1,942 matches
-
la volumul 17 și 186 pagini la volumul al 18-lea). Dar e bine că, în sfîrșit, s-a publicat acest (aceste) jurnal(e), întregind ediția cum se cuvenea. De acum încolo ediția critică din opera lui Rebreanu își poate întrezări încheierea previzibilă. Ar mai fi de publicat un volum de interviuri și unul de corespondență. Dar de pe acum putem să ne mîndrim că, datorită efortului d-lui Niculae Gheran și al Editurii Minerva, se încheie o ediție critică din opera
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
texte: evocarea omului Dimov, relevarea prin analiza a valorii operei lui poetice și "moștenirea dimoviană" - modul cum se raportează la el poeții de azi. Din prima categorie, fragmentele de "amintiri cu Dimov" ale prietenului sau Dumitru Tepeneag lasă să se întrezărească un personaj fabulos, un cuadragenar adolescent cu gustul gratuitului periculos, un boem sociabil și mult mai mult decît toate astea. De fapt, cum era Dimov? Pentru prietenul lui bun, "Dimov era un om trist și plin de umor. Calambururile lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
greu de înțeles, cu nebănuite - rămase în sugestie - resurse "ficționale"): "Nici nu va dati seama cît de apăsătoare și monotona poate fi existența într-un tîrg de provincie!", spune un personaj, fixînd și dramă, dar și fericirea omului bacovian care întrezărește o fanta repede însă închisă - o carte care nu se închide, ci i se trîntesc, nervos, coperțile. Orașul mohorît, monoton, unde "nu-ți rămîne altceva de făcut decît să măsori trotuarul ori să te așezi la o masă și să
Melodrame suspendate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/18069_a_19394]
-
tiran, gata să-l nimicească pe povestașul amuțit. Pentru că ne plac atît de mult încît le vrem fără sfîrșit? Sau pentru că, așa cum susțin unii neurobiologi, sîntem noi înșine o poveste, si ne e teamă de orice fel de final, căci întrezărim în el propriul nostru sfîrșit? Jean-Claude Carrière - Cercul mincinoșilor. Povești filozofice din toată lumea, traducere de Brîndușa Prelipceanu, Editura Humanitas, București, 1999, 433 pag., preț nemenționat.
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
este simbolul absolut al trecerilor și al tărîmului de dincolo. Ceea ce semnalează pasiunea erotică, susține Bataille, este tocmai un presentiment al sfîrșitului, un fel de angoasa morbida, o "aureola de moarte", ca să folosesc fericită expresie a autorului. În ființă iubita întrezărim apropierea morții, cum bine știm, de altfel, din sonetele lui Shakespeare ori din poemele lui Donne. Dar mai întrezărim ceva, mult mai important: esență făpturii umane, adevărul sau temeiul ființei, cum le numește Bataille. Transgresarea care e constitutivă actului erotic
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
presentiment al sfîrșitului, un fel de angoasa morbida, o "aureola de moarte", ca să folosesc fericită expresie a autorului. În ființă iubita întrezărim apropierea morții, cum bine știm, de altfel, din sonetele lui Shakespeare ori din poemele lui Donne. Dar mai întrezărim ceva, mult mai important: esență făpturii umane, adevărul sau temeiul ființei, cum le numește Bataille. Transgresarea care e constitutivă actului erotic nu se realizează, însă, decît prin violență. De aici atașamentul lui Bataille pentru Marchizul de Sade, firește. Dar, oricît
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
ca să le facă loc oportuniștilor de vremuri noi. Dezamăgirile de soiul ăsta sunt presărate peste tot, în carte, de cele mai multe ori fără ranchiună, și fără judecăți. Pentru cineva care ajunge soțul unei fete cu ochi albaștri pe care, cândva, a întrezărit-o ca într-un vis și care i-a apărut, de mai multe ori, nălucire salvatoare, în celula de la Uranus, e limpede că lucrurile care trebuie să se întâmple se întâmplă. De asta, poate, titlurile fragmentelor inegale de amintiri curg
Lumea din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2474_a_3799]
-
de „memorie optimistă” și de „optimism asupra trecutului”, cu care Genette deconstruiește unele clișee, precum și evocarea unei noi „clipe fericite” chiar în ultima pagină a cărții, putem spune că ludicitatea lui Genette e o minunată contrapondere la ultimitatea care se întrezărește. Întregul volum ne arată, de altfel, acest echilibru funambulesc între melancolie și ironie, între grav și ludic, între elegie și sarcasm, dar, mai ales, apetitul de reflecție, de scris și de joc al lui Genette (Gérard, Fréderic, Tristam) care contrazice
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
însingurate întoarse spre ce tărâmuri ale tăcerii martore ale neantului certificate ale destinului final al unui neam zbuciumat și rebel părăsitele mine unde în alte vremuri se auzeau explozii acum sunt pânze de păianjen. A pornit spre ieșire, văzând sau întrezărind alte nume din copilăria sa: Audiffred, Murphy, Martelli. Până când, pe neașteptate, a văzut uimit o lespede pe care stătea scris: Ernesto Sabato a dorit să fie înmormântat în pământul acesta cu un singur cuvânt pe mormântul său PACE S-a
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
vârste nu are neapărat nevoie de păduri virgine sau de insule pustii pentru a-și fabrica fantasmele și revelațiile. Strada, cu tranșee proaspăt săpate pentru instalarea conductelor, molozul din jurul blocurilor neterminate, hăul care se cască în cușca ascensorului, dedalul țevilor întrezărit pe gaura cheii din misterioasa sală a caloriferelor sunt tot atâtea locuri mitice, prin care descoperă lumea "Mircică", fiul tehnicianului Costel și al Mariei, muncitoare la fabrica de covoare. De la perimetrul blocului, imaginația copilului avansând în explorarea febrilă a orașului
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
exotică a Crailor. Se înscrie oare și în schemele realismului? Nu se poate spune că geograficul, istoricul, socialul și chiar politicul lipsesc din romanele lui. Harta orașului este dotată cu repere exacte: cupola Circului de stat sau silueta magazinului Victoria întrezărite prin fereastra dormitorului, magazinele, străzile din cartier minuțios localizate, spitalul Colentina, bulevardul cinematografelor, Piața Obor... Cu aceeași precizie este semnalată și identitatea de clasă sau de profesie a personajelor. Bunicii sunt țărani de origine bulgară stabiliți în comuna Tântava, tatăl
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
aceea de ventriloquism: elegiile duineze devin pretext expresiv, punct de pornire mai degrabă decît aspirație sau proiect în desfășurare. Dar defectul lui ca traducător e adevărată virtute cînd Gass preia rolul de critic. Rilke se transformă în veritabil personaj, îi întrezărim figura palidă, trăsăturile prelungi, obrazul palid; îl vedem scriind scrisori de dragoste, călătorind, frămîntat de griji lumești și alinat de intimitatea cu propriile sale gînduri. Gass dedică o bună parte din al doilea capitol al cărții studierii motivului trandafirului, nu
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
gândindu-se la ceea ce fusese el cândva și ce ajunsese. Se găsea la nivelul zero al aventurii sale după ce pierduse totul: camarazi, corabie, chiar și hainele de pe el, iar vreo speranță de a-și regăsi regatul, casa, familia nu se întrezărea. Avem aici cazul unui om ce nu suportă propriul mit cu care este confruntat. R.: Cât despre apariția aedului orb Demodocos în acea secvență memorabilă, cred că ea constituie confirmarea neechivocă a existenței istorice a lui Homer care în această
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
în căutarea acaseiț/ să credem în cavalerism și onoare în lancea care se-nfige-n/ uriașii endemici și curge totuși sînge din coastele morii/ dar trebuie să fim încă de aici ca și cum am fi dincolo să/ curățăm piatra ca să putem întrezări stelele drumului:" (Imn 79). Unicitatea acestui proiect lirico-narativ are mai ales înțelesul de organicitate, de tot din care aproape nu se poate cita, nu se poate selecta. Semnificativă în acest sens e finalizarea majorității poemelor cu ":". Narativitatea se vede mai
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
ales în poemele-imn, o narativitate în avalanșă, copleșitoare, căreia cu greu îi poți face față, dar dacă pasul cititorului e "negrăbit" va observa cu siguranță că drumul accidentat pe care simte că se poticnește e denivelat de roci prețioase. Liricul întrezărit în poemele-imn se dezvelește straniu-folcloric în poemele-baladă. Ritmul seamănă aici cîteodată cu acela din Nunta Zamfirei, dar Nunta Zamfirei ca poezie a traducătorului lui Dante și nu a poetului utilizat poate abuziv și grăbit la serbările școlare. Baladă fără sfîrșit
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
doar ziua unirii ce sărbătoreau oamenii acolo, în piață, ci eliberarea de o za din lanțul ce ne sugruma. Nu voiau să plece acasă, voiau să se convingă de aceasta realitate, și să se bucure sperând și la altele. Se întrezărea acel drept legitim de a fi noi înșine, de a fi români și de a avea istoria noastră. Era un crâmpei de libertate asemenea unei ferestre prin care să mai pătrundă puțin aer pentru a supraviețui. Așa cum descriau cei care
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
care, în interpretarea lui Costel Constantin, nu atinge nici dimensiunea spectacolului (care merge pe o acumulare individuală de tipuri de energie), nici cea a personajului din text. El joacă cu o anumită detașare, rece, tehnic, fără emoție, nelăsînd să se întrezărească combustia interioară și anvergura lui Krecinski. Acest personaj este cel dintîi care trebuie să-i modifice spectatorului stările, să-l facă să-l iubească, apoi să-l urască, să-l iubească din nou, să-l deteste. Krecinski rămîne doar un
Krecinski se însoară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17006_a_18331]
-
din Carpați (una din multele, de vreme ce "într-una din peșteri" tocmai intrase "un om curagios"), sau ca, undeva în cercul geografic al acestui lanț de munți ce seamănă în noapte cu o vastă peșteră, imaginației cititorului i se propune să întrezărească ("Vezi") un edificiu religios pe cale de a deveni ruine. Pacinații sunt Pecenegii, un popor nomad din nebuloasa turcească, instalat pe teritoriul României spre anul 900, unde vor fi înfrânți de Uzi (turci și ei) în secolul XI. Vor fi apucat
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
păstrător al demnității credinței și frumuseții, pentru că descoperă Iubirea infinită din care și prin care există lumea. Simțurile exultă descifrând binele și înțelepciunea, nu bucurându-se în sine, în "infinitul rău", baudelairian, depășind, deci, senzualitatea propriu-zisă, patima pentru "fructele terestre", întrezărind dincolo de lacrimi, ca Francisc, aproape orb când a compus imnul, transcendența ca frumusețe. În fața luminii care îl "sigila" fizic în Muntele Verna, îl stigmatiza, Francisc exclamă extaziat: "Tu ești Frumusețea! Tu ești Frumusețea!". Paradisul și frumosul nu înlătură treptele pregătitoare
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
călători fără viză oriunde prin coclaurii Europei, unde s-ar găsi cineva să-l găzduiască, după ce i-a plătit drumul. El va putea astfel să vadă, înainte de a plăti, statistic mai devreme decât alții, obștescul obol trecerii Stixului, locuri cândva întrezărite prin geamul autocarului O. N. T. Mai intervine și posibilitatea ca, în momentul pătrunderii României în Uniunea Europeană, pe piatra lui funerară numele să-i fie încă citibil, cripta neacoperită de mușchi - oricum, ar fi datoria nepoțeilor pe care tocmai îi
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
o suburbie a Tel-Aviv-ului"? O, nu, să mă ierte distinsa poetă Mioara Cremene și fermecătoarea memorialistă! Otto Starck trăiește ca un prinț și în jurul lui este o lume întreagă, o lume bogată și indiferentă la micile noastre mizerii, în care întrezăresc silueta uscățivă a lui Macedonski și poate pe cea a lui Iuliu Cezar Săvescu. Din timp în timp, el consimte să ne trimită un mesaj că nu ne-a uitat, un vers din Rumi sau Hafez zgîriat pe o frunză
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
rece și o ingeniozitate ieșite din comun. Ca și umorul negru prin care sînt înfățișate - de exemplu - întrebuințările cîrligului de undiță - armă de apărare sau bisturiu deblocînd limba înghițită de frică ori extrăgînd fetusul unei sarcini nedorite. Farmecul indicibil se întrezărește de la prima secvență statică asemeni unei clasice stampe, menținîndu-se pînă la ultima figură de stil în doi timpi: eroul pătrunde într-un stufăriș, eroina zace pe fundul bărcii acoperite de apă, cu pubisul înflorit într-o minusculă tufă. Un final
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
pentru o anumită dorință, pe care astfel o incorporez identității mele, dorința aceea devine a mea în sensul complet al termenului. Eu pot ezita între mai multe dorințe, pot anticipa mai multe decizii posibile, dar fiecare decizie pe care o întrezăresc deschide în mine orizonturile unei posibile ființe, îmi definește "contururile" ca fiind o persoană anume. Iar cînd într-adevăr iau o decizie se cheamă că am stabilit, "cu o mînă fermă", ca să folosesc expresia autorului, orizontul identității mele. Frankfurt compară
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
lacrimi ce lasă pâraie umflate." (Lacrimile, p. 128). Exemple cu astfel de lamentații, când individuale, sfârșind într-o poezie de album sentimental, când colective, rezolvate într-o poezie politică, sunt cu duiumul. Poezia solară, ceremoniile rurale exuberante nu se pot întrezări. Clasicul Coșbuc e aproape de nerecunoscut în juvenilul Coșbuc.
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
aceasta am primit puterea zborului, ca să zbor și apoi să mă odihnesc, se înțelege, cu odihna aceea cu care S-a odihnit Dumnezeu de lucrările Lui”73. Mireasa se roagă să vadă obiectul tânjirii sale, de parcă nu l-ar fi întrezărit niciodată Infinitatea și incomprehensibilitatea lui Dumnezeu sunt cele dintâi principii ale vieții spirituale, așa cum o înțelege Sfântul Grigorie, și aceste principii sunt simbolizate și umbrite de 70 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XI-a
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]