153,763 matches
-
Doar câteva familii erau mai demult stabilite. Ei erau mai ales angrosiști de ceareale.Turcii proveneau de pe cunoscută insula Ada Kaleh plecați de acolo mai ales din rațiuni economice, s-au ocupat cu producerea zaharicalelor sau lucrau că muncitori în întreprinderile care se înființau treptat în noul oraș.(va urma). Referință Bibliografica: MIHAIELA PĂTRĂȘCUȚĂ/ÎNCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1425, Anul IV, 25 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvară Magdalena Măneanu
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416907467.html [Corola-blog/BlogPost/371996_a_373325]
-
și să înserieze valoroase nume noi. Va aducem la cunoștință situația înscrierilor/ candidaturilor ce au fost VALIDATE până la data de 23 martie 2016. Pentru candidaturile care au nu fost validate, (fiind respinse), trebuie sa precizam că proiectele Armonii Culturale sunt întreprinderi ce datorează foarte mult respect celorlalte candidaturi validate și, de ce nu, nouă înșine, în ultimă instanță. Am considerat necesară respingerea unor candidaturi, din rațiuni strict legate de calitatea ori nivelul materialelor, ce nu corespund exigentelor noastre. Nu dorim să afectam
ACTORI PRINTRE ASTRE (POEZIE) ȘI ACTORI PRINTRE VISE (PROZĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1458722539.html [Corola-blog/BlogPost/348619_a_349948]
-
PVC-S (cu Institutul de Chimie Macromoleculară ,,Petru Poni” Iași, Institutul de Chimie Cluj-Napoca), la elaborarea unui medicament trofic pe bază de bioxid de siliciu - ,,Trofosil” (cu Spitalul Militar Iași); ¤ contracte de cercetare pentru perfecționarea tehnologiilor de fabricație ale altor întreprinderi (Combinatul Chimic Turda, S. C. CHIMCOMPLEX S. A. Borzești); ¤ muncă de cercetare pentru asimilarea garniturilor din cauciuc poliuretanic (colaborare cu Facultatea de Chimie Industrială Iași) și pentru protecția internă a acumulatorilor hidraulici (la S. C. HERVIL S. A. Râmnicu Vâlcea); ¤ experiență în activitatea de
MARIAN PĂTRAȘCU de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Marian_P%C4%83tra%C8%99cu.html [Corola-blog/BlogPost/342657_a_343986]
-
se mai termină. O vezi dar nu o poți atinge. Prima intrare spre Cetatea duce chiar la baza militară a fostei Armate a 14-a a Rusiei, ocupanta Cetății, a doua la un depou de troilebuze, a treia la o întreprindere, de abia a patra pare-pare să ducă la Cetate. Trebuie să mergi pe ghicite, după ce treci de o uzină comunistă aflată în stare avansată de degradare și ajungi la capătul unui drum unde dai de o (altă) poartă bine închisă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/tighina-cetatea-ascunsa/ [Corola-blog/BlogPost/94082_a_95374]
-
identitate”, iar Daniel Ioniță mulțumește părinților săi „pentru materialul genetic transmis”, determinare pe care se simte dator să o „dea mai departe” copiilor și nepoților săi. Deși aceștia nu vor mai trăi niciodată în România. Sau poate tocmai de aceea. Întreprinderea autorului antologiei Testament este una rară (de nu cumva unică!), emoționantă și demnă de plecăciune. Puțini sunt cei care înțeleg să-și afirme, confirme, să păstreze și să le transmită urmașilor identitatea prin poezia limbii în care s-au născut
INSULA CUVINTELOR DE-ACASĂ de LUCIAN VASILESCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Lucian_vasilescu_insula_cuvi_lucian_vasilescu_1384299073.html [Corola-blog/BlogPost/363178_a_364507]
-
Nu ignor deloc, însă, în entuziasmul meu de posesor, deja, al acestei monumentale lucrări editoriale, contribuția respectabilă a membrilor echipei care a împlinit (parțial totuși, comparativ cu proporțiile cercetării interbelice, recunosc artizanii ediției) mărețul proiect sociologic al Părintelui acestei complexe întreprinderi nefinalizate. Obolul acestor generoși contribuabili reprezintă, prin edificiul intelectual împlinit acum, și un respectabil omagiu adus memoriei cercetătorilor care au plătit cu ani siluitori de închisoare comunistă, și chiar cu viața, osteneala lor dedicată Națiunii. Despre contribuția la expediție și
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_cornova_1931_ed_gheorghe_parlea_1332182195.html [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
impune cu forța un model de om acultural, faptă ce ar trebui pedepsită prin lege. Spun asta cu toată tăria pentru că modele, precum cei cu blaturile din fotbal care erau preferații tuturor prim-secretarilor, ștabilor de partid, conducătorilor de mari întreprinderi finanțatoare ale fotbalului „muncitorsc-socialist” și eroi ai ziarului „Sportul popular”, sunt încă pernicioase devenind sechele ale corupței bolșevice. Cândva, la niște alegeri când un președinte de ligă își cumpărase un post de parlamentar, l-am văzut lăudându-se la televizor
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE by http://uzp.org.ro/agresiunea-asupra-culturii-romane/ [Corola-blog/BlogPost/92978_a_94270]
-
la examenul din anul acela, dar pentru a nu fi luat în armată s-a înscris la cursurile unei școli tenhice postliceale din imediata apropiere a casei noastre. După ce a bsolvit-o a trebuit să lucreze conform angajamentului de la înscriere la întreprinderea care patrona școala.La scurt timp după ce s-a angajat a cunoscut-o pe mama. În orașul nostru, pe atunci era obiceiul ca cei mai tineri să se plimbe seara pe o stradă din centrul orașului, unde se întîlneau cu
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1467452705.html [Corola-blog/BlogPost/385244_a_386573]
-
sute de mii de oameni, dintre cei mai buni pe care îi avea țara. Toate instituțiile de bază ale societății noastre erau bine reprezentate. Academia Română, Universitatea, facultățile, inclusiv cea de Teologie; fostele guverne, împreună cu armata, clerul și călugării, școlile și întreprinderile, muncitorii și țăranii nedispuși să-și vândă sufletele satanei... Scopul era bine definit: exterminarea lentă a insului prin anularea personalității și degradarea totală a ființei umane prin nimicirea chipului lui Dumnezeu în om, prin îndobitocirea lui. Așadar, Părintele Arhimandrit Ioan
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432630612.html [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
sute de mii de oameni, dintre cei mai buni pe care îi avea țara. Toate instituțiile de bază ale societății noastre erau bine reprezentate. Academia Română, Universitatea, facultățile, inclusiv cea de Teologie; fostele guverne împreună cu armata, clerul și călugării, școlile și întreprinderile, muncitorii și țăranii nedispuși să-și vândă sufletele satanei... Numai Bunul Dumnezeu știe numărul și numele victimelor aduse ca niște oi spre junghiere, după cum spune proorocul, și trecute prin rigorile torturilor, aplicate de călăi cu înaltă calificare, prin proba cumplitelor
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432630612.html [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
în S.U.A. sub genericul "Economia românească: Afaceri de ocazie pentru Oamenii de Afaceri Americani"(Romanian Economy: Emerging Deals for American Business People), trimisese invitații companiilor americane evreiești, și nu numai, să profite din plin de ocazia de a cumpăra ieftin întreprinderile românești. Organizatorii secreți (Herzfield & Rubin, adică Mark Meyer, și USAID Midivest Bussines Center, adică C.I.A.), al căror plan de preluare a economiei românești necesita fonduri, pentru a fi convingători s-au gândit să expună, ca garanți, responsabilii economici din România
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 12 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/346464_a_347793]
-
lui Bittner și funcționează chiar vizavi de fostul sediu al firmei MegaVision al cărui proprietar era chiar prietenul său Dan Adamescu. Prin firma Lipsca s.r.l., Bittner a cumpărat aproape toate magazinele "Alimentara"din București de la Delfincom s.a. (fosta întreprindere Alimentara), cu sprijinul deloc dezinteresat al funcționarilor statului, desființând obiectul de activitate al acestora și apoi subînchiriindu-le. Multe dintre ele funcționează acum ca magazine de haine second-hand, așa cum este cazul fostei Alimentara din Piața Iancului. Prin intermediul aceleiași firme Bittner
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 12 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/346464_a_347793]
-
sprijinul deloc dezinteresat al funcționarilor statului, desființând obiectul de activitate al acestora și apoi subînchiriindu-le. Multe dintre ele funcționează acum ca magazine de haine second-hand, așa cum este cazul fostei Alimentara din Piața Iancului. Prin intermediul aceleiași firme Bittner a preluat întreprinderile de industrie ușoară Textila din București. Prin firma Lipsca 2000 s.r.l., cu concursul abuziv și ilegal al reprezentantului statului român asupra proprietăților hoteliere de la Poiana Brașov (Jean Babonea, același care l-a ajutat și ca director general la
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 12 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/346464_a_347793]
-
lor. Și asta pe tot globul. - Spune-mi te rog. Ești sau nu ești româncă? - Sunt româncă de etnie germană. - Atunci de ce nu ai creat locurile de muncă în țara ta de baștină? - În primul rând datorită faptului că patronul întreprinderilor mele era soțul meu, un indian de origine. Ori investițiile noastre au fost departe nu numai de România ci și de India. Practic căutam cele mai eficiente locații pentru investițiile noastre. - În peregrinările tale prin lume ai trăit în România
PERFECT IMPERFECT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1476786105.html [Corola-blog/BlogPost/354147_a_355476]
-
a devenit și patria de adopție a soțului tău. De ce nu a-ți investit în locuri de muncă care să sporească bogăția și, de ce nu, a frumuseților acestei țări? - Imperfecțiunea perfectă a legislației. Nimeni nu-și investește beneficiile trudite în întreprinderi nesigure. - Și totuși politicienii așa perfect imperfect cum sunt, se laudă, uneori pe tema românilor reîntorși în țară care și-au creat mici întreprinderi foarte benefice. - Mici! Ai precizat și tu mici investiții. Ori eu sunt mare investitor. Companiile conduse
PERFECT IMPERFECT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1476786105.html [Corola-blog/BlogPost/354147_a_355476]
-
nu, a frumuseților acestei țări? - Imperfecțiunea perfectă a legislației. Nimeni nu-și investește beneficiile trudite în întreprinderi nesigure. - Și totuși politicienii așa perfect imperfect cum sunt, se laudă, uneori pe tema românilor reîntorși în țară care și-au creat mici întreprinderi foarte benefice. - Mici! Ai precizat și tu mici investiții. Ori eu sunt mare investitor. Companiile conduse de mine sau de soțul meu ating miliarde de euro munciți. Mii de investitori colaterali pătrunși prin bursă au încredere în noi și, dacă
PERFECT IMPERFECT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1476786105.html [Corola-blog/BlogPost/354147_a_355476]
-
scorbură. Chiar găsi un măr mic și stafidit, rămas în pom până-n primăvară ca prin minune, iar acum îl ducea harnică în scorbură. Nu va sta mult mărul în acea scorbură, care era doar un punct de lucru al întortocheatei întreprinderi particulare a veveriței, care avea un lanț întins de alte scorburi în gestiunea sa. Cu prima ocazie, veverița va muta mărul într-o altă scorbură, mult mai sigură. Înainte de a ascunde mărul, se uită cu mare băgare de seamă în
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
de a acorda premii literare pentru românii din diaspora, deoarece sunt, din păcate, destul de ignorați de comisiile din țară. Dar de unde bani în această criza mondială? Nici înainte nu era ușor de găsit sponsori, dar acum... Am scris la multe întreprinderi din România, ce se implică și în exterior, cum ar fi Dacia, directorului de acolo, însă nici un răspuns, ca și alții! De asemenea, conducerea Institutului Cultural Român nu a răspuns niciodată (!!), desi i-am contactat de mai multe ori, în
CAND IDEALURILE FLOWER POWER CASTIGA. INTERVIU CU SCRIITORUL SI JURNALISTUL EUGEN COJOCARU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Cand_idealurile_flower_power_castiga_interviu_cu_scriitorul_si_jurnalistul_eugen_cojocaru.html [Corola-blog/BlogPost/344286_a_345615]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > „VAGONUL 55” Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1668 din 26 iulie 2015 Toate Articolele Autorului „VAGONUL 55” Prin 1965, transportul urban se afla în plin proces de dezvoltare. Întreprinderea Orășenească de Transport Cluj (IOTC) își îmbogățea parcul, cu autovehicule din producția indigenă. Autobuzele uzinei Tudor Vladimirescu și troleibuzele Atelierelor Centrale I.T.B luau, treptat, locul celor vechi, de producție rusească. Printre copiii, de la numărul 19 al străzii Moților, era
„VAGONUL 55” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1437896493.html [Corola-blog/BlogPost/344033_a_345362]
-
a municipiului Chișinău și refomarea modului de gestionare a fondului locativ din capitală, proiect realizat cu asistența financiară a PNUD-Moldova; • Implementarea la nivelul subdiviziunilor a sistemului de management electronic al documentelor (E-Chisinau), introducerea sistemelor moderne de monitorizare a activității întreprinderilor; • Acționarea în continuu pentru diminuarea corupției și creșterea transparenței; • Promovarea la nivelul Guvernului și Parlamentului a reformelor legislative necesare pentru asigurarea descentralizării și a unei autonomii locale reale și efective în Republică Moldova (ex: Legea statutului municipiului Chișinău); • Elaborarea planului
RAPORTUL DE ACTIVITATE A PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI CHIŞINĂU PENTRU PERIOADA 2011-2012 de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Primaria_municipiului_chisinau_rapo_primaria_municipiului_chisinau_1340113606.html [Corola-blog/BlogPost/359720_a_361049]
-
asigurarea accesului la fondurile europene necesare pentru modernizarea infrastructurii etc.; • Continuarea parteneriatelor publice private (PPP) pentru prestarea serviciilor publice și dezvoltarea economică a municipiului; • Promovarea transparenței în procesul de elaborare și aprobare a tarifului la energia termică cu participarea tuturor întreprinderilor și factorilor implicați: Ș.A “Moldova Gaz”, “CET 1”, “CET 2”, Ș.A „Termocom”, ANRE s. a. • Dezvoltarea municipiului conform Planului Urbanitic General pentru dezvoltare strategică până în anul 2025 și conform tuturor celorlalte documente și studii de modernizare, eficientizare și dezvoltare
RAPORTUL DE ACTIVITATE A PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI CHIŞINĂU PENTRU PERIOADA 2011-2012 de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Primaria_municipiului_chisinau_rapo_primaria_municipiului_chisinau_1340113606.html [Corola-blog/BlogPost/359720_a_361049]
-
Ioan BAR Șef de sector, inginerul Constantin ALBU, maistrul principal miner Carol TOLVAI. Toate aceste lucrări trebuiau date în folosință la termene precise, pentru ca scoaterea minereului de cupru la suprafață, conform planului de exploatare stabilit de conducerea ministerului și a Întreprinderii Miniere Moldova Nouă să nu aibă nici o întârziere. Întreprinderea Minieră Moldova Nouă era în plină ascensiune în acei ani a deceniului opt din secolul XX. Lucrările de betonare ale acestor lucrări era asigurată de brigăzi specializate conduse de mineri cu
LUCRĂRI MINIERE SPECIALE ÎN MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Lucrari_miniere_speciale_in_mihai_leonte_1384000274.html [Corola-blog/BlogPost/342054_a_343383]
-
principal miner Carol TOLVAI. Toate aceste lucrări trebuiau date în folosință la termene precise, pentru ca scoaterea minereului de cupru la suprafață, conform planului de exploatare stabilit de conducerea ministerului și a Întreprinderii Miniere Moldova Nouă să nu aibă nici o întârziere. Întreprinderea Minieră Moldova Nouă era în plină ascensiune în acei ani a deceniului opt din secolul XX. Lucrările de betonare ale acestor lucrări era asigurată de brigăzi specializate conduse de mineri cu experiență precum Petru MOCRIȘ. Referință Bibliografică: LUCRĂRI MINIERE SPECIALE
LUCRĂRI MINIERE SPECIALE ÎN MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Lucrari_miniere_speciale_in_mihai_leonte_1384000274.html [Corola-blog/BlogPost/342054_a_343383]
-
încheindu-și socoteala cu viața pe blat. Și azi, la oră matinală, se joacă o scenetă; actorul - un neisprăvit - în rol de cascador, care urla cât îl ținea gura: „Feriți-vă, că sar!” - Sări! strigau muncitorii care ieșiseră la poarta întreprinderii de peste stradă alături de vecini și trecătorii adunați grămadă. Se sună la 112. Sosesc pompierii, ambulanța și un echipaj de la Poliția orășenească. După ce insul își expune toate doleanțele, i se promit rezolvările posibile, cu condiția să coboare pe scările ridicate de
NEDUMERIRE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1404811772.html [Corola-blog/BlogPost/349182_a_350511]
-
comercializate pe insulă. După 1950 noul regim a mai înființat o fabrică de țigări și una de confecții, creându-se astfel noi locuri de muncă. O parte dintre locuitorii insulei aveau și locuri de muncă în afara insulei (Șantierul Naval Tr-Severin , întreprinderi din Orșova ), iar alții aveau îndeletniciri legate de turism, precum barcagii, cei specializați în producerea de zaharicale și băuturi răcoritoare specifice sau negustorii ambulanți. Din relatările lui Gh. Iordache, delegat ce răspundea de zona respectivă reținem, ca în perioada anilor
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/_ada_kaleh_mit_si_at_varvara_magdalena_maneanu_1368098519.html [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]