta_marina_glodici_1391391424.html [Corola-blog/BlogPost/352792_a_354121]
-
domeniu. Daniel Dragomir (Co-Fondator & CEO TechHub Bucharest), Giani Kacic (CFO Rompetrol Rafinare) și Laurențiu Coltănel (Director General Rafinăria Vega Ploiești) sunt invitații speciali care vor fi alături de tineri pentru a oferi sfaturi din propria experiență și a le răspunde la întrebări. Antreprenor cu experiență în vânzări, marketing și managementul proiectelor, Daniel Dragomir este Co-Fondator și CEO TechHub Bucharest, primul spațiu de co-working din România adresat exclusiv profesioniștilor în tehnologie, parte a rețelei globale TechHub. În mai puțin de un, TechHub Bucharest
Invitaţi speciali şi poveşti de succes la Enterprise You by http://www.zilesinopti.ro/articole/7247/invitati-speciali-si-povesti-de-succes-la-enterprise-you [Corola-blog/BlogPost/98664_a_99956]
-
au trecut, copiii noștri s-au căsătorit și lista membrilor familiei noastre a crescut prin apariția nepoților, iar noi, am devenit bunici. CE MINUNAT ESTE SĂ FII BUNIC... Dar vorbind de pe poziția binecuvântată de bunici, ne-am pus oare vreodată întrebarea cât de mare este impactul nostru asupra nepoților cu care ne-a dăruit Dumnezeu? Îi influențăm noi, oare, în așa fel încât ei să devină o bucurie atât pentru părinții lor și pentru noi încât și pentru persoanele din jurul lor
CE MINUNAT ESTE SĂ FII BUNIC... de IONEL CADAR în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ce_minunat_este_sa_fii_bunic_ionel_cadar_1389431584.html [Corola-blog/BlogPost/348486_a_349815]