438 matches
-
pup ochi închis ce gustă sărutul sădit în patima lui foșnetul genei ce-a prins rădăcina mișcării geamătul orb strivit între formele gurii neîmpotrivirea învelită în brațe adierea atingerii ce vine din tine semnul rămas pe unde noi am trecut învolburați în suspine pup ochii deschiși ai zilei ce începe cu tine buchetul de zâmbet dăruit culorilor spre a desmierda lumina de azi pup trecerea pașilor pe unde vine ochiul tău la întâlnire bucuria că ești și vei rămâne la mine
DRAGOSTE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1455266260.html [Corola-blog/BlogPost/369343_a_370672]
-
să mă vadă, Mult nu mai fac umbră pe pământ”, Cum se topește încet ca o zăpadă Făptura ei de Mamă în cuvânt! Iar se înfioară sufletul în mine, Mă simt ca iarba vara, fân cosit, Sunt ca un roi învolburat de-albine, Sunt ca un roi de matcă părăsit... Mă doare mâna asta care scrie Acest Poem neterminat din viață, Cealaltă mână, dinspre dimineață, A adormit pe fruntea ei târzie... „ Cine vrea să vină să mă vadă, Dar să nu
FĂPTURA DE ZĂPADĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Faptura_de_zapada_nicolae_nicoara_horia_1380436310.html [Corola-blog/BlogPost/365120_a_366449]
-
Acasa > Impact > Scrieri > ÎNTÂLNIREA CU NOROCUL... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1188 din 02 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului * * * * N-aveam niciun chef să întâlnesc pe cineva în ziua aceea. Corăbiile se scufundaseră demult și valuri învolburate de gânduri se rostogoleau în căutarea comorilor pierdute... în trecerea grăbită a timpului. Mergeam fără țintă, pierdută în mulțimea străzii, iar privirile obosite rătăceau în depărtări nebuloase, lipsite de contur. La un moment dat, simt o prezență stranie (destul de discretă
ÎNTÂLNIREA CU NOROCUL... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Valentina_becart_1396471569.html [Corola-blog/BlogPost/341865_a_343194]
-
te simți băgat în seamă, să mergi la o cafea sau la o bere să râzi de o glumă sau să te superi pe unul, dar cred că numai cei ca mine ,,pleava și drojdia societății,, marginalizații și izolații vremurilor învolburate pot simți, cu tot respectul și respectând proporțiile fața de ceilalți. Cu respect
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_7.html [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
prin timp, printre toate obstacolele ivite în labirintul nesfârșit al vieții. Dar, trecând cu bine și ascultându-ți conștiința, peste toate acestea, îți vei urma chemarea pură, nepătată de atingerea tentaculelor răului, spre ceea ce te așteaptă la final dincolo de apa învolburată cu tot ce duce aceasta și lovește în tine, la celălalt mal, unde îmbrățișarea virtuților și a dreptății îți va fi tot ce e mai bun și îți va desăvârși ființa. Când alții vor merge înainte, căutându-și lor binele
DESPRE BINE, CONŞTIINŢÃ ŞI DREPTATE... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1486779255.html [Corola-blog/BlogPost/368807_a_370136]
-
Viața - un amestec din cele două. Poetul nu face altceva decât să-și fixeze, să-și limpezească gândurile pe un ecran care desparte aerul în mai multe părți neegale. Gândurile se lasă precum ceața pe maluri de fluviu și se învolbură în minte. Iată cum procedează autorul în propriul laborator de creație: din iadul lumii reale, caută cuvintele în întuneric, le transfigurează în propriile vise, « unde pâlpâie o rază / ucisă în vis / de gloata păcatelor / mă trezesc / prind degetul / în canatul
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cartile_seniorilor_citind_gerunzii_cezarina_adamescu_1350294046.html [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
armonia gândurilor și dorințelor noastre ne conducea cu voioșie. Am lăsat mașina pe malul drept al râului și am trecut dincolo, pășind cu emoție pe un buștean gros aruncat între maluri într-un loc mai îngust în care apa se învolbura repezită. Am hotărât pe care stog de fân să ni-l facem cameră de oaspeți, astfel încât, de la înălțimea lui, să putem vedea întregul câmp cosit până la râu și șosea, pe de o parte și până la poalele pădurii ce se întindea
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1477340724.html [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
La culesul viilor. Drumul la mustărie, cu dus-întors, repetat, din orice podgorie răsună de rod bogat. Soarele-și toarce raze în fire de mătase și își țese topaze în frunze grațioase. Doar struguri lăcrimează, storși în teascul mustului. Și se învolburează în butoiul vinului. Când ploaia e cernită, povestea se destramă. Toamna-i sărbătorită cu must și cu pastramă. © Maria Filipoiu 31.10.1014 Referință Bibliografică: LA CULESUL VIILOR / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1418, Anul IV, 18
LA CULESUL VIILOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416295516.html [Corola-blog/BlogPost/377900_a_379229]
-
într-o altă primăvară de sufletul meu, la râul dorului. Din deșiratul făcutului sorții rămasă pe pământ, împletesc scara spre cer pe care în semn de eternitate, ți-o voi crucifica deasupra inimi până când rotundul va fi împlinit. Iar neamul învolburând cântul în toate miresmele înfloririlor, îngemânând dor cu dor din toate înfăptuirile, va ști izbăvi firea din ocinele de soarte. Te port în sufletul meu, acolo unde este leagănul tuturor întrupărilor, dorindu-te într-o nouă primăvară de suflet cuminte
DRAGOBETE- FARMEC de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobete_farmec_dor_danaela_1330065902.html [Corola-blog/BlogPost/357581_a_358910]
-
Pe unde îți umblă mersul blajin Sunt copleșite de flori și miresme În care tu îți ascunzi fructul splendorii Rătăcind mintea care privește în suspin Nu știu să înnot așa bine Și risc să mă înnec cu sărutul Primului val învolburat în dăruirile tale Să mă pierd în adâncurile nedeslușite Din formele săpate adânc În șuvoaiele care-ți curg din privire Ce se va alege atunci de miresme Sau de prutul trecut între vaduri O s-aflăm amândoi întinși peste pajiști Când
BASARABEANCA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1458337032.html [Corola-blog/BlogPost/368911_a_370240]
-
foarte puternic ca niște urlete prelungi foarte ciudate, înfricoșătoare, zgomote infernale care veneau de afară. Toți cei prezenți în vila de la Bertesgaden inclusiv Hitler au dat năvală afară pe terase să vadă de unde vine zgomotul. Peste munți au putut vedea învolburându-se un nor roșu care părea incandescent și care creștea și se înălța spre cer părând să cuprindă totul într-o imagine apocaliptică. O spaimă cumplită i-a cuprins pe toți. Hitler stătea nemișcat și privea scena în timp ce broboane grele
O CARTE SI O EMISIUNE TV de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 by http://confluente.ro/O_carte_si_o_emisiune_tv_mihai_condur_1336500085.html [Corola-blog/BlogPost/358627_a_359956]
-
pe planșeta Creatorului de păpuși și otgoanele unei morți promise prescrisă viului între antagonicele gesturi a lua a da a da a lua repetiție sau bâlbâială divină preluată conștiincios de uman într-un poem al nesiguranței lance de spirale puncte învolburate în sacul cu amăgiri și curba descrisă de aripile păsării de apă când vrea să atingă ținta deja doborâtă sărut mâna pământului - rădăcina ieșită din asfaltul învechit pas în fisura primită de privirea oarbă și tăcerea din spatele gardului de sârmă
TRAFIC DE GÂNDURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Trafic_de_ganduri_anne_marie_bejliu_1383763979.html [Corola-blog/BlogPost/346876_a_348205]
-
puteam /de pe brațele crucii să mă desfac. Deodată, am auzit o șoaptă stinsă, neomenească: “Doamne, iartă-le lor că nu știu ce fac!” / Am tresărit și ridicând mâna /am alungat, blestemând, arătarea nătângă- /ca tâlharul din partea stângă /pe Răstignitul de pe Căpățână. Se-nvolburase bezna, ca-n seara aceea de Vineri grozavă, /și mi-era sete, sete fără sațiu, de răzbunare. / Îmi străjuiau Golgota doar amintiri amare /ce-mi întindeau, în suliți, bureții cu otravă. Și-ntr-un târziu, căzut sub cruce, când /doar
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti_0.html [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
o revelație, cât o reverie. Clipa aceasta contează cel mai mult în viață, de când există iubirea. Am întâlnit-o într-o zi într-un balcon al Sălii Palatului din București, iar gândul acesta pe care-l evoc e atât de învolburat și azi în amintire, încât e și doborât de o rafală de proeminențe ale cuvintelor: tăcerile lor! În scurtele minute ale întâlnirii acesteia, doveditoare că pentru mine conversația trebuie redescoperită și reînnoită, nu am ales rafinamentele cuvântului, farmecul și surpriza
DIDA DRĂGAN. NU CÂNTĂ CA NIMENI, CÂNTĂ CA EA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398226814.html [Corola-blog/BlogPost/347926_a_349255]
-
de acolo cu timpul lui istoric, dar și trupul, și le-a dat construcția robustă a fiindului teluric. Acel templu binecuvântat în care sălășluiește eul așezământului conștiinței lor și i-a unit pentru vecie cu cerul albastru, când senin, când învolburat de norii pe care erau pregătiți să-i înfrunte, când nu se doreau să fie aducători de ploaie. Brâul, acea cingătoare a mijlocului, continua legătura eternă maternală și se meșterea pe lățimea acestuia, împărțind proporțional corpul în două părți. Fiecare
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
albăstrigăt de lumină.... XV. STĂPÂNĂ PESTE MORGANE, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017. Când ochiul își suie oglinda către cer am să te așez acolo unde soarele se deșiră în seară și noaptea-și învolbură lianele peste ultima amintire închis cu văzduhul în piept ai să asculți trecutul cum curge dinspre azi spre mâine și-ai să-mi șoptești dacă nu ești cu mine nu exiști dare eu sunt aici captivă într-o imagine a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/agafia_dr%C4%83gan/canal [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
pământul mai simte încă amețeala azurului prin aripi cu amintiri frământate atâta de puțin a mai rămas din zare ... Citește mai mult Când ochiul își suie oglinda către ceram să te așez acolounde soarele se deșiră în searăși noaptea-și învolbură lianelepeste ultima amintireînchis cu văzduhul în pieptai să asculți trecutulcum curge dinspre azi spre mâineși-ai să-mi șopteștidacă nu ești cu mine nu exiștidare eu sunt aicicaptivăîntr-o imagine a iubiriistăpână peste morganecu umbra-n asfințirerăstorn o ultimă sclipire de albastrupeste
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/agafia_dr%C4%83gan/canal [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
chemi “, spunea Horațiu în Ars Poetica, 311, acest fapt se petrece și la Stan V. Cristea deoarece această poezie este o expirație a eului ce-și îmbogățește trăirea cu lucrurile și faptele ce vin spre el nechemate:”clipele reci curg, învolburate/ de cântecum meu; și ele lasă/întuneric negru, ca un jug,/ peste chipul meu de mătasă... “( Chipul meu de mătasă). Aceaste poemozii unesc în versuri speciile artelor, adică pictura prin imagini colorate de cuvinte în planuri nuanțate, muzica sinfonică se
CONSTRUCŢIA POETICĂ-MOD DE A LĂRGII ARIA EXPRIMĂRII EULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Constructia_poetica_mod_de_a_largii_aria_exprimarii_eului.html [Corola-blog/BlogPost/366959_a_368288]
-
unii de dreptate, Au alții doar idei insidioase; Deși sunt de la naftalină scoase, Pretind a fi o mare noutate. Istoria oricum nu se repetă. Cu turnuri și cu ziduri crenelate, Ar vrea din nou cu Ares în caretă. Mereu incursiuni învolburate Prin fiecare colț de pe planetă, Neliniștite, veșnic însetate. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Ares / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 307, Anul I, 03 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ARES de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ares.html [Corola-blog/BlogPost/348957_a_350286]
-
fac spre ceruri veșnic reverențe, Ducând dulceața primăverii în cuvânt, Straturi de aer se prefac în zdrențe Când ară, spațiul, sabia unui vânt. Lumină multă curge la-ntâmplare, Arde văzduhul! E-o pură despletire... Secundele, în pământ, ajung cu soare Învolburând și sevă și uimire... Urnele iernii să le poarte munții În orologiu timpul cochetează, Dorul picură pe dedesubtul frunții -Imensa roată iar disimulează- ..................................... Tandră, clipa se prinde-n poezie Ritmuri râd în sânge, tremură o floare, Se-aude un pas
FRIG ÎMBĂTRÂNIT de LIA RUSE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1458747049.html [Corola-blog/BlogPost/348601_a_349930]
-
Ediția nr. 1952 din 05 mai 2016 Toate Articolele Autorului PRIVEȘTE MAREA Privește marea prin geamul deschis; mereu se-apleacă să-ți caute ochii. Ani de-a rândul, valuri repetate se-nalță ca-ntr-o operă de debut, se desface învolburată de dorul tău, apoi, blând, se-ntinde să se odihnească, obosită de truda dimineților, când te-aștepta la ceasul cafelei cu caimac. Pe luciul ei se-ntind bucăți din iubirea spartă și cuvintele de-amor! Deschide larg fereastra și-acoper-o cu
PRIVEŞTE MAREA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1462447021.html [Corola-blog/BlogPost/378698_a_380027]
-
Era începutul lui octombrie 1989 atunci când am cunoscut-o și mă aflam împreună cu elevii mei, printre care se numără și ea, la practica agricolă pe câmp, la cules de arahide americane. În ziua aceea, vântul bătea rece și tăios, cerul învolburat de nori amenință să se prăbușească parcă asupra noastra, iar aerul mirosea deja a zăpadă.” Movie nights: „Bis la festival, trofeul rămâne acasă” de Irina Margareta Nistor „Cel mai tare la Anonimul îmi plac poveștile adevărate, care ar putea deveni
A APARUT NUMARUL 87, PE LUNA SEPTEMBRIE, AL REVISTEI “PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/A_aparut_numarul_87_pe_luna_septembrie_cristi_dumitrache_1346844561.html [Corola-blog/BlogPost/343776_a_345105]
-
de-argint Ce-adună-n el speranța vieții Când roua cade peste flori În faptul dimineții... Mi-e inima liră vrăjită Ce peste veacuri dă ecou Prin plâns și râs, trecute neamuri Trezesc în mine cântec nou. Și tot ce mi se-nvolbură prin vine, Durere, ură, nădejde ori iubire, E din strămoși venit un glas prin mine, Ce către cei prezenți... credință și demnitate cere. Decât pe cerul sorții Rătăcitor neîmplinit prin stele, Luceafăr e mai bine...să pieri Ofrandă luminii care
TREZEŞTE-TE, ROMÂNE! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Trezeste_te_romane_floarea_carbune_1347890598.html [Corola-blog/BlogPost/343566_a_344895]
-
negre și insalubre, împânzind rada portului și împrejurimile. Strigăte de stăpâni și gemete de hamali trudind din greu pentru a-și câștiga existența. Nici natura nu era prea darnică în acel loc de lume: cerul era mai mereu mohorât, cenușiu, învolburat de nori întunecați, ploile spălau mai tot timpul rada și punțile corăbiilor. Rar de tot, când norii părăseau portul, cerul devenea, dintr-odată, curat și strălucitor de albastru. Atunci, fiecare suflet simțea un dor de libertate, de călătorie într-o
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1441770393.html [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
urmă lipsa de control. “Ce naiba ai vrut de la mine?” - urla în creierul ei disperarea, “De ce ai intrat cu picioarele în viața mea?”. De pe buzele rămase brusc fără culoare, nu ieși, însă nici un sunet. Trupul îi pulsa nefiresc, își simțea sângele învolburat în gât și, pentru a se reechilibra, se retrase în mica seră de lângă terasă. Se așeză pe băncuță și privi orhideele aflate în diverse stadii de înflorire. O dureau toate, dar nu știa dacă o durea ceva mai mult decât
(II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1420531307.html [Corola-blog/BlogPost/352209_a_353538]