272 matches
-
forță demonică din vremuri străvechi care are misiunea de a-i pedepsi pe cei care nu mai cred în Crăciun. Asupra familiei lui Max se dezlănțuie iadul, căci toate îndrăgitele simboluri de Crăciun prind viață și îi aruncă în asediu, învrăjbindu-i unul împotriva altuia, declanșând un adevărat război pentru supraviețuire. Distribuția e formată din Adam Scott, Toni Collette, David Koechner, Allison Tolman, Conchata Ferrell, Stefania Lavie Owen și Krista Stadler. Krampus și subalternii săi fioroși sunt rezultatul eforturilor combinate ale
Filmul Krampus. Spaima Crăciunului 2D în cinematografe [Corola-blog/BlogPost/100469_a_101761]
-
forță demonică din vremuri străvechi care are misiunea de a-i pedepsi pe cei care nu mai cred în Crăciun. Asupra familiei lui Max se dezlănțuie iadul, căci toate îndrăgitele simboluri de Crăciun prind viață și îi aruncă în asediu, învrăjbindu-i unul împotriva altuia, declanșând un adevărat război pentru supraviețuire. Distribuția e formată din Adam Scott, Toni Collette, David Koechner, Allison Tolman, Conchata Ferrell, Stefania Lavie Owen și Krista Stadler. Krampus și subalternii săi fioroși sunt rezultatul eforturilor combinate ale
Cine NU se bucură că vin sărbătorile, dezlănțuie furia lui Krampus [Corola-blog/BlogPost/100534_a_101826]
-
inventarea unui inamic colectiv, după principiul divide et impera: dezbină-i și vei conduce. La doi ani după ce a pierdut alegerile, Victor Ponta născocește vinovați și îi găsește tocmai în rândul victimelor deciziilor sale profund anti-democratice. Precum comuniștii care îi învrăjbeau pe muncitori împotriva „exploatatorilor” sau pe țăranii săraci împotriva chiaburilor cu „origini nesănătoase”, Victor Ponta înfierează cu fiecare ocazie românii din diaspora. Mulți dintre aceștia sunt tineri cu rezultate excepționale la școală, care ne fac cinste la marile universități europene
Statul român și statul la coadă () [Corola-blog/BlogPost/337702_a_339031]
-
atât în Biserica Ortodoxă cât și în cea Catolică, față de Prea Sfânta Fecioară Maria, devoțiune care continuă tradiția neîntreruptă ce datează de la începutul Bisericii. Studiul comparat al confesiunilor creștine este întreprins nu pentru a descoperi ceea ce le deosebește și le învrăjbește, ci pentru a pune în lumină aportul fiecăreia la păstrarea tradiției creștinești de la începuturi, tradiție care a făcut să rodească sămânța dumnezeiască a Evangheliei. Astfel, pus sub semnul fast al divinității, al surâsului blândeții divine, sub pacea frunții Fecioarei și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 617 din 08 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343722_a_345051]
-
m-am întors acasă Și acum îmi vine iarăși să mă duc... Liniștea mi-e spartă-n cioburi ca ulciorul, Aerul mă doare, plin de-njurături, O lumină neagră mi-a orbit poporul, Vipere flămânde stau la cotituri.... Cine-l învrăjbește, nu-l cunosc anume, Zilnic necuratul, știu, își face tema, Precum vinul toamna vremea e în spume, Peste toți dușmanii cadă anatema! Mi-a fost dor de tine, Țara mea frumoasă, Mi-a fost dor de tine ca de-un
MI-A FOST DOR DE TINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344191_a_345520]
-
conduce.” Aceasta este marea dilemă și a fiecărei puteri; să domine sau să conducă. Aceasta cred că este și marea dilema a guvernării. Să domine? Să conducă? Poate că aici ar putea fi găsit sâmburele vrajbei. Poate că așa ne învrăjbim și noi înșine. Ce ne domină? Ce ne conduce? N-avem de ce să ne luăm la întrebări destinul. Ne sechestrăm în justificări născocite. Ar trebui să ne uităm la ceea ce ne lipsește. Sociologul Vasile Dancu, susținea, sâmbăta trecută la Cluj-Napoca
VRAJBĂ ŞI INSTITUŢIA ADMIRAŢIEI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343168_a_344497]
-
Canada. În anul 2000 ziarul Luceafărul Românesc își încetează activitatea. În același an apare ziarul Pagini Românești. Spre surprinderea generală, chiar în primii ani de la apariție ziarul și-a pus paginile la dispoziția unor articole regretabile ce au dezbinat și învrăjbit comunitatea. Foto 4. La Standul ACSR, Târgul de Carte din Montreal - În centru Victor Roșca și un grup de prieteni, în dreapta sa, Alexandru Cetățeanu, inițiatorul ACSR. În anul 2004 apare ziarul ZigZag, iar în 2008 ziarul Accent Montréal, ce au
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
și cu colhoz, Cu minciuni ca atmosferă Care făceau din negru roz. Persecuții și prigoane Pentru școliți și gospodari, Patru criminali icoane ***) Și trădători în posturi mari. Cu străinii peste țară Și cu românii-n pușcării Și propagandă proletară Ce-nvrăjbea părinți cu fii. Spre comunism pășeam de zor, Cu proști-n vârf aduși de val, Poporul la cheremul lor Și floare țării la canal.****) Deodată parcă, în sfârșit, (Sperau chiar uni dintre noi) Că vine omul potrivit Ca să ne scape
LECŢIA DE ISTORIE 1 de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377507_a_378836]
-
de răceala anotimpului dublu. Arată-mi cum se învelește vocea între oracol și viziune. O notă desuetă a pașilor pe asfaltul tânguit al amintirii: această întoarcere a viețuitoarelor pe pământ. CONTRAST Visele, cum se visează ele pe râul de pădure învrăjbit de lăutari, Cum se adună vorbele să ne povestească aducerile aminte din cascade, Cum se preface văzul că bate darabana vremilor. Pritre pagini călcâiul să bată ascuțit cotoarele, să ne prefacem în cuprins și în disjuncții, o data doar sa ne
ARTA MUZICII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378819_a_380148]
-
-mi place graba, mormăi bătrâna. - Aștept cam demult să intru în palatul lui Algus. Urzelile tale mi se par prea complicate și prea încete pentru setea mea de putere și de răzbunare. - Nu ai decât de câștigat dacă îi vom învrăjbi pe cei doi regi. Acum, Algus crede că Triton e vinovat pentru răpirea Anemonei și nu va dura mult până va porni războiul împotriva lui. Tu trebuie doar să păzești fata, să nu dea nimeni de ea până ce planurile noastre
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
a semănat frica, panică în rândurile dușmanilor noștri de veacuri, văzând în noi o forță de temut și, torcând ura și invidia printre noi, acționând pe toate căile și prin toate mijloacele să ne slăbească moral și fizic, umilindu-ne, învrăjbindu-ne pentru a ne dispersa, dezbina, reușind intr-o oarecare măsură să ne înstrăineze prin schimb de hotare, prin creare de „țărișoare”și „limbi”, și ne-au adus, unde am ajuns acum- în pragul dispariției ca etnie, ca țară... Salvarea
NU FI SLUGĂ A DOI STĂPÂNI!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380435_a_381764]
-
diavolul și popa! Interesele primează “Dreptul” nu mai valorează! Foste țări coloniale Pân’ mai ieri imperiale Impun “lumii” legea lor Prin practici de abator Și-au modificat doctrina: -Religia-i concubina- Au ieșit la drumu mare Cu plăcerea să omoare Au învrăjbit mapamondul Otrăvind apa și glodul Și-au inventat terorismul Să ucidă umanismul Fac biserici și moschei Și în Iad și-unde nu vrei Dorind ca prim precedent - Să distrug-un continent Se zice că “șarlatanii” Seamănă cu corsicanii Practicând zilnic
N-AM ŞTIUT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380622_a_381951]
-
nepăsare sau poate chiar din vină, Vei implora ninsori pizmașe peste gânduri, Dar ne-nțeles vor crește printre țăruși și tină, Cruci vii plimbându-și dorul, pe umeri, printre ziduri. Târziu, după negări și amânări deșarte, Când nesupuse clipe se învrăjbesc cu visuri, Cu suflet frânt de iele, în ropote de noapte, Prezumțiilor caută-vei zadarnice răspunsuri. Arar, câte un înger, cuprins de remușcare, Fraternizează-n taină cu vise răstignite, Se zvârcolește luna, gem scoicile în mare, Cu mir cârpește cerul
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
nepăsare sau poate chiar din vină,Vei implora ninsori pizmașe peste gânduri,Dar ne-nțeles vor crește printre țăruși și tină,Cruci vii plimbându-și dorul, pe umeri, printre ziduri.Târziu, după negări și amânări deșarte,Când nesupuse clipe se învrăjbesc cu visuri,Cu suflet frânt de iele, în ropote de noapte,Prezumțiilor caută-vei zadarnice răspunsuri.Arar, câte un înger, cuprins de remușcare,Fraternizează-n taină cu vise răstignite,Se zvârcolește luna, gem scoicile în mare,Cu mir cârpește cerul
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
vânt de gheață, nu-s zâmbete pe față, și-n suflet e doar ceață, iar cântul sună-anemic și plin de falsitate, degeaba bat alămuri, nu-i nicio unitate. Ne tot pândesc hainii, ne dușmănesc externii, ne picură otravă și se-nvrăjbesc internii, nu-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihnă, degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă. Suntem ca-ntr-un asediu: noi ne pândim pe noi și pretutindeni parcă mocnește un război. Odinioară mândre treceau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
vânt de gheață,nu-s zâmbete pe față, și-n suflet e doar ceață,iar cântul sună-anemic și plin de falsitate,degeaba bat alămuri, nu-i nicio unitate.Ne tot pândesc hainii, ne dușmănesc externii,ne picură otravă și se-nvrăjbesc internii,nu-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihnă,degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă.Suntem ca-ntr-un asediu: noi ne pândim pe noiși pretutindeni parcă mocnește un război.Odinioară mândre treceau oștiri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Canada. În anul 2000, ziarul „Luceafărul Românesc” își încetează activitatea. În același an, apare ziarul „Pagini Românești”. Spre surprinderea generală, chiar în primii ani de la apariție, ziarul și-a pus paginile la dispoziția unor articole regretabile ce au dezbinat și învrăjbit comunitatea. În anul 2004 apare ziarul „ZigZag”, iar în 2008 ziarul „Accent Montreal”, ce au creat o presă de informare și de dezbatere a opiniilor, mai ales politice. În anul 2001 s-a înființat Asociația Canadiană a Scriitorilor Români (ACSR
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
nimicuri și ne jucăm cu ele prefăcându-ne crede că nu știm cât de greu ne poate lovi un cuvânt? ********************************************** Există adevăruri ce trebuiesc totuși ascunse pentru că spuse fiind pot genera nenorociri și pot distruge destinul unui om sau pot învrăjbi oamenii.Treptat aceste adevăruri nespuse devin însă tăceri nemărturisite, coșmaruri care nu avem voie să le divulgăm, sunt tenebre care le purtăm în suflet toată viața. Ce patetic este spus toată viața! În fond ce este acestă viață pe tema
AŞTEPTAREA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373597_a_374926]
-
Că le-am uitat povața, lăsându-ne-nvrăjbiți Și-o mâna pe-alta ceartă, uitând că altădată Cu dragoste s-au strâns, ținându-ne uniți. De ce lăsăm minciuna să șadă între noi Și cu-a lor vorbe hoții, să ne învrăjbească? De ce răbdăm tăcuți zbătându-ne-n nevoi Ca alții-a noastră soartă să ne-o hotărască!? Haide-ți cu toții, astăzi, cât încă mai e vreme Să ne luăm de mână și-n suflete uniți, Să ne alegem soarta, făcând a
TREZIȚI-VĂ ROMÂNI! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371513_a_372842]
-
cei bogati au parte doar de bine Iar oropsiți sorții se zbat între suspine? De ce în casa ta sclipește bogăția Iar cei care-o slujesc și-au pierdut omenia, De ce îl lași pe diavol în toate câte sunt Să-ți învrăjbească fiii să uite-al tău cuvânt? Coboară, Doamne , iarăși aicea printre noi Și dăruind iubire ne scapă de nevoi Ne-nvață iar ce-i mila, respectul, bunătatea Și-alungă cu lumină din suflet neagră noaptea! de Gabriela Mimi Boroianu 07
RUGĂCIUNE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374920_a_376249]
-
se-amestecă a smoală și a sânge pământul și cu cerul parcă-n silă un vânt cumplit copacilor le frânge coroanele-ntr-o zbatere senilă de colburi se încarcă toată zarea iar corbii croncănesc în jur a moarte enorme valuri învrăjbește marea spre țărmuri ca obuze de departe în case plâng femei de mijloc frânte cerșind icoanei mute să oprească stihia cu mătănii vor să-nfrunte urgia de sorginte diavolească zâmbește-n ceruri Cel atoate cele naturii-i lasă drumul să
CÂND NORII RĂSTIGNESC PESTE NATURĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375077_a_376406]
-
Publicat în: Ediția nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Armă tăioasă-i cuvântul, când se înfierbântă gândul în politica de țară, ca oala ce dă pe-afară! Iar poftele-s adunate la ciolan pe apucate! Orice rival învrăjbește că, mai bine stăpânește și la țintă merge sigur, când ia tot de unul singur! Că așa se-adeverește: ,,Dezbină și stăpânește!" În curând se duce buhul că ,,este sărac cu duhul"! ,, Trage jar pe turta lui", din spatele poporului care
,,DEZBINĂ ȘI STĂPÂNEȘTE! -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372024_a_373353]
-
nu e că-i pleacă preoții, ci că-i pleacă medicii. Nu prea există cerere de preoți în Occident. Iar noi rămânem un popor cu suflet mare. Atât și nimic mai mult. Presa are partea ei de contribuție, fiindcă îi învrăjbește pe români și întreține o psihoză demențială. Dar, nu-i nimic: moare și ea. Sigur, în toată lumea există guri rele, dar în România mai ales, bârfa este ridicată la rang de putere de stat. Legendarul gazetar Pamfil Șeicaru, atât de
CARTUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372886_a_374215]
-
vânt de gheață, nu-s zâmbete pe față, și-n suflet e doar ceață, iar cantul sună-anemic și plin de falsitate, degeaba bat alămuri, nu-i nicio unitate. Ne tot pândesc hainii, ne dușmănesc externii, ne picura otravă și se-nvrăjbesc internii, nu-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihna, degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă. Suntem ca-ntr-un asediu: noi ne pândim pe noi și pretutindeni parcă mocnește un război. Odinioară mandre treceau
SE PREGĂTEȘTE NEAMUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372977_a_374306]
-
Pe la alții biserica are un amvon de unde preotul vorbește pe înțelesul tuturor. Este oare chiar imposibil ca Dumnezeu să aparțină tuturor popoarelor lumii iar popii să se adreseze acestei amărâte lumi nu Sfântului Sfânt superior tuturor Sfinților. Oare de ce popii învrăjbesc tocmai în religia menită să înfrățească? Dumnezeul evlavioșilor este undeva departe. În cerurile veșnic înnorate de păcatele lumești, precum banul, râvnite de toți dar atinse de puțini. Nu cumva ne-am pripit alegând un Dumnezeu atât de îndepărtat înainte de a
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347745_a_349074]