187,641 matches
-
vor fi mai uniți în mărturisirea Unicului Dumnezeu, cu atât ei vor da expresie, consistență și spațiu sufletului creștin al Europei, sfințeniei vieții, demnității și drepturilor fundamentale ale persoanei umane, dreptății și solidarității, păcii, reconcilierii, valorilor familiei, apărării creației. Europa întreaga are nevoie de bogăția culturală creată de Creștinism. Biserica Ortodoxa Română - centru de întâlnire și de schimburi între tradițiile bogate slave și bizantine ale Răsăritului - și Biserica Romei, care, în componența sa latină, exprimă vocea occidentală a unicei Biserici a
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
generală în care se află țara noastră, ne exprimăm sprijinul nostru activ pentru acest proces. Întrucât am fost totdeauna europeni facem în mod firesc eforturi în acest scop, fiind convinși că această integrare servește atât intereselor credincioșilor noștri, cât și întregii societăți din România. 2. Cultele religioase din România sunt o componentă majoră a societății românești de astăzi și aduc o contribuție importantă la viața spirituală și socială a României, fiind sensibile atât la dificultățile, cât și la progresele acesteia. În
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
puterii (în Federația Rusă sau Bulgaria). În țările musulmane există regimuri teocratice (Iran) sau guvernate de „legea islamică” (în Asia și Africa); fenomene de intoleranță religioasă și de prozelitism agresiv; conflicte și războaie justificate pe revendicari religioase etc. Grupuri etno-culturale întregi se individualizează prin apartenența la o religie sau alta și își dispută controlul asupra unor „locuri sfinte” (Ierusalimul, de pildă). Liderii spirituali ocupă poziții influente în societate. Se înregistrează numeroase cazuri (în Africa) în care societăți în curs de modernizare
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
mărturisirea Unicului Dumnezeu, cu atât ei vor da expresie, consistență și spațiu sufletului creștin al Europei, sfințeniei vieții, demnității și drepturilor fundamentale ale persoanei umane, dreptății și solidarității, păcii, reconcilierii, valorilor autentice ale familiei și apărării ecoteologice a creației. Europa întreagă are nevoie de bogăția culturală creată de și în Creștinism. A unit pe cei mulți care erau de etnii și limbi diferite într-o înțelegere duhovnicească comună. I-a învățat limba iubirii, limbă pe care trebuie să o învețe toți
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
toți cetățenii Uniunii Europene. Ei trebuie să înțeleagă că, deși a trecut vremea Războiului Rece, a fi împreună și a rămâne împreună, indiferent cine suntem, continuă să fie o necesitate din perspectiva supraviețuirii, nu doar a Uniunii Europene ci a întregii planete. Drd. Stelian Gomboș - Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României Referință Bibliografică: Despre Biserica și conceptul de Securitate - partea a IV a / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
apoi să mă sfâșie. Mereu mai lăsau câte o bucată care să se regenereze și ei să poată iarăși sfâșia rodul. Se ridică de pe bancă și face câțiva pași.) Cântecul apei era așa de viu. Mi-am văzut în el întreaga-mi viață, iar viața mi-a fost sfâșiată de vulturi. Trebuie să o iau de la capăt, dar nu mai am putere. Cântecul ploii părea prohodul a tot ceea ce am fost și mai sunt. (Se plimbă.) Da. Mirosul! Mirosul acela de după
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
sau mai rău, îl înlătura. Orice-i stătea în calea intereselor sale, încerca prin oricare metodă, indiferent de consecințele apărute inevitabil pe parcurs, să-și netezească cale spre prosperitatea. Acesta era caracterul său și pe acest traseu și-a construit întreg programul vieții sale viitoare. De Sebastian nu putea spune că este îndrăgostită „lulea” așa cum i-a declarat, ci era un potențial reper de alt gen de promovare și ea își dorea mereu să ajungă pe culmile cele mai înalte, măcar
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
apropia de măreața cetate a regelui Agatos. Treburile cerșitului îi mergeau prost de o vreme, iar acum, când satele fuseseră jefuite și pârjolite de perși, cu greu mai găsea un codru de pâine, și asta dacă ar fi colindat zile întregi. Iar cei care odinioară obișnuiau să-i dea o ulcică cu apă sau o coajă de pâine erau acum de negăsit, pesemne părăsiseră căsuțele lor sărăcăcioase ca să-și scape sufletele prin cine știe ce alte locuri. Tragodas prefera să-și ducă zilele
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
proiectelor artistice ambițioase, cu repere contemporane, contribuind la dinamica tendințelor actuale din domeniul artei. Dincolo de expertiză și profesionalism, Zorzini Gallery are și o abordare experimentală, deschisă proiectelor cu un conținut serios, care se raportează la contextul evoluției artei contemporane din întreaga lume. Link-uri utile: http://ny.voltashow.com/exhibitors/galleries/list/zorzini-gallery-bucharest/szilard-gaspar/ http://www.zorzinigallery.com/artist-105-Szilard Gaspar.html https://www.youtube.com/watch?v=IQPZ84rCeVA Referință Bibliografică: Institutul Cultural Român - New York - SZILARD GASPAR, PLASTICIAN DIN ROMÂNIA, EXPUNE LA TÂRGUL
SZILARD GASPAR, PLASTICIAN DIN ROMÂNIA, EXPUNE LA TÂRGUL VOLTA DIN NEW YORK de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/i_c_r_new_york_1488417628.html [Corola-blog/BlogPost/362903_a_364232]
-
Sfânt”, care ne dă posibilitatea ca, atunci când mugurii harului primit la Botez, crescând cu „vârsta și cu înțelepciunea”, să aducă „roade vrednice de pocăință”, așa cum cerea și Sfântul Ioan Botezătorul celor care veneau la el (Matei III, 8). „O viață întreagă poate nu ne dăm seama de roadele harului primit la Botez; dar atunci când Dumnezeu binevoiește a lovi inimile noastre împietrite, așa cum a lovit Moise stânca în pustie, din care a curs apă, și din astfel de inimi curg lacrimile de
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
faptul că pocăința nu este lucrarea unei clipe, a unui singur moment din viața noastră. Nu putem s-o încheiem într-o oră și apoi să spunem: am făcut destulă pocăință. Ea este și trebuie să fie lucrarea unei vieți întregi. Este adevărat că pocăința ca Sfântă Taină, numită și Spovedanie sau Mărturisire, înseamnă mărturisirea cu căință momentană în fața preotului duhovnic. Acest fapt, însă, nu exclude ci chiar presupune pocăința ca lucrare a vieții întregi. „Tatăl l-a primit pe fiul
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
trebuie să fie lucrarea unei vieți întregi. Este adevărat că pocăința ca Sfântă Taină, numită și Spovedanie sau Mărturisire, înseamnă mărturisirea cu căință momentană în fața preotului duhovnic. Acest fapt, însă, nu exclude ci chiar presupune pocăința ca lucrare a vieții întregi. „Tatăl l-a primit pe fiul risipitor ca pe un fiu, nu ca pe un argat. Vedem de aici că orice păcate am săvârși, oricât ne-am îndepărta de Dumnezeu, dacă ne pocăim, Dumnezeu ne iartă și ne primește cu
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
viu”(Iez. 33, 11).” Așadar, prin pocăința permanentă ne pregătim pentru pocăința ca taină, în care ni se împărtășește harul iertării și dezlegării din partea duhovnicului în numele Sfintei Treimi. Deci, pocăința ca Taină nu se poate despărți de pocăința unei vieți întregi, ci una presupune pe cealaltă și o solicită, una fiind completată de cealaltă. Urmărind cu atenție această pildă a fiului risipitor, ne putem da seama că această pildă relatată de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos, ne arată nu numai chipul adevăratei
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
timp și răbdare se vede achitat. Restul, poștașul inspirat îl va rosti singur. Am făcut, acum o săptămână, a doua corectură la ultimul meu volum din tetralogia „Ingeniosul bine temperat”. Cu acestea, am încheiat un ciclu al vieții, proiectat aproape întreg la 18 ani. Dar bucuria încheierii, la lectura în pagină tipărită, mi-a fost tulburată de o imensă tristețe. Pe nebăgate de seamă, m-am îndepărtat de ideea inițială, nu mi-am supravegheat atent uneltele, în fine, a ieșit cam
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
nevoie de anumite explicații, literatura mea fiind cea mai încifrată, mai subtilă în unele împrejurări, mai complicată, chiar. Sigur, că orice scriitor trebuie să se îngrijească puțin, să pătrundă în gândurile măcar ale profesorilor, pentru a se prinde gustul și întregul mesaj artistic al pieselor pentru a se pătrunde în conștiința cititorului, pentru a fi îndrăgit de acesta. Să nu se uite că fiecare scriitor cam asta își dorește, nu alte chestiuni materiale, cu toate că și alea sunt bune. Dar nu, nu
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
care se află lângă palatul Cotroceni) ca astăzi, de 1 Decembrie, să ne bucurăm de o patrie liberă, trebuie să cinstim “EROII NOȘTRI LEGENDARI” , să le acoperim trupul cu miresmate cununi de flori, să le aprindem lumânări, să le dăruim întreaga noastră dragoste pentru sacrificiul suprem pe care l-au făcut... ca plaiul românesc să fie o grădină-înfloritoare sub soare. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu ȚARA MEA IUBITĂ, MAMĂ PREA DORITĂ!... Țara mea iubită, Mamă, mult dorită, Ție vin să-ți cânt Dorul
MAMĂ ŢARĂ, DULCE ROMÂNIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mama_tara_dulce_romanie_marin_voican_ghioroiu_1385905233.html [Corola-blog/BlogPost/344507_a_345836]
-
Nu că nu se poate. Imposibil să nu ne fi întâlnit vreodată pe acolo! - Posibil, cam pe acolo îmi făceam veacul. - Și eu. Când eram mai mic, nu scăpam un film și tot pe acolo m-am plimbat o vară întregă cu Anna. - Care Anna? - O puștoaică șatenă, firavă, cu sânii mari. - O cunosc! Nu este aia care se culca cu toți? - Ba da. Cred că da, numai că nu se culca cu toți; cu mine nu a făcut-o. Nici
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
și prea fragile Să zboare chiar atât de sus. S-a prăbușit fără să-i pese De lumea ce n-o cunoștea, Doar ea știa că e o muză, O muză ce în zbor murea. Și-a șușotit o lume-ntreagă Găsind apoi în colivie, Cine era? Scria 'ntr-o carte! Era o muză-n poezie. Drepturi rezervate doar autorului. Referință Bibliografică: MOARTEA UNEI MUZE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1969, Anul VI, 22 mai 2016. Drepturi de Autor
MOARTEA UNEI MUZE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463894239.html [Corola-blog/BlogPost/379023_a_380352]
-
Dar pe treptele lui septembrie, dintr-o oglindă veche,/ un băiat caută între coperțile pânzate ale unui silogism/ echilibrul sângelui din mânile de-altădată,/ caută firul electric uitat în gura de aur/ a zilei de naștere, strigând:/ Eu stăpânesc lumea întreagă încât ea să aparțină tuturor". Readusă în plin plan, copilăria este emanația intuibilă a unei energii afective. Singurătatea și monologul sunt ceea ce spun că sunt numai la nivelul de suprafață al poemelor, sunt aparente, denotatul limpid și neangajat în timp ce, dincolo de
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantui_al_florin_tene_1328504673.html [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
întări prin voința ta. Stop! Pune indicatorul acesta peste ,,prea târziu!” Arde-l din gândurile tale și înlocuiește-l cu: ,,mi s-a dat o șansă, trebuie să lupt pentru ea!” ,, Fă primul pas cu încredere! Nu trebuie să vezi întreaga scară. Pur și simplu pășește!”, spunea M.L.King Câmpul de flori înflorește în fiecare primăvară, tu de ce n-ai face la fel? Lasă să răsară din lăstarul acela micuț al visului tău, o floare matură și, te va răsplăti cu
NU-I TÂRZIU! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Nu_i_tarziu_cornelia_viju_1334122096.html [Corola-blog/BlogPost/341452_a_342781]
-
Wagner Publicat în: Ediția nr. 1228 din 12 mai 2014 Toate Articolele Autorului A trecut o etapă însemnată din istoria neamului nostru. Așa zisa epocă care s-a autointitulat a libertății absolute, a muncii neprecupețite pentru victoria socialismului a bunăstării întregii populații. Majoritatea mai în vârstă a simțit pe propria piele „binefacerile” comunismului. Nu am dori refacerea acelei etape în aceleași condiții. De mai mult de 20 ani ne „refacem” viața în noi și noi tranziții din 4 în 4 ani
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
ani în Banat și Transilvania nu mai sunt inundații deloc. Nu știu dacă Dumnezeu chiar ferește aceste regiuni datorită credinței. Cert este că reporterii se feresc de ea ca de Necuratul. Cum să ajungă la cotropitoarele inundații tocmai când satul întreg sărit în ajutorul celor urgisiți a terminat reparațiile. Cum să critice guvernanții pentru „lipsa de solicitudine” arătată votanților? In afară de incompetența unora dintre „aleșii POPORULUI” cauza acestor entități negative puse mai sus în evidență este una comună. Ea rezidă și
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
la o asemenea lucrare. Și mai este o problemă culturală care ține mai mult de „educație”, cei 7 ani de-acasă nu educația ministerială care, cică, ar înlocui „învățământul”. Tocmai în țara care s-a autodenumit francofonă, dintr-odată o întreagă clasă de oameni „cultivabili, nu i-ași putea denumi culți” confundă traducerea unui cuvânt cu omonimul său românesc. Este vorba de „MIZERABIL” În română această expresie poate defini complet politrucul. În limba franceză cuvântul a fost folosit drept titlu al
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
ocnă, anii de detenție s-au mărit. Abia la a doua evadare reușește un anonimat suficient spre a nu mai fi recuperat de autorități și, bun cum de fapt era, face avere cinstită, devine primar și ridică din nimic un întreg oraș. Brațul lung al Legii nu-i face viața ușoară. La noi mizerabilii, chiar dacă fac ani buni de pușcărie rămân „cinstiți negustori” și-și continuă oneroasele afaceri des întrerupte de anii de „ocnă” Exemplu: popularitatea mediatică în singura zi liberă
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
resentimente uitate Să nu te mire că fruntea îți va prinde rădăcina din urmă Acum parcă și cerul s-a mai luminat cu clepsidre aprinse în noapte Și timpul a mai stat parcă o clipă să se răzgândească O lume întreagă nebună. nebună.. nebună...cerșește Asteaptă sfârșitul promis dar nu știe când vine odată și-o dată Și uite că și amăgitorii ăștia orbi din naștere se joacă de-a oarba cu mințile pieții Și uite și pe cei care cântă în
COLIND HIERATIC X-COLIND DE SFÂRŞIT DE LUME NEBUNĂ. NEBUNĂ.. NEBUNĂ... de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1451243327.html [Corola-blog/BlogPost/378611_a_379940]