14,879 matches
-
21, celebrează fecioara sub forma unui vultur care zboară în înalturi, într-un pasaj în care vorbește despre întâlnirea din ceruri cu „crucea luminii”. Aparițiile vulturului includ și exortația către suflet să se lase atras către Duhul Sfânt din „Cântul Învățăturii 75”: „Lasă sufletul să încerce pe orice cale să atingă apropierea de Duhul Sfânt”. „Și tu, trupule! Nu fi leneș! Zboară ca vulturul să ajungi în apropierea acelui trup care a dat naștere la toate!”22. În mod similar, „Cântul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
75”: „Lasă sufletul să încerce pe orice cale să atingă apropierea de Duhul Sfânt”. „Și tu, trupule! Nu fi leneș! Zboară ca vulturul să ajungi în apropierea acelui trup care a dat naștere la toate!”22. În mod similar, „Cântul Învățăturii 37” vorbește atât de aripile iubirii cerești, cât și de aripile umanității: „Coboară aripile Iubirii tale, ca să pot călători pe ele ca o egretă! Sfânt vânt, fă-te curent de aer, pe care să ne batem aripile pentru a ajunge
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
vreodată, în întregime, atunci toate religiile sînt relative. Dar dacă, dimpotrivă, el poate fi întrutotul cunoscut, nimic nu-ți dă voie să-l împarți. Soluția unei dispute care se înscrie mai degrabă în conturul primei situații este, foarte profan răstălmăcind învățăturile, antrenamentul. Orice credință trebuie, cu alte cuvinte, practicată susținut, fără să ai vreo clipă superbia de-a crede că ai obținut ceva, o dovadă de existență a ceea ce venerezi, ori un zapis de bună purtare pe care să-l fluturi
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
marea însemnătate a literaturii în lupta ideologică, scriitorii trebuie să combată cu maximă hotărâre tendințele de liberalism față de naționalism, față de recidivele de decadentism și apolitism. Este necesară o mai intensă muncă de însușire și aprofundare de către scriiitori și critici a învățăturii marxist-leniniste și în special a teoriei marxist-leniniste a cunoașterii, însușirea temeinică a obiectivelor partidului, a liniei sale generale, pentru a putea mobiliza prin creațiile lor pe oamenii muncii la înfăptuirea politicii partidului." De pe aceeași poziție imperativă este tratată critica literară
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
1 Părinții secolelor primare ale Bisericii nu au elaborat o învățătură propriu-zisă despre îndumnezeire. Era prea devreme pentru asemenea operă, dar au trasat câteva linii în această privință, de care patristica ulterioară va ține seama. Oricât de rudimentare ar putea fi socotite învățăturile despre îndumnezeire ale Părinților și scriitorilor bisericești de
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
secolelor primare ale Bisericii nu au elaborat o învățătură propriu-zisă despre îndumnezeire. Era prea devreme pentru asemenea operă, dar au trasat câteva linii în această privință, de care patristica ulterioară va ține seama. Oricât de rudimentare ar putea fi socotite învățăturile despre îndumnezeire ale Părinților și scriitorilor bisericești de până în secolul al IV-lea, ele nu sunt neglijabile în contextul istoric respectiv. Deja concepția despre îndumnezeire la Părinții de după secolul al IV-lea profită de aceste achiziții ale predecesorilor lor și
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
Hristos prin Întruparea Sa, căci „Întruparea lui Dumnezeu are drept consecință îndumnezeirea omului care reprezintă cea mai înalt țintă a vieții creștine 1”. Uniunea reclamă o participare bipartită: Dumnezeu și omul, cooperarea dintre harul divin și efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
pe vârfurile contemplației și ale unirii mistice, precum Moise în mijlocul norului, când, fără a-L vedea pe Dumnezeu, era aproape de El, participând la prezența Lui”3. Așa cum observa și Norman Russell în Introducere la cartea sa apărută nu demult 4, învățătura despre îndumnezeire nu s-a bucurat îndeajuns de cuvenita atenție a teologilor, ci conceptul în sine a fost tehnicizat, fiind folosit doar în medii monahale și de către cercetătorii patristici. De asemenea, Peter Bouteneff - cel care a alcătuit Cuvântul înainte la
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
și a prezentului studiu. Pornind de la ideea că toți oamenii sunt chemați la realizarea îndumnezeirii, dorim să răspundem, luând în ajutor operele Sfântului Ignatie Teoforul, a Scriitorului bisericesc Teofil al Antiohiei și a Sfântului 2 Gheorghe Sima, „Îndumnezeirea omului după învățătura Sfântului Atanasie cel Mare”, în: Studii Teologice, Anul XLII (1990), Nr. 4, p. 15; Pr. Ioan Mircea, „Îndumnezeirea credinciosului. Mărturii biblice, patristice și cultice ortodoxe”, în: Ortodoxia, Anul XXVII (1975), Nr. 2, p. 316. 3 J. P. Renneteau, Jean Marcadet
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
și prin recenzia alcătuită de Pr. Asist. Univ. Dr. Nicolae Răzvan Stan, în Revista Teologică, Nr. 3, 2011, pp. 196-199. 3 Ipolit al Romei, la întrebarea: „Ce este îndumnezeirea?” și să traducem în viața creștină de zi cu zi această învățătură, care rezumă întreaga iconomie a mântuirii 5. Sfântul Ignatie Teoforul La un deceniu după dizolvarea comunității ioanine, Sfântul Ignatie al Antiohiei trece prin provincia Asiei în drum spre martiriul din Roma, sub escortă armată. Folosind ca model pe Sfântul Apostol
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
ai Lui, Cel care este bun, veți fi ca El, pentru că veți fi fost onorați de El. Pentru că Dumnezeu nu sărăcește dacă vă face și pe voi dumnezei părtași la slava Sa”61. Sfântul Ipolit va reproduce, în linii mari, învățătura Sfântului Irineu despre recapitulare. În concepția Sfântului Ipolit, Logosul nu e numai om, ci și „Dumnezeu peste toate”, care spală ființa omenească de păcat și face creatură nouă din omul cel vechi. Îl numește pe om de la început chipul Său
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
violente pentru putere, Ion Iliescu a respirat de mic aerul fetid al nesfârșitelor comploturi, al înfruntărilor cu deznodământ sângeros din interiorul sectei comuniste. După decembrie 1989 el n-a făcut decât să aplice - când mai radical, când mai relaxat - aceste învățături. Și totuși, inculparea lui Ion Iliescu pune, cel puțin pentru mine, și o problemă de cronologie. De timing, cum s-ar spune. Dacă Iliescu ar fi fost arestat, judecat și inculpat încă din 1990, totul ar fi fost în regulă
Ur-fascism și Ur-comunism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11598_a_12923]
-
decît o Kalypso. Dincolo de toate acestea, un lucru este sigur: la plecarea din oază Apolodor, întremat, nu se mai află în deșert. Alături de proba iubirii, proba morții este un moment hotărîtor în geografia mitică a întoarcerii acasă. Urmînd îndemnul și învățăturile vrăjitoarei Kirke, Odysseus găsește drumul către tărîmul celălalt spre a-l întîlni pe profetul Teiresias, cel în măsură să-i dezvăluie deznodămîntul rătăcirilor sale și calea cea mai potrivită de a le duce la bun sfîrșit. Coborîrea în imperiul lui
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
orizont cultural era compus din lecturarea la nesfîrșit a trei cărți, Arta oratorică a lui Quintilian și, mai ales, Muntele vrăjit, de Thomas Mann, și Jocul cu mărgele de sticlă, de Hermann Hesse, este o variantă de Rastignac trecut prin învățătura lui Machiavelli, al cărui sfîrșit trimite cu gîndul către un soi de Ubu Roi, de început de secol XXI. Romanul Ordinea poate fi citit și ca un text cvasi-filozofic despre exasperanta criză a valorilor din postmodernitate, despre lipsa de repere
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
lua acest roman drept o pledoarie în favoarea instaurării unei dictaturi, chiar dacă sfîrșitul grotesc al eroului, sodomizat și apoi mort printre fecalele dintr-o latrină de arest, sugerează, în mod cert, dorința autorului de a se detașa net de personajul său. Învățătura acestei cărți este cu totul alta. Nu există societate perfectă. O dictatură poate avea și unele părți acceptabile (atîtea cîte sînt, unele dintre ele au fost reproduse într-un citat anterior), în vreme ce o democrație scăpată de sub control sau insuficient de
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
pdf/601.pdf; revistă indexată BDI, acreditată CNCSIS, categoria B +, codul CNCSIS nr. 531) Keywords: deification, ideal, Christian, becoming, one with God, ultimate goal, spiritual, perfection, sacramental and moral rebirth, experience. Părinții secolelor primare ale Bisericii nu au elaborat o învățătură propriu-zisă despre îndumnezeire. Era prea devreme pentru asemenea operă, dar au trasat câteva linii în această privință, de care patristica ulterioară va ține seama. Oricât de rudimentare ar putea fi socotite învățăturile despre îndumnezeire ale Părinților și scriitorilor bisericești de
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
secolelor primare ale Bisericii nu au elaborat o învățătură propriu-zisă despre îndumnezeire. Era prea devreme pentru asemenea operă, dar au trasat câteva linii în această privință, de care patristica ulterioară va ține seama. Oricât de rudimentare ar putea fi socotite învățăturile despre îndumnezeire ale Părinților și scriitorilor bisericești de până în secolul al IV-lea, ele nu sunt neglijabile în contextul istoric respectiv. Deja concepția despre îndumnezeire la Părinții de după secolul al IV-lea profită de aceste achiziții ale predecesorilor lor și
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Hristos prin Întruparea Sa, căci „Întruparea lui Dumnezeu are drept consecință îndumnezeirea omului care reprezintă cea mai înalt țintă a vieții creștine 1”. Uniunea reclamă o participare bipartită: Dumnezeu și omul, cooperarea dintre harul divin și efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
pe vârfurile contemplației și ale unirii mistice, precum Moise în mijlocul norului, când, fără a-L vedea pe Dumnezeu, era aproape de El, participând la prezența Lui”3. Așa cum observa și Norman Russell în Introducere la cartea sa apărută nu demult 4, învățătura despre îndumnezeire nu s-a bucurat îndeajuns de cuvenita atenție a teologilor, ci conceptul în sine a fost tehnicizat, fiind folosit doar în medii monahale și de către cercetătorii patristici. De asemenea, Peter Bouteneff - cel care a alcătuit Cuvântul înainte la
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
și a prezentului studiu. Pornind de la ideea că toți oamenii sunt chemați la realizarea îndumnezeirii, dorim să răspundem, luând în ajutor operele Sfântului Ignatie Teoforul, a Scriitorului bisericesc Teofil al Antiohiei și a Sfântului 2 Gheorghe Sima, „Îndumnezeirea omului după învățătura Sfântului Atanasie cel Mare”, în: Studii Teologice, Anul XLII (1990), Nr. 4, p. 15; Pr. Ioan Mircea, „Îndumnezeirea credinciosului. Mărturii biblice, patristice și cultice ortodoxe”, în: Ortodoxia, Anul XXVII (1975), Nr. 2, p. 316. 3 J. P. Renneteau, Jean Marcadet
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
și prin recenzia alcătuită de Pr. Asist. Univ. Dr. Nicolae Răzvan Stan, în Revista Teologică, Nr. 3, 2011, pp. 196-199. 3 Ipolit al Romei, la întrebarea: „Ce este îndumnezeirea?” și să traducem în viața creștină de zi cu zi această învățătură, care rezumă întreaga iconomie a mântuirii 5. Sfântul Ignatie Teoforul La un deceniu după dizolvarea comunității ioanine, Sfântul Ignatie al Antiohiei trece prin provincia Asiei în drum spre martiriul din Roma, sub escortă armată. Folosind ca model pe Sfântul Apostol
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
ai Lui, Cel care este bun, veți fi ca El, pentru că veți fi fost onorați de El. Pentru că Dumnezeu nu sărăcește dacă vă face și pe voi dumnezei părtași la slava Sa”61. Sfântul Ipolit va reproduce, în linii mari, învățătura Sfântului Irineu despre recapitulare. În concepția Sfântului Ipolit, Logosul nu e numai om, ci și „Dumnezeu peste toate”, care spală ființa omenească de păcat și face creatură nouă din omul cel vechi. Îl numește pe om de la început chipul Său
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
expert al manipulărilor contondente în momentele decisive pentru emanciparea societății românești a creat o nouă tipologie umană: sinucigașul iliescan, individul decerebrat, incapabil să vadă cu propriii ochi, dar gata să-ți spargă țeasta pentru că ai pus sub semnul îndoielii mistica învățăturilor Marelui Preot Bolșevic. Câtă vreme Iliescu va avea un cuvânt de spus în viața publică românescă, putem fi siguri că forțele retrograde, indivizii pătați, escrocii, nesimțiții, ratații vor avea un stindard sub care să se așeze. Pentru astfel de indivizi
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
ostilitatea față de Occident, cultul tot mai sufocant al personalității dictatoriale ș.a.m.d., "probleme" care circumscriau viața obștii românești? Oricât ne-am întreba, pentru a relaxa întrucîtva discuția, în ce grad autorul Desfășurării a crezut în forul său intim în "învățătura" comunistă și-n utopia propulsată de aceasta, nefiind imposibil a-și fi mimat de la un punct adeziunea, în ce grad a acceptat compromisurile constante și întinse pe cea mai mare parte a traiectului său biografic și creator exclusiv ca o
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
feluri de plăceri, pofte și patimi, dar sensul cel mai obișnuit este acela de pierdere a frâului sau neputința de a stăpâni pornirile anarhice ale trupului 12. Asupra acestei probleme și-au îndreptat privirile Sfinții Părinți ai Bisericii, care, potrivit învățăturii Mântuitorului Iisus Hristos și Sfintei Scripturi, au dat un răspuns vehement acesteia. După avva Evagrie Ponticul, desfrânarea este: dorința după felurite trupuri 13, iar în viziunea Sfântului Nil Ascetul, este cea mai de pe urmă rușine 14. Sfântul Grigorie Sinaitul, vorbind
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]