1,085 matches
-
așeza pentru prima oară mâinile deasupra clapelor pianului și mă ajuta să descifrez primele portative. De atunci, notele muzicale sunt prietenele și însoțitoarele mele în călătorii temporale cu Hayden, Debussy, Chopin. Această muzică este alinătoare pentru mine în momentele de întristare. Și în acest gen am primit premii și trofee, cel mai drag fiindu-mi un Premiu Special cucerit la concursul din Bulgaria, „Hopes talents and masters”, fiind în competiție cu elevi ai Școlilor de Artă din Bulgaria, Rusia, Turcia și
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1405683266.html [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
a priponit zăvozii săi, Pe cer plutesc bucăți din colț de Lună sparte, Putem păși acum tăcut prin viață înapoi. O stea sinucigașă taie sfânta zare, Și raza ei de gheață în piept mi se răsfrânge O veste răscolește Marea Întristare Și o vremelnicie îmi fermentează-n sânge. E-o rană albăstrie limpede și rece, Când cade în țintirim din raftul zării o stea, Iar gândul mi-e rană pe drumul care trece Copilăria înspre clipa ce-o ademenea. Gheața din
RECVIEM -TATĂLUI MEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Recviem_tatalui_meu_stelian_platon_1353113430.html [Corola-blog/BlogPost/364795_a_366124]
-
dorului ... / Înțeles/ ce-l așez/ azi,/ în capul mesei/ și spun: pace vouă cuvintelor...” Aflat sub protecția unui Daimon generos, Theodor Răpan este într-o continuă însoțire cu mirarea, visul, clipa, dezdurerarea, uitarea, neantul, câmpia, femeia, prietenul nimeni, salcâmul, valul, întristarea, sărutul, restriștea, moartea, vântul, poezia, melanholia, iubirea, firul de iarbă, cântecul, amăgirea, singurătatea, silaba, cuvântul. În pagina de deschidere a volumului amintit, poetul rostește exclamativ: „Binecuvânt Logosul! Cele de față sunt scrise cu acel colț al inimii muiat într-o
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Ramón Jimenez, dar și de graficianul Damian Petrescu. Nu poetul Theodor Răpan, ci omul din el, se întreabă: „Chiar sunt?” El se simte doar „o fantasmă cocoțată pe turle de biserici”, are „inima păcătoasă” și vocea i-a „răgușit de-ntristare.” Toate aceste stări ne sunt comune! Ele sunt cele care ne apropie și care ne fac să empatizăm cu descrierile atente de sentimente cuprinse în carte. Chiar din titlul ei, Evanghelia inimii se dovedește a fi un spațiu artistic al
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absență, de întunecare. Dacă un om nu moare de pe poziția de trăire, de înălțare, de steag, toată creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată creația lui Dumnezeu este o unitate
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Trebuie_sa_stii_sa_mori_si_sa_inviezi_in_fiecare_zi.html [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
înaintea celor mai buni, mai profunzi. Mai cred că Angela Nache ... XVI. ROMÂNIA LITERARĂ LAURENȚIU ULICI. PRIMA VERBA. DIFERENȚE, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 341 din 07 decembrie 2011. PRIMA VERBA. DIFERENȚE Angela Nache: Miraculum (Ed. Dacia)” Întristări aburind fără rost/ Agonic prin ierburi prin stele ori lună/ Poezia nu-i acest paradis languros”... iată aici sugerata o poetica antisentimentală, apropiată principial de felul în care privesc și concep poezia tinerii de azi. Dar totul nu-i decât
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
discunt idem”. ”Idem” este aici antisentimentalismul care înseamnă la mulți poeți tineri refuzul absolutismului afectelor, chiar al lirismului dar și al poeziei languroase înălțate la cer pe sforile melodicității și ... Citește mai mult PRIMA VERBA. DIFERENȚEAngela Nache: Miraculum (Ed. Dacia)” Întristări aburind fără rost/ Agonic prin ierburi prin stele ori lună/ Poezia nu-i acest paradis languros”... iată aici sugerata o poetica antisentimentală, apropiată principial de felul în care privesc și concep poezia tinerii de azi. Dar totul nu-i decât
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
momentul acela căci chiar el mi-a spus să te anunț, dacă cumva va fi să plece din lumea aceasta. Și tot el mi-a spus că ești în Yemen cu treburile dumitale. -E adevărat, am primit vestea cu multă întristare, abia la câteva luni după moartea bătrânului căci drumul e lung și primejdios până în Yemen, dincolo de Rekemul meu natal. Spunând acestea, Mehar Hasim începu prin a-și aminti momente din prietenia sa cu tatăl fariseului Boriel și felul în care
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1403853414.html [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
apă curate “pentru cine scrii tu toate acestea” mă întreba pământul acela uscat îți înțepă călcâiele, merg pe același drum cunoscut calc legată la ochi pe cărbuni încinși simt fierbințeala usturimea e din ce in ce mai apăsătoare când o să scap de durerea asta întristarea ei îmi aducea moartea tinerețea lui îmi aducea viața.
POEM PENTRU MAMA de ANGELA BACIU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 by http://confluente.ro/Poem_pentru_mama.html [Corola-blog/BlogPost/344386_a_345715]
-
PĂSĂRI ÎMBUFNAREA Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Să nu lăsăm în păsări îmbufnarea Sortite sunt să zboare spre ’nălțime Cuibar clădind în stropi de curățime Dintre pământ și cer, iar întristarea S-alunge lin, c-un fâlfâit de-aripe - Îmbrățișări pe-ntinderile-albastre, Apoi să curgă-n sufletele noastre Potop de floare, murmurul de clipe. În ochi purtăm sclipiri diamantine Și-un crez zidit în lacrima credinței Mai ard tăceri în palma suferinței Ascunse
SĂ NU LĂSĂM ÎN PĂSĂRI ÎMBUFNAREA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Sa_nu_lasam_in_pasari_imbufnarea.html [Corola-blog/BlogPost/361801_a_363130]
-
știm nici cine mai strigă ... Părinții sau noi ? Răspunsul e unul, dacă gândim înapoi: Și unii și alții. Ne căutăm în lumi diferite, dar strigătul n-are ecou, părinții fiind în lumea de umbre, unde nu e durere și nici întristare, iar noi suntem de mult căzuți într-un hău și nicicând nu ne putem întâlni, oricât de disperați am fi. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: Strigătul disperării, poezie de Ion I. Părăianu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
STRIGĂTUL DISPERĂRII, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Strigatul_disperarii_poezie_al_florin_tene_1384404388.html [Corola-blog/BlogPost/363114_a_364443]
-
procuratorul se ridică încet și ieși din cameră spunându-și că lucrurile vor trece totuși de la sine. Simțea totuși o senzație de singurătate copleșitoare fiindcă avea senzația că nimeni nu-i înțelege temerile și gândurile. N-avea însă timp de întristări de genul acela, își spuse dintr-o dată. Trebuia să redevină procuratorul Ponțiu Pilat pe care îl știau cu toții: stăpân pe situație, lucid, și mai ales necruțător. Ieși în coridorul străjuit cu făclii și făcu semn să-l urmeze soldatului care
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1401909258.html [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
să mai rămân?... A Unde este noaptea, unde este ura? Eu, în mine nu simt, doar în jurul meu; Tu le simți în tine? Dă-le-acum de-a dura! Și păstrează-ți visul neatins mereu... M De le simți în juru-ți, cruda întristare Va cuprinde-n taină sufletul curat, Vezi că-n lume astăzi prea curând se moare Sub înfrigurarea unui greu păcat... A Eu tot vreau să-ți semăn zâmbetu-n privire Tu te-ascunzi în toamne și mă întristezi; Ploi și vânt
DIALOG POETIC ADINA ŞI MIRCEA (D-ALE NATURII) de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dialog_poetic_adina_si_mircea_violetta_petre_1361536329.html [Corola-blog/BlogPost/341290_a_342619]
-
întâi, eu mai am de lucru pentru Împărăția Cerurilor (era preot fără parohie și profesor de religie) și apoi voi muri !” Pentru mine a fost o binecuvântare căsătoria cu Costina-Agnes și este o binecuvântare și moartea ei! Costina-Agnes a cunoscut întristarea de moarte, spaimele morții, ea îmi zicea: „Am văzut moartea rămânând cu mine în pat” și eu o întăream cu harul lui Dumnezeu rugându-mă pentru ea, la patul ei din spital, în fiecare zi câte cinci, șase sau șapte
AGNES-COSTINA SAU PECETEA IUBIRII ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Agnes_costina_sau_pecetea_iubirii_george_nicolae_podisor_1345697598.html [Corola-blog/BlogPost/365826_a_367155]
-
prima lumină văzută de prunc și prima văpaie pătrunsa adânc..... ..în lumea diversă căzută în mine ce-n neguri părea, fără lumină din tine, unită -n destin cu ceață și ploi dar tainic visând să fim amândoi! ești vis si-ntristare , bucurie și joc ești tainic ajunsă la mine-n soroc ești floare ,esti șipot, esti cânt ești mister, adiere și boare de vânt. ți-am spus...? Ți-am spus iubito cât de draga-mi ești? Cum te asemui cu zână
SOAPTE DE IUBIRE, DE DANIEL NICOLESCU de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 by http://confluente.ro/Soapte_de_iubire_de_daniel_nicolescu.html [Corola-blog/BlogPost/366676_a_368005]
-
departe Sau culpa aparține altcuiva . Și cât ai fi putut încă să scrii Și cât ne-am fi dorit noi să citim ! Destinul timpuriu a vrut să fii Un nume pe o cruce-n țimțirim. Ai dus cu tine ură ,întristare Și-atâtea întrebări sub fruntea lată Și peste toate azi e doar uitare Ai fost și parcă n-ai fost niciodată . Și ceru’a plâns în noaptea cu apneea Și toată lumea s-a-ntrebat , de ce ? Tu ai plecat lăsăndu-ne ideea : „Unde dragoste
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
în mod deosebit pe părintele lor duhovnicesc Teofil Arhimandritul!... Au fost multe coroane, multe flori, multe lacrimi pline de recunoștință și (de) nădejde, că părintele s-a mutat de la moarte la viață, acolo unde nu mai este nici suferință, nici întristare nici suspin ci viață fără de sfârșit!... După ascultarea cu luare aminte a slujbei prohodirii preoților (a monahilor și ieromonahilor) - săvârșită de către Mitropolitul Teofan Savu a Moldovei și Bucovinei, Arhiepiscopul Calinic Argatu al Argeșului și Muscelului, Episcopii Galaction Stângă al Alexandriei
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL BĂDOI DE LA MĂNĂSTIREA SLĂNIC – ARGEŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2043 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470292926.html [Corola-blog/BlogPost/383855_a_385184]
-
țara verde numită de toți comentatorii antichității Terra Mirabilis! Spre dimineață, când Sfântul Soare apăru la fereastră, în timp ce-mi sorbeam cafeaua fierbinte în “temnița îngerilor”, mă gândeam cât de ușor pot să ucidă arabii, fără bucurie și fără întristare, cu sânge rece..., în comparație cu grecii care ucid mult mai groaznic decât barbarii, urmărind moartea cuiva, nu ideea de moarte... Și când te gândești că toate aceste ucideri între două religii, între două culturi și două civilizații până la urmă, există doar
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1391708636.html [Corola-blog/BlogPost/360290_a_361619]
-
trudit și-acum nu ai nimica, Odraslele prin lume ți-s astăzi rostuite. Te chinuiești și-acum printre răzoare, Te roade așteptarea și prietenă ți-e boala, Rămasă să îi porți tu singură povara Răsplata ți-e maicuță doar lunga întristare. Trăind cu mai nimica în lacrimi și uitare Și clipa care curge în loc s-aline, doare! Referință Bibliografică: Poemul mamelor uitate / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 287, Anul I, 14 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
POEMUL MAMELOR UITATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Poemul_mamelor_uitate_0.html [Corola-blog/BlogPost/356417_a_357746]
-
părul aspru, în care clipa s-a rătăcit și a uitat să mai plece. Zâmbetu-i este senin, și parcă este scăldat în roua zorilor, răspândind o bucurie mai presus de fire, de parc-ar vrea să-mi mai risipească din întristarea ce m-a cuprins din senin. Alteori când în gândurile mele îi zăresc ai ei chip, mi se pare că este aidoma unei flori pe care zăbovește dragostea fără de margini, este dragostea coplilăriei... La fel cum un crin își ridică
MĂICUŢA MEA, AMINTIRE VIE A JERTFEI SALE de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_dumitrescu_1410620468.html [Corola-blog/BlogPost/361979_a_363308]
-
Poezia Vandei Ines Popa este - cu adevărat - o lirică sensibilă, delicată, suavă, muzicală, trezind în sufletul cititorului emoții ne(mai)întâlnite sau ne(mai)recunoscute: E-aprilie și plouă, iar ochii îmi sunt uzi,/ În rugă mă prostern, zdrobită de-ntristare,/ Deschizi în cer o ușă, e semn că mă auzi,/ Binecuvânt vrăjmașii. Iubind, le dau iertare! Acestui Dumnezeu bun, cald, iertător, îi cere poeta îndurare. Deși Dumnezeu este unic și al tuturor (de bună seamă), poetul crede în existența unui
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1440942135.html [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
un palat! Un pod imens în interior traversa partea de sus a living-ului și unea cele doua aripi ale casei. Spații imense! Am vizitat toată casa, totul era într-o ordine desăvârșită. Totul părea un muzeu! M-a cuprins întristarea - mă uitam în jur să caut urme de viață, o carte deschisă, un pullover lăsat la întâmplare pe speteaza unui scaun, o geantă aruncată în fuga într-un fotoliu... nimic... Am bolborosit ceva către soțul meu când am aflat că
SALTUL SPRE MOARTE de RODICA STAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Confortul_saltul_spre_moarte.html [Corola-blog/BlogPost/356564_a_357893]
-
de lună albastră-argintie, Iar tu te-ndepartai cu tot, cu peron si gară. Sunt emisfere înzăpezite între noi, Arțarii pe alei dospesc în ramuri pace; E-un strop de ani, în plus, pe umerii tăi goi, Și-un cod al întristării, în mine îl desface. 06-05-10 Referință Bibliografică: Tu și eu / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1334, Anul IV, 26 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TU ŞI EU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_platon_1409012416.html [Corola-blog/BlogPost/368372_a_369701]
-
necăjiți, Cu dușmanii însă, veșnic foc și pară Cum au fost odată moșii lui cei sfinți. A plecat tribunul veghetor de țară, A plecat spre ceruri marele bărbat, A plecat poetul ce odinioară Românescu suflet mult la-nfiorat. *** Lacrimă, durere, jale, întristare Pentru cela care mult ne-a apărat, De aceea încă, rugă de iertare La Măritul cerem, facă-l neuitat. Referință Bibliografică: A plecat tribunul / Mircea Dorin Istrate : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1720, Anul V, 16 septembrie 2015. Drepturi
A PLECAT TRIBUNUL de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mircea_dorin_istrate_1442421188.html [Corola-blog/BlogPost/379824_a_381153]
-
Autorului Pe strada noastră plânge cerul Cu lacrimi transformate-n ploi, În nori cerniți a strâns misterul Tristeților din noi. Nu se strecoară nici o rază Prin pânza cenușie de sub nori, Doar felinarele veghează Tăcutele cărări. Azi Primăvara e plină de-ntristare Și-ar fi dorit să fie a soarelui aleasă, Dar norii cern cu răzbunare O ploaie măruntă și deasă. Și plouă în mine, plouă în noi, Pe vreme cu ploaie e trist și cuvântul, Torente de lacrimi se scurg în
TRISTEȚI DE PRIMĂVARĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1457857935.html [Corola-blog/BlogPost/384207_a_385536]