1,988 matches
-
el nu s-a mai modificat în deceniile următoare. Pe urmele fratelui său necunoscut și sublim, Russo presimțea că peisajul este pînă la urmă, ca și la Amiel, doar un état d^âme. "Moldova cuprinde tot felul de vederi, vesele, întunecoase, cîmpenești, îmbogățite de podoabele naturii. Mai are apoi un caracter de suavă melancolie, ca parfumul unei flori delicate. Are un nu știu ce primitiv în prietenia colinelor ei, care te fac să-ți uiți viața cu necazurile-i de fiecare clipă și
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
puț de piatră că atâtea în Paris. Cameră de o persoană în care nu încăpeau decât un pat simplu, un garderob vechi cu o singură ușa, un scaun și o măsuță în fața ferestrei. Intrai în ea că într-o cușcă întunecoasa și umedă și, dintr-odată, nările îți erau aproape arse de emanațiile țări ale vopselelor. Abia mai tarziu simțeai mirosul dulceag al igrasiei ce venea din toaletă cu tencuiala căzută, din pereții cu tapetul scorojit, din salteaua și cuvertura patului
Magdalena by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/8388_a_9713]
-
ascunzătoare plină de mocirlă, în care putrezește o jucărie. Un clovn din plastic. Toată iarna a văzut-o zăcând acolo, dar și-a spus mereu că o să vină un copil să și-o ia înapoi. Rabbit se oprește în vestibulul întunecos să-și tragă răsuflarea. În tavan un bec de zi arde anevoie, înecat în praf. Trei cutii poștale din tablă, goale, deasupra unui calorifer. Ușa din hol a vecinului de jos e închisă ca o față ofensată. Și plutește mirosul
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
În imaginile surprinse se vede că a fost defrișat locul din josul râpei. Puțin mai în față se poate observa cum arăta acest loc: pomi înalți, care nu lăsau lumina să pătrundă. Ar fi mers doi copii prin acel loc întunecos, după ce au coborât panta abrubtă?
Detalii incredibile. Traseul complet al lui Ionuț, refăcut la trei zile după tragedie- VIDEO by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/70544_a_71869]
-
Ardeleanu face loc beletristului, compunând un instantaneu fotografic virtual în care N. Steinhardt își pune "ochelarii negri de pânză", sinecdocă a consecințelor inumane din timpul torturilor din închisoare, care ar fi putut avea rolul madeleinei proustiene, dar cu efecte dramatice, întunecoase. Pentru a-l neliniști pe lector. Iar, pentru a-l educa și a-l trezi din somn, adaugă acel "posibil decalog" steinhardtian, arătându-i figura unei conștiințe curate din secolul trecut. N. Steinhardt și paradoxurile libertății este o carte răscolitoare
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
uzină de automobile de la Bardjov, unde mândrii muncitori produc automobilul național Skumpta, cu luxosul său interior din placaj. Gurmanzii se vor simți răsfățați. Gastronomia molvaniană a evoluat mult din vremurile când nu se găseau, în centrul Lutenblagului, decât niște cârciumi întunecoase, cu mâncăruri grase, înfiorător de scumpe. Acum asemenea localuri s-au răspândit pe tot teritoriul țării. Indiferent ce căutați, veți găsi cu siguranță în Molvanîa. Înarmați cu acest ghid, plus câteva vaccinuri* veți fi gata de călătorie! p|rintele Molvaniei
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
mine. Pesemne că sunt zeiť. A doua cugetă și ea: ŤEi mă hrănesc, mă protejează, țin la mine. Pesemne că sunt zeuť" (Ira Lewis). O propoziție din sapiența asiată: "E foarte greu de prins o mîță neagră într-o cameră întunecoasă, mai cu seamă cînd ea nu-i acolo" (proverb chinezesc). Aceeași bonomă tangență la absurd: "A-i face baie unei pisici implică forță, convingere maximă, perseverență; și,-n plus de asta, o pisică. Acest din urmă ingredient e, îndeobște, cel
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
tradiție Oameni ca inginerii Gheorghe Bihoi, Radu Ozon și Ernest Marschang sau tehnicianul Mihai Bocuș și alți tineri entuziaști lucrau, la începutul anilor 1960, cu dotarea tehnică pe care o aveau la îndemână. Proiectele prindeau viață în spații înguste și întunecoase, piesele se turnau în atelierele de pe Bd. Take Ionescu nr. 56, unde astăzi se află sediul Regiei Autonome de Transport. Doar că socotelile de acasă nu se potriveau cu cele din târg. În Capitala dominată de un Comitet de Stat
Agenda2006-03-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284648_a_285977]
-
prin care a trecut și Mona Pivniceru, în sensul că aseară, când soții Baltag au revenit în Piatra Neamț, au observat că locul lor de parcare era ocupat, motiv pentru care au fost nevoiți să parcheze mașina într-un loc foarte întunecos. Dimineață au observat că ceva se întâmplase cu mașina”, a spus Costiniu, care a precizat că soții Baltag se pregăteau să-și conducă fetița la școală. Ea a adăugat că, în acel moment, judecătorul Vasile Baltag a mers cu mașina
Posibilă tentativă de asasinare a șefei Asociației Magistraților. Judecătoarea Baltag: Nu suntem speriați by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39144_a_40469]
-
Senzualitatea toridă, orbitoare, nu izbutește nici ea a suprima torpoarea dezabuzării (Oaspeții unui arbore). Pe solul aspru al neîmplinirii, imaginea paradiziacă răsare ca un contrast frapant (Flori sălbatice). Scriind astfel, Ion Cristofor face impresia unui copil rătăcit într-o pădure întunecoasă, un copil care se agită și strigă spre a-și face curaj.
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4270_a_5595]
-
vorba de o mică floare din mlaștinile ținutului Gaomi din nord-est care înflorește dimineața și după-amiaza s-a și ofilit. Ținut de subsuori de cei doi draci zvelți și înalți de statură și cu fețele albastre, am străbătut un tunel întunecos al cărui capăt părea că n-o să-l vedem niciodată. Cam la fiecare 40-50 de metri, din pereți ieșeau pe amândouă părțile atârnători pentru lămpi cu forme cu totul și cu totul ciudate, asemenea unor corali, iar pe ele spânzurau
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
și brațele în crengile arborilor, morții țin pămîntul în brațe ca pe-o femeie îndrăgostită, moartea trece prin ființă ca un pieptene prin părul unei prințese etc. Scriind astfel, Ion Cristofor face impresia unui copil rămas izolat într-o pădure întunecoasă, care se agită și strigă spre a-și face curaj. Ion Cristofor, Orchestra de jazz, Ed. Napoca Star, 2012, 140 p.
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4472_a_5797]
-
în cap, și urla de-a surda, ca un lup la lună. Urla până răgușea de-a binelea, și-atunci băga-n răcori pe oricine dacă voia, și pentru asta nu-i trebuia mult să stea pe gânduri: un tufiș întunecos, o râpă, o văgăună găsea oriunde. Avea închipuirea vie și puterea sau slăbiciunea asta, care era o boală când nu și-o putea alunga, îl hărțuia întruna, trăgând spaima după el. Asta e! Închipuirea. Toate pornesc din închipuire... Gândul i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și ospățul cel mare, cu povestirile și toate pățaniile din timpul vânătorii. Prima vânătoare, când a fost invitat regele Carol Ferdinand, a fost condusă de Sava și a avut loc la gara mică, tot pe unde curge Durăcoasa, un desiș întunecos cu primejdii la tot pasul. De aceea conducerea vânătorii i-a fost încredințată lui Sava, că el cunoștea cel mai bine potecile pe unde veneau jivinele la apă. Sava a început așezatul vânătorilor cu regele, spunându-i Tu, Doamne, stai
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
roman. Este posibil ca enigmatica sintagmă să aibă legătură cu pagina dintr-o revistă ilustrată, decupată și uitată între filele manuscrisului. Este o reproducere în sepia a tabloului intitulat Păcatul și semnat Frantz Stuck. O femeie cu ochi mari și întunecoși, cu pieptul gol și plete negre curgându-i pe umeri până la mijloc. Un șarpe îi încolăcește bustul, sprijinindu-și capul pe umărul ei drept. Evident, o viziune alegorică proprie mentalității creștine medievale, din care scriitorul P.H.Lippa pare a fi
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
triton? Tritonul, i-a dat explicații Bărzăunului fratele său, Matei, e un fel de scîrbă cu ochi molîi, neagră, maro sau verzuie, adică o șopîrluță cît degetul cel mic, dar mai subțire, care trăiește mai ales în locuri umede și întunecoase. Nu mușcă, nu te teme! Poți pune mîna! Uuuah ! exclamă Bărzăunul înfiorîndu-se și lungindu-și gura pînă la urechi. Asta ar mai trebui, să mai și muște. Și-și scutură de mai multe ori mîinile, ca și cum ar fi ținut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mai merseră iar o postată destul de bună, pînă ajunseră într-o pustietate de necrezut. Peste tot se înălțau sălcii uriașe și fel de fel de arbuști curioși, alături de stînci negre și ascuțite, țîșnite ca niște semne de exclamare din adîncul întunecos al lacului. Nu-i bine nici aici, zise de data asta Virgil. Mă ia cu răcoare! Parc-am fi în jungla Amazoanelor. Da, răspunse convins și Bărzăunul, nu-i bine deloc nici aici... Ai tu dreptate... Dar unde să tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Era aproape amiază și tot grupul părea ostenit. După cîteva culmi mai mici, pe care le trecură fără prea mari eforturi, zăriră un alt perete de stîncă, mai mic decît Piatra Domniței, în care se contura un fel de intrare întunecoasă. De aici izbucneau vijelioase apele rîului pe malul căruia veniseră. Se opriră înfiorați și din pieptul fiecăruia izbucni același strigăt: Peștera! Într-adevăr, în fața lor răsărise, ca din basmul celor 1001 de nopți, Peștera Liliecilor. Spaimele întunericului I ntrarea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
știi drumul? Am z-z-zis, dar n-ați vrut să vi-l a-arăt atunci cînd trebuia. Acum nu-l m-m-mai știu nici eu. Și, colac peste pupăză, chiar în clipa aceea, nu departe de ei, în locul unde pădurea era mai întunecoasă și mlaștina mai puturoasă, se auzi de două ori un strigăt sfîșietor: Ajutooor! Ajutooor! Toți tăcură înfiorați și se uitară unul la altul cu niște ochi în care puteai citi convingerea fiecăruia că se apropie sfîrșitul lumii. Ce-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ca de nicotină, în colțul din dreapta jos. Lea, tânără, așa cum nu mi-o amintesc. Într-o rochie vapo roasă, probabil pastel. Maximum 25 de ani. Ține de mână o fetiță. Codițe și bentiță albă. Pistrui ca ai mei. Ochii enormi, întunecoși, care par negri, dar sunt, de fapt, albaștri, cu gene ca de vârcolac, ai lui Alex. Mama. 13. Povestea Isabel. Da, zace bolândă, murindă, creștină, descătușată de Musa, mort... Cine a zis că e mort? Tu! Și m-ai crezut
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
bănesc („prin sindicat”) în preajma „sărbătorilor de iarnă”, pe femeia de serviciu a trimis-o într-o stațiune (tot „prin sindicat”) ca să-și trateze niște boli femeiești, unui reporter care își rupsese piciorul „pe teren” (după unii, într-o pivniță prea întunecoasă...) i-a dăruit un baston frumos încrustat (din fondul de protocol). În fine, acte ale unui „om de omenie”, aducându-i o popularitate în creștere, ce îl recomanda, desigur, și pentru alte funcții. Funcții care nu au întârziat să apară
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
arunc? peste nori" „flori de aur", iar peste undele apei flori de nea („Ochii ei cei mari albă?tri peste nori arunc? blând / Câri se-ntind albi că ??pada ?i ea straturi argintoase, / Oferindu-i flori de aur ?i viole-ntunecoase; / Ea din când În când plive?te câte una, aruncând / Flori de neaua peste ape ce alerg fulger?toare" „Memento Mori"). Dac? florile sunt simboluri ale frumuse?îi neînchipuite, ale sensibilit??îi ?i ging??iei, Întruchipând metafizic gândurile „de aur
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lăsasem lumina aprinsă. Probabil că s-a ars becul. Dacă mă mișc încă un milimetru, coșmarul ăsta o să muște din mine. Coșmarul e un monstru care respiră greu. Un mons tru pe care îl simte chiar aici, aproape, în camera întunecoasă. Lumina farurilor mașinii a dispărut de mult. Își aude propria respirație, amplificată de bătăile inimii, care îi pulsează în urechi și îi trimite valuri de adrenalină în tot corpul. Respiră cu gura deschisă. Gâfâie. Mai mult ca sigur că dihania
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
știau că Zâna cea Bună era pierdută pentru tagma lor și că dacă era Îndrăgostită de flăcău, nici o vrajă nu mai avea efect asupra ei. Repejor, cât ai clipi vrăjitoarele au făcut sfat, s-au adunat În sala mare și Întunecoasă a sfatului căci satul vrăjitoarelor nu e de ici, de colea. Unele spuneau să o ardă pe rug, altele să o omoare cu pietre, altele să o bage În cușcă cu balauri.Toate, toate au uitat cât de bună fusese
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
a pictat tablouri frumoase acolo. Sunt sigură că mamei o să-i facă plăcere dacă veniți. Veți fi probabil găzduit în camera de la etaj, care e în stil european. Vă rog să nu uitați să stingeți lumina. O să urc pe scările întunecoase cu o lumânare mică în mână. Vreți? V-am luat prea repede, presupun. Îmi plac desfrânații, în special cei cu etichetă. Aș vrea să mă schimb, să fiu și eu desfrânată. Se pare că nu mi-a mai rămas altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]