170 matches
-
și conchise îngrijorată: Mi se pare că Florence îți rezervă încă surprize, draga mea..." Înălță timidă două degete. ― Îmi dați voie să mă duc până la baie? Scarlat întoarse capul. Nu mai putea deschide deloc ochiul, în schimb celălalt privea mai înviorat. ― Nu întîrziați. ― Oh, doar câteva minute, știți... Roși brusc și se ridică sfioasă cu fruntea în pământ. Ocoli stângace masa ținîndu-și fustele ca și cum n-ar fi vrut să deranjeze și să atingă pe nimeni. În dreptul vitrinei, trimise cu vârful pantofului
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
albă și albastră pentru steaguri, îl sfătui Ignatius. Mitingurile politice au întotdeauna așa ceva. — Voi avea zeci și zeci de metri. Ce chestie colorată ne așteaptă! Va trebui să chem câțiva prieteni să mă ajute. — Da. Așa să faci, spuse Ignatius înviorat. Începe să te organizezi la toate nivelurile. — O, nici nu mi-a trecut prin gând că ești o persoană atât de amuzantă. Erai foarte ostil în barul acela oribil și nasol. — Personalitatea mea are multe fațete. — Mă uluiești. Tânărul privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mult... vezi clipele acelea care ar părea nesfîrșite? Eu aș vrea să le împart cu tine. Ai gustat vreodată pîine proaspătă de la foc și apă de la izvorul care răsare printre rădăcinile astrale, aromate, strălucind de lumină, ale arborelui cosmic, întotdeauna înviorat și însuflețit? Ai simțit energia care aleargă ca un meteorit, ca aprinsa trecere a cometei?... Sau simpla însetare și apoi găsirea apei în arșița verii? Eu aș vrea să împart acestea cu tine... ca apropierea de a fi mai mult
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
înșfăcă rolele și le îndesă într-un sac adidas cu un aer macho. Spera sincer că nici unul dintre băieții din redacție n-avea să aibă drum pe lângă pista de dat cu rolele. Două ore mai târziu, epuizat, dar surprinzător de înviorat și pe deasupra nespus de mândru de figura ce punea în pericol femurul pe care tocmai o învățase de la Ben, își târî fiul după el ca să dea o raită pe la bar. — Pot să mă duc măcar să-l scot pe Rover din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
știți - scoase dosarul cu cifrele vânzărilor pe care îl solicitase expres în dimineața aia din geantă, realizând îngrozită că flaconul cu sânge era încă acolo -, vânzările noastre nu au scăzut de când Express-ul a redus prețul. Grupul păru ceva mai înviorat, dar nu îndeajuns încât să-i poată trimite înapoi la locurile lor, porniți să dea în vileag încă un răufăcător din Woodbury. — Uite ce e, oameni buni, Fair Exchange nu înseamnă doar bile și discuri. Sunt convinsă că într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ton rece adresîndu-se lui PM. - În onoarea cui? - Gwen a dispărut, spuse Marie. Sprîncenele lui PM se arcuiră, apoi umbra unui zîmbet Îi jucă pe buze. - Nu se poate! Nu cumva o spuneți ca să-mi faceți plăcere? Întrebă el, brusc Înviorat. TÎnăra polițistă Îi aruncă o privire deloc amabilă: - Ar fi bine să dăm de ea În viață, PM. Pentru ea, firește, dar și pentru dumneata. Hangarul pentru ambarcațiuni se sprijinea de stîncile care mărgineau plaja privată a familiei Kersaint. Soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
da? Nu‑i locul În care pleacă de obicei familia Durkin? - N‑are importanță. Sunt prieteni vechi. Își dau perfect seama de ce ai tu nevoie. - Indiile de Vest or să‑mi dizolve toate straturile de stres, o să mă simt brusc Înviorat, ameliorat și Îndeajuns de puternic pentru a scrie biografia lui Ravelstein. - Eu nu mă gândesc la o vacanță de lucru, mi‑a replicat Rosamund. Bănuiesc că ai mai fost În Caraibe. - Da. - Și nu ți‑a plăcut? - E o uriașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Lăsați-o baltă. Mă băgați în mormânt. Mă doare ficatul... GARDIANUL: Vezi, Grubi, vezi? Drepturile tale... CĂLĂUL: Și ce? Eu n-am nevoie de drepturi. Eu prefer îndatoririle... GARDIANUL: Zău, Grubi, mi-e milă de tine... ARTUR: Și mie... CĂLĂUL (Înviorat.): Precis? (Către ARTUR.) Chiar vă e milă de mine? ARTUR: Da. CĂLĂUL: Atunci... atunci ați putea face ceva pentru mine? ARTUR: Ce? CĂLĂUL: Ceva... ceva mic și neînsemnat... ceva prevăzut și în regulament... ARTUR: Altă mârșăvie, nu? CĂLĂUL: Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
PLOAIE (Ridicând, crispat, privirile.): Domnule... ȘEFUL GĂRII (Entuziasmat, ca în fața unei mâini întinse.): Kapunta! Mă numesc Kapunta! Spuneți-mi, vă rog, pe nume. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Cu un tremur ușor în glas.): Domnule... Dumneavoastră chiar sunteți... șeful gării? ȘEFUL GĂRII (Înviorat, radios.): Exact! Ați intuit perfect! Eu, domnule, locuiesc în această gară de patruzeci de ani... Patruzeci de ani bătuți pe muchie... Ehe... Știți dumneavoastră ce înseamnă patruzeci de ani? O viață de om! O viață lungă, o poveste întreagă... După cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
m-a pândit de acolo? HAMALUL: Așa face întotdeauna... Da’ nu e un om rău. N-are rost să vă supărați pe el. E ca un copil. E cretin. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Arătând spre sticlă.): Dă-mi și mie... HAMALUL. (Înviorat.): N-am spus eu? E bun... (Îi întinde sticla.) Mai e un strop. CĂIĂTORUL PRIN PLOAIE (Bea.): N-am știut că mă pândiți. Am fost un prost. Se așază întristat, pe bancă.) HĂMALUL: Zău... n-are rost s-o luați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
polisomi, ribosomi, formațiuni Golgi, acizi nucleici). Pe toate le oferim în dar Patriei și Partidului, doar singura noastră inimă o păstrăm pentru a o așeza, în cel mai înalt grad, la picioarele Secretarului nostru General!" - Ia auzi, țațo! se descreți înviorat Procletul. Auzi-i cât de tari sînt! În cel mai înalt grad! " Te ia cu amețeală. Ăștia nu se joacă. E însuflețiți... Și, continuând să atace la curățenie, se porni să cânte din nou pe nas, apăsat popește, dumicând și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu cărți. Acolo, între tomuri, pe postamentul rafturilor de jos, lucea un chivot de metal, pe care Ioanide nu-l luase în seamă, ca o cutie de bani portativă Fichet. - Dar statuia? - Am și statuia, adăugă Hagienuș, de astă dată înviorat,cu un gest de șiretenie. La te uită! Și-l duse pe Ioanide la un geam ce răspundea în fundul curții. Acolo, între doi pomi, îngerul cu spada ondulată îndreptată spre fereastra orientalistului ducea de mână pe fosta doamnă Hagienuș. - Perfect
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și consultîndu-și nelipsita agendă. Ca întotdeauna vara, arhitectul era prezent în București din cauza lucrărilor, și acum, după ce izbutise a trimite pe Pica împreună cu Elvira, mânca adesea la Hergot și Erminia, dormind chiar noaptea în mansarda casei lor. Culmea, Conțescu, perfect înviorat, îi da ghes să-i ridice casa de la munte, pentru a se instala în ea din toamnă. Ioanide își făcu planul de a lua pentru câteva zile pe Tudorel la șantierul de pe locul lui Conțescu, spre a sta de vorbă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în palmă. Apoi se duse în odaia lui și se culcă îmbrăcat. A doua zi sosiră telegrame de condoleanțe de la Gaittany și Pomponescu. Câteva zile atmosfera casei lui Ioanide fu apăsătoare, apoi atât Ioanide, cât și madam Ioanide părură mai înviorați, sub imperiul unei voințe de activitate. Preocuparea, cu totul practică, a doamnei Ioanide, combătând orice veleitate de reverie tristă, era de a face o poziție socială legală moartei. Pica fusese înmormîntată în secret și fără funerariile pe care madam Ioanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să intervină pentru crearea unei catedre. Gaittany ceru o informație și îi servi știrea veritabilă, deși fără temeiuri precise, că se studia o reformă a învățămîntului superior, cu o lărgire considerabilă a numărului catedrelor. - Este și timpul, domnule! constată Gonzalv înviorat.Astfel Gaittany procura servicii reale când putea și cel puțin b. o speranță și un reconfort mai totdeauna. Totuși, această solicitudine începu să aibă efecte pernicioase pentru liniștea sa, lumea începea să-l sâcâie, ca și când ar fi fost direct responsabil
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că erai foarte iubitca profesor. . - E posibil, n-aș tăgădui, este însă cam mult de când n-ammai profesat. În învățămînt, distanța e periculoasă. Am avut cu toate astea elevi foarte devotați. G. Călinescu În urma unor astfel de dialoguri, Pomponescu păru mai înviorat și începu acum să facă unele plimbări prin oraș. Se ducea la clădirile pe care le construise el, le contempla lung pe din afară, apoi se despărțea de ele. Cutreieră astfel orașul timp de câteva zile. Sentimentele pe care le
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vedea, domnule Gulimănescu! zicea Hagienuș. . - Din nefericire, insistă Gaittany, pare că totul e pierdut. Nenorocitul! . Nu era totul pierdut, cum dovedi Conțescu în ciuda tuturor verdictelor. Zăpada cea teribilă se mistui ca prin farmec și apăru un soare radios. Ca și înviorat, geograful se ridică în capul oaselor, se pipăi cu palmele pe obraji și zise: . - Ar trebui să-mi aduceți un bărbier, prea mi-a crescut barba! Dorința îi fu imediat satisfăcută și Conțescu suportă operația foarte bine. Conferențiarul îi făcu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
întrebări obișnuite de tipul: "Ce mai faci? Cu ce te mai ocupi? Lumea te vede cam rar... Am crezut că....", răspunsul va trebui să fie pe măsură: Proaspăt ca un castravecior. Curat ca după o baie în clăbuci de săpun. Înviorat ca după un duș rece". Un fel de glume care nu spun nimic, dar îi înveselesc pe ascultătorii curioși și totodată îi vor îndepărta în mod elegant de o realitate pe care, sub nici o formă, nu ar putea să o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
hedonismul eternelor începuturi. Vaneigem susținea că faptul de a consuma ne condamnă la o „îmbătrânire precoce”17: e mai corect să spunem că ceea ce rezidă în consum e visul tinereții fără de sfârșit, al unui prezent mereu luat de la capăt, mereu înviorat - acesta e cel mai prețios deziderat al lui homo consumericus. Se impune așadar o nouă lectură: curentul care ne duce înspre satisfacțiile materiale nu este atât semn al deposedării de sine, cât dorință de „renaștere” a sinelui prin intensificarea trăirii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
care sînt violenți, singuri cu victimele lor, își tratează uneori actele drept o distracție, ca în cazul (descris de Arthur Miller) al inadaptatului: Nemișcat în plictiseala lui, tot mai nemișcat, mereu nemișcat, pînă cînd timp de cîteva minute se simte înviorat; face un tur pe la colțul străzii și simte impulsul de a-și risca pielea sau viața, apoi apucă o sticlă plină de benzină și o sparge de capul altui copil. Asta înseamnă viață..... să tot lîncezești pe ici, pe colo
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
poezia populară în sufletele noastre. Eminescu s-a inspirat de-a dreptul de la ea, Coșbuc și Goga se dezvoltă pe urmele lui, iar în miile de școlari și studenți ai generației de astăzi lucrează mai departe formele acestor poeți astfel înviorați și încetul cu încetul rădăcina populară împlîntată de Alecsandri crește și rodește în toate direcțiile”. Chiar dacă lucrurile au cunoscut ulterior și alt curs, dictat de rațiuni culturale de fond, putem spune că bardul a realizat un tip de manifest literar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
copiilor. În educația fizică a copiilor cântecul nu este numai un stimulent, ci o parte integrată a acesteia. Cântecul ce însoțește mișcarea este ca susurul unui izvor în care organismul copilului se scaldă și se împrospătează continuu, spre a lucra înviorat, într-un mod mai plăcut și mai atrăgător. Jocul muzical constituie exemplu ideal de interdisciplinaritate dintre educație fizică și muzică. Împletind mișcarea cu muzica stimulează în mod plăcut și armonios dezvoltarea fizică, intelectuală și estetică a copiilor. Exemple: a)jocuri
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
am avut timp să-ți spun ce frumoasă e fata cu care ai venit“. Se află deja în fața noastră. Ne îmbrățișează, apropiindu-ne pe unul de celălalt... brațele ei sunt albe și lungi. A fost bine ? o întreabă, retrăgându-se, înviorat, dar ea răspunde doar privirii, neatentă și parcă opacă la cuvinte. Între noi apare brusc, șchiopătând ușor pe stânga, alt spectator. — A, uite-l pe Neagu. Îl cunoașteți ? — Da, desigur. Neagu poartă un veston de piele subțire, neagră, peste o
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
imediat să tulbure, cumva, mișcarea. Ca și cum ar fi căutat sticla cu băutură. O și ridică, de data asta, fără nici o intenție de a se feri, spre buzele pline și scurte, aplecând-o mult, golind încă un sfert. Se lăsă, apoi, înviorat, dar acrit, în fotoliu. — Și eu detest plictiseala, duduie ! Se vede, cred. Detest plictiseala, doar se vede. Ca și munca, hărnicia, stăruința. Până și logica. Uneori și adevărul. Sunt un... Primele cuvinte le rostise tare, pornit. Apoi vocea slăbise. Recăpăta
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
simpatică în care se blindează bărbații serioși. Vecinul își ștergea, într-adevăr, palmele cu batista, neatent la scârțâitul fotoliului de- alături. — N-ai cumva un șervețel ? întrebă ipocritul, trezit de-a binelea. Consumă tacticos gradația prelungită a momentului, se ridică, înviorat, dar încă palid de oboseală, anunțând începutul duminicii : — Bem cafeaua de dimineață ! Cafea apoasă, zaharisită. Mestecă îndelung zațul de pe fundul ceștii până ce gura îi deveni neagră, amară. Nu se mai importa cafea ! Pe piața neagră, kilogramul costa jumătate de salariu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]