343 matches
-
luminează insular orizontul. Și acest orizont dispare, iar în agonia topirii nesfârșite, nu mai intuiesc prezența celorlalți semeni damnați la aceleași cazne terifiante, ci doar prezența demonului care abia acum se arată ne-înveșmântat în ispită. Nu mai îmi șoptește învăluitor, ci doar mă privește cu același ochi fatal. Atunci înțeleg că sunt în infern și, în mijlocul imploziilor fără de capăt ale conștiinței mele, simt cum mi se răsucește în abisurile inimii, preschimbate în jar viu, numărul numelui fiarei devenind noul meu
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
pol de existență, desigur, eclipsat și restrâns la statutul celui ce iubește necondiționat adică dăruiește sub zodia primejdiei de a fi exilat în lipsa de răspuns și prețuire pentru dăruirea sa. Strălucind cu energia întregului univers, astrul ființei adorate este circumscris învăluitor de afectivitatea celui îndrăgostit precum un cerc selenar ce se rotește frivol. În această temporalitate specială, pentru mine doar ființa iubită există la mod decisiv și doar chipul ei îmi ocupă degajarea privirii mele sufletești. Sunt față în față cu
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
conștient că el nu este decât "o întâmplare" (apoi, mai avea și scrupule morale, Claude fiindu-i prieten), Andrei își recunoaște slăbiciunea și cade benevol în capcană, gândindu-se cu regret "la trecutul lui lipsit de dragoste" și la "stăpânirea învăluitoare, ocrotitoare a unei femei". Mult mai experimentatei Mab îi aparține și inițiativa erotică, partenerul conformându-se pasiv rolului de confesor și, subsecvent, de receptacol al unor trăiri "străine". Femeia se dovedește, așadar, locvace și pătimașă, pe când bărbatul placid, tăcut și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
trunchiul înălțat spre cer fiind simbol eminamente solar de forță și putere, un falus. Chiar Platon spunea că omul este un copac inversat, ale cărui rădăcini se îndreaptă spre cer și ramurile spre pământ. Arborele scorburos cu frunziș des și învăluitor unde se cuibăresc păsările și care rodește periodic evocă imaginea arhetipală lunară a mamei fertile, din el putând izvorî apa vieții, athanorul alchimiștilor, matricea unde se produce gestația aurului filosofal. În ispitirea sfântului Anton pictorul Hieronymus Bosch este asemuit cu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
efuzivul Cioran, în absența unor valori adevărate, este iubirea. Să iubești totul, să te simți responsabil pentru tot, să plângi când te gândești la oameni, chiar și atunci când iubirii i se răspunde cu dispreț și indiferență, "să te apuce o învăluitoare melancolie când te gândești și la lacrimile ce încă nu le-ai vărsat pentru oameni, iată ce înseamna a te salva prin iubire, singurul izvor al speranțelor"63. Iubirea poate aduce lumină în suflet, iar atunci întunericul și prăpastia nu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
stil impecabil, retorismul discursurilor pe care le practicau politicienii vremii. Un stil care amintește, fără doar și poate, de politicienii dramaturgiei caragialiene, prin jocurile subtile de limbaj, prin distragerea atenției de la lucrurile cu adevărat importante, prin însăși structura alambicată și învăluitoare a fiecărei fraze. Ironia naratorului, care îi atribuie acestui discurs "foarte multă elocvență", întregește un tablou parodic omniprezent, ieri ca și azi, căruia nu i se poate răspunde altfel decât prin satira politică. Să cedăm însă tribuna augustei cuvântări: "Eu
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dimensiunea temporală: e noapte neagră; povestea unei vremi de mult uitate; veghez în noapte 7. Prin metafora ochiul de jăratic se sugerează prezența unei divinități tutelare care protejează casa, căminul, fericirea cuplului familial. Epitetul din structura umbra dulce reliefează atmosfera învăluitoare, calmă, răspândind pacea în spațiul protector al casei. Imaginea sinestezică pe care o creează acest epitet este potențată prin opoziția cu vrăjmășia vremii deafară. Strofa se încheie cu o comparație care valorizează maximal pacea căminului. Compararea focului ce licărește [...] ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
să egaleze un stilist și un regizor cu o mie de tehnici, într-un spectacol semiotic ce bate istoria, prin autenticitate și actualitate. Frazarea epică e aceeași ca în original, fosforescentă, ironia subterană, aceeași, comportamentul stilistic duplicitar, livresc și epic învăluitor, același. Ca să nu mai vorbim de primele 12 pagini, când "Baudolino inizia a scrivere", într-o imposibilă italiană latino-dialectală-macheronică, presărată cu prețiozități aulice după ureche. Echivalentul oferit aici de Ștefania Mincu este pur și simplu o capodoperă de mimetism și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
pe coapta, încă atrăgătoarea Hanna într-o clandestină relație erotică, agrementată cu tot ceea ce ține de inițiere sexuală, complicitate, posesiune. Adolescentul i se dedică trup și suflet, șocat de oferta neașteptată a Hannei, fără însă să-și piardă discernământul. Discreția învăluitoare, protectivă, autoritară a misterioasei și totuși naturalei Hanna devine un drog pentru novicele Michael, dar nu într-atât încât să nu-și descoasă partenera de baie și de amor fizic. Aflăm astfel că Hanna plecase din Transilvania la vârsta de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
unei ființe umane de sex feminin, Isserley n-are nimic normal, începând cu mâinile stâlcite și picioarele de paralitic și terminând cu sânii mult prea mari și parcă de împrumut. În doze, trepte și ritmuri care țin de talentul epic învăluitor al autorului, ni se conturează întregul cadru biografic și biologic al lui Isserley, de fapt rezultatul unei schimbări chirurgicale de specie. Provenind dintr-o zonă a lumii aflate sub zodia cataclismului ecologic, Isserley a fost supusă unei operații traumatice, astfel încât
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
publicat la 53 de ani, așadar un roman de maturitate, ce ni s-a părut, în impecabila versiune românească semnată de Mianda Cioba, de-a dreptul profetic în sensul esteticii postmoderne, stilistic și ideatic vorbind. Altitudinea intelectuală a dicțiunii, epica învăluitoare, permanenta atingere și alternanță între planul fictiv, livresc și planul databil în timp și spațiu garantează farmecul unei cărți de primă mărime în literatura spaniolă, dar și mondială. Stăpân pe tehnica numită mise en récit, Torrente Ballester păstrează un echilibru
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
apostolică este o realitate non-obiectivabilă, deci apofatică. Tradiția are o autoritate duhovnicească, precedând și depășind competențele instituției vizibile a magisteriului (în Biserica romano-catolică). După o formulă celebră, Tradiția Bisericii nu este altceva decât petrecerea Duhului în istorie. Duhul este Prezența învăluitoare și tainică în conștiința Bisericii. Numai prin Duh, tradiția teologică a Bisericii poate recompune numeroasele referințe biblice într-un singur mozaic al lui Hristos. Dogmele Bisericii încearcă să exprime revelația în concertul iconic al cuvintelor sfinte, cu acribie duhovnicească și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
static-convențională -, și chiar modernității înseși (într-un interviu din „Floarea de foc”, 1932), devenirea, polimorfismul și „nervozitatea” literaturii „substanțiale”, textul este suprafața fenomenală, aflată într-o permanentă expansiune, generată de procesele de „convergență” și „precipitare” fenomenologică, e textura eterică și învăluitoare, lingvistică și ideologică în aceeași măsură, a unei strategii (postmoderne) de tip carismatic. Dacă romanele Ion sau Răscoala ale lui Rebreanu conving, cele camilpetresciene seduc. Celălalt aspect, mai dificil de izolat analitic, al „fluxului de autenticitate”, vădește consistența difuză și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
figurează o măicuță a Basarabiei, terorizată de istorie; o nouă măicuță descinsă din Miorița, care își caută fiii amenințați cu dispariția. Străvechiul topos al maternității este cultivat pe fecundul sol al tradiției românești, care devine nota specială a apropierii calde, învăluitoare. V. este și un înzestrat poet al copilăriei ca stare plenară, ca al doilea univers, creat de copil, adevărat homo ludens. Grație cunoașterii intime a logicii și psihologiei infantile, el a creat frumoase versuri pentru copii: „Bate toamna nucile,/ Aurește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
a secondat-o constant cu sfaturi și detalii biografice pe îngrijitoarea ediției la selectarea și comentarea documentelor din arhiva CNSAS. Foarte minuțios reiese din această carte și felul în care lucra Securitatea pentru a-și supraveghea victimele, după tehnica păianjenului învăluitor. Atât înainte de arestare, cât și după eliberarea din închisoare, profesorul Mărgineanu este filat cu ceremonial, cu miză clară, supraveghetorii (securiști și informatori) având misiuni exacte și... termene de materializare (ca în fabrici și uzine). De pildă, în 1965, planul de
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
mai ales Atotțiitor, atotsusținător. Există, în această întîlnire a ochilor, o simetrie care face să corespundă prin răsfrîngere chipul de jos cu cel de sus, dreapta cu stînga celor două chipuri, situația interioară a celui din jos cu situarea polară, învăluitoare a celui de sus. însă dincolo de simetria oglindirii, există o acută diferență calitativă, imediat și în mod firesc perceptibilă. Ea e dezvoltată masiv de speculațiile teologice, potrivit cărora privirea divină este propriu-zis existențiatoare : ea nu doar susține, ci, mai atîrnat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
documente existențiale, psihologice și etice, despre condiția umană în situații-limită. Pompiliu Constantinescu remarca lirismul de „substanță”, o „simplitate patetică, în lirica atât de feminină, însă fără pic de dulcegărie”, un vers „sugerând mai mult decât spune în esență”. Un panteism învăluitor colorează atitudinea lirică, dând suflu ideii de continuitate, integrarea în natură până la contopire implicând o pseudoîmpăcare, de unde limbajul psalmic, adesea suprapus lacrimii: „Laudă, oricum, laudă ție, / natură și forță vie, / mamă ce ne legeni pe jumătate adormiți...” Concomitent poetă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
are, de aceea, o vizibilitate de lectură a procedeului intertextual sporită. Reașezarea lui într-un context în care "unirea" cuprinde numai două persoane, în loc de o țară întreagă, este un procedeu specific ironiei intertextuale; efectul nu este, însă, unul parodic, datorită învăluitorului erotism cast veghind devenirea poemului și alungând din minte orice eventuală bănuială referitoare la vreo intenționalitate satirică sau bufă. Ironia unei recontextualizări lirice, precum aceasta de față, nu urmărește efectul, oricum meritoriu, de binedispunere a lectorului prin evidențierea și ridiculizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
preferate în Werther: Virginia Zeani, Renata Scotto și Viorica Cortez. Pe toate le-am iubit, dar cu Viorica am avut reala osmoză. Viorica Cortez, val de veselie și profesionalism, o femeie de o frumusețe pe măsura vocalității sale ductile și învăluitoare, copleșitoare pe scenă. Partenera ideală. Am cântat împreună în multe opere și a fost mereu cea mai constructivă și agreabilă colaboare. Brava, Viorica! Soția mea și cu mine îți purtăm o amintire plină de dragoste. Viorica Cortez - marea mezzosoprană, supranumită
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
stele, noi suntem goi de cuvinte și de gînduri. Pornim tăcuți spre autocar, strecurîndu-ne pe lîngă șirul de oameni ce așteaptă în stația de taxiuri. Cu umbrela deschisă, o siluetă binecunoscută ocrotește cosița de-ntuneric a fetei. Și prin mireasma învăluitoare a florilor de iasomie se strecoară spre noi adieri depărtate de stepă, legendă și herghelie. UN DRUM ÎN DEȘERT Un drum în deșert este singurul lucru pentru care merită să trăiești. Mergi călare, mergi pe jos, mergi oricum, legănat prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
lucrarea Iașii cu Golia din colecția Pinacotecii ieșene. Dominat de turnurile Goliei și ale Palatului Culturii, orașul de pe șapte coline, apare adâncit într-o liniște încărcată de istorie, de poezie, de reverii și meditații cuprinse de cețurile gri-albăstrii, care coboară învăluitoare dinspre dealurile molcome ale Buciumului, ale Cetățuii și Galatei. Ne întampină aici, în primul plan, copaci cu frunzișul pârguit, ruginiu, surprins în ocruri coapte, dincolo de care se desfășoară în planuri succesive, colinele unduioase ce se pierd în depărtări albastre învăluite
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
ajuns la o profundă comuniune cu ea și s-au lăsat pătrunși de farmecul ei au reușit să o transpună pe cartoanele și pânzele lor. Spre deosebire de peisajele estivale și autumnale, în peisajele de iarnă cromatica nu mai este difuză și învăluitoare, ci, dimpotrivă, are transparențe strălucitoare, sticloase, cu accente severe și dezolante uneori. Pitorescul iernilor lui Cămăruț, în atmosfera cărora plutește vagă nostalgia copilăriei, evocarea acelei vârste primare care persistă întreaga viață în noi, reține totuși în tușele sale amprenta asprimilor
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
sale, ceea ce le deosebește și le apropie de ele. Daca acestea din urmă se impun receptării prin vigoarea lor, printr-o anumită asprime a pastei și printr-o modelare consistență a formelor, încorporând totuși lumina și căldura sentimentului, acel lirism învăluitor despre care am mai vorbit, acuarelele, dimpotrivă, se relevă printr-o atmosferă irizată, cu transparențe prețioase și moliciuni catifelate, în ambianța cărora culorile se întrepătrund fluide și se topesc unele într altele, într-un freamăt cromatic, sugerând inefabile stări de
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
lui senină și echilibrată, A. pășește prin viață lin, cu nonșalanță, gata oricând să guste o plăcere, cu delicii de rafinat epicureu. E înclinat spre confort și reverie, dar tânjește mereu să cutreiere prin ținuturi cu un soare blând și învăluitor. Dacă pare uneori infatuat și distant, mai ales în raport cu tânăra generație, față de cei apropiați se arată mereu afectuos, cu duioșii neașteptate. Ușurătatea celui pe care Eminescu l-a văzut „veșnic tânăr și ferice” e contrazisă de gesturile lucide, dezinteresate, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Dispariția e „tabacică”. Râsul este „cometic”. Compătimirea e „fariseică”. Protagonistul evoluează „în aburul semianonimatului”, însă aventurile sale dau clasă , par adevărate lecții de înșcolire în sodomism. Asistăm la derularea (mini-secvențe cinematografice desprinse de atmosfera „Moulin Rouge”?!) unor dorințe (spontane, firești), învăluitor, lascive. Par lipsite de vulgaritate, și totuși sunt nocive, amintindu-ne de picturalele lupanarelor din Pompei, în Dșteptarea magmei incandescentului Vezuviu. învăluitoare sunt discretele sonorități ale descripticului care însoțesc scenele erotice. în viziunea lui Radu Țuculescu, dragostea se dorește „caliguleană
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]