118 matches
-
costumul tungus expus în Muzeul Omului, exemplar descris ulterior de majoritatea cercetătorilor care au abordat acest domeniu. S-a crezut la început că acest costum avea ca scop să inspire privitorilor o frică religioasă care i-a împiedicat să observe șarlataniile și scamatoriile șamanului. Este, desigur, o eroare, pentru că nu înfățișarea costumului impresionează pe tunguși, ci spiritele ce se instalează în timpul ședinței printre panglici, curele, tălăngi și reprezentări metalice agățate de costum. Costumul era pentru ei un cuptor al sufletului, adică
Costumele ?amanilor ?ungu?i by Dan Cristian R?caru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83573_a_84898]
-
În opinia unora, succesul altuia înseamnă șansă, iar eșecul lui - ghinion. La orice nivel, superioritatea celorlalți este foarte greu de suportat. Revoluțiile îi găsesc pe oamenii cu o mare cantitate de ură nefolosită. Arma veleitarilor este tupeul. Depărtează-te de șarlatanii lăudați ! Cei care au nostalgia altor regnuri confundă bucuria cu plăcerea. Fără violență, omul actual s-ar simți probabil mutilat. La orice nivel, superioritatea celorlalți este foarte greu de suportat. Voluptatea ține mai ales de ingeniozitatea viciului. Întotdeauna, genele răului
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
hipnoza se dovedise a fi singura metodă eficientă în tratarea nevrozelor, în special a isteriei. Fascinat de Charcot, impresionat de rezultatele obținute de Bernheim și Liebeaul, Freud devine partizanul, apărătorul lor. Mediile medicale germane erau ostile hipnozei. O considerau curată șarlatanie. Freud însă aplică sugestia hipnotică și îi ridică în slăvi pe inventatorii ei. Apoi face propria-i descoperire: "cura de rostire". Întins pe o canapea, pacientul povestește tot ce-i trece prin cap. Această metodă a asocierilor libere lansează psihanaliza
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o foarte stranie răsturnare. Începînd cu Mesmer, vreme de mai bine de un veac, mai întîi adversarii magnetismului animal și apoi cei ai sugestiei au strigat în gura mare cum că acestea nu sînt decît niște scamatorii, simple mistificări ori șarlatanii. Care nu ar face decît să disimuleze, sub comoda pălărie a terapeuticii, raporturile sexuale dintre medici și pacienții sau pacientele lor. Un mod de a abuza de credulitatea amoroasă proprie femeilor. După opinia detractorilor, aceste procedee n-ar avea, prin
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Din perspectiva existenței contemporane tehnica, de care suntem înconjurați, este cronofagă. De aici și disperarea contemporanilor aflați în pragul morții: simt că n-au avut timp îndeajuns pentru propria persoană, că timpul lor s-a consumat întotdeauna pentru altceva. Orice șarlatanie se desfășoară pe fondul lenei noastre de a examina cu atenție lucrurile, combinată cu lăcomia satisfacerii dorințelor proprii. Toți escrocii vorbesc mult pentru a înăbuși în fașă cât mai multe din întrebările ce riscă să capete chip în mintea noastră
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
3.1. Practica deschiderii cărții / 213 15.3.2. Practica divinării cu ajutorul cărții bisericești și al cheii / 214 15.3.3. Citirea cărții / 216 15.4. Preoții, actori ai practicilor divinatorii / 216 Capitolul 16. Reclamă și publicitate. Despre kitsch și șarlatanie în practicile divinatorii contemporane / 219 16.1. Divinația azi: aculturare sau kitsch? / 219 16.2. Publicitatea și comerțul cu preziceri / 223 Capitolul 17. În loc de concluzii: imaginarul colectiv, fantasmele și arta divinatorie / 227 Anexa 1. Practici hermeneutice tradiționale / 237 Anexa 2
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
atitudine corectă și de o parte, și de cealaltă. Mă refer aici la acei prezicători care nu diabolizează celelalte căi instituționale recunoscute de rezolvare a problemelor, dar și la acei specialiști care nu ridiculizează divinația (excludem de aici formele kitsch: șarlatania și impostura) și o pun sub semnul blând al "gândirii sălbatice". Înclinația oamenilor pentru alternative de cunoaștere am explicat-o prin eșecul parțial al versiunilor gnoseologice oficiale, recunoscute: subiecții sunt nemulțumiți că nu-și găsesc rezolvarea problemelor pe căi raționale
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de generare de tip combinatoric, bazat pe teoria fractalilor. Mai mult, cercetările au demonstrat că efortul interpretativ nu este singular. El este dublat de contribuția clientului la a reinterpreta, adapta și re-vrăji lumea. Am abordat apoi și problematica kitschului, a șarlataniei și a publicității în practicile divinatorii. În acest sens am venit cu rezultate din mass-media și cu anumite informații selectate din spațiul virtual. Ultimul capitol al lucrării l-am consacrat analizei influenței pe care o are divinația asupra imaginarului colectiv
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vrăjitorești. Divinația a trecut astfel sub incidența acestui stigmat, al negativității și demonicului. Mai târziu, în Franța anului 1682, se publică o ordonanță care arată că poliția și justiția văd în practica prezicătorilor și a vrăjitoarelor un simplu act de șarlatanie și escrocherie ce are ca principal mobil îmbogățirea rapidă, speculând naivitatea și problemele oamenilor. Textul suna în felul următor: "...escrocheria care ruinează familiile și îmbogățește oameni fără scrupule este principalul delict de care magistrații înșiși nu au cunoștință. [...] Cu toate
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și apoi în zona experimentalului și a divertismentului, divinația tinde, în zilele noastre, să-și releve simultan diverse fațete. Ea este percepută ca har, ca simplă practică, ca o profesie din care poți scoate un profit, dar și ca hobby, șarlatanie, curiozitate sau ca un semn al elevării spirituale. Datele cercetării noastre de teren demonstrează că publicul privește cu interes fenomenul divinatoriu. Deși în cazul unor întrebări subiecții sunt ezitanți sau refuză să răspundă, atunci când sunt invitați să facă aprecieri au
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
B.P. Hasdeu a scris despre spiritism în Sic Cogito 102. El a tratat însă acel spiritism ca o formă de cunoaștere intermediată de spirite și nu s-a oprit asupra formelor grosiere și vulgare de invocare a spiritelor, acolo unde șarlatania găsea suficient loc de manevră. În spațiul tradițional astfel de "convorbiri" cu spiritele celor trecuți în lumea de dincolo erau privite cu reținere, chiar cu îngrijorare. În realitate, divinația necromantică "era o rezultantă a cultului morților care se întemeia pe
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
De exemplu, ele demonstrează o formidabilă adaptare la tehnicile moderne de comunicare din industria mass-media. Odată cu creșterea accesibilității la aceste practici, se constată și o diluare a conținutului, o "kitschizare" a lor. Capitolul 16 RECLAMĂ ȘI PUBLICITATE. DESPRE KITSCH ȘI ȘARLATANIE ÎN PRACTICILE DIVINATORII CONTEMPORANE Practicile divinatorii populare, autohtone, așa cum sunt ele prezentate în numeroasele scrieri de antropologie și etnologie, au astăzi o circulație mai restrânsă. În spațiul românesc regăsim o mare varietate de forme divinatorii, multe fiind importuri destul de recente
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
proprietar. Alături de „Tutti frutti”, U. este una din primele publicații satirice din Transilvania. Programul se conturează în poeziile În loc de prevorbire și Programa mea, în care Iosif Vulcan își propune să-i combată pe toți cei „vrednici de satiră”, ca și șarlatania, bigotismul, ciocoismul și alte asemenea tare. Vulcan rămâne cel mai fervent susținător al gazetei, aproape în fiecare număr publicând câte o poezie. În paginile U. au apărut versuri semnate de moldoveanul Gh. Tăutu, de ardelenii P. Draga și Ion Pop-Florantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
un gust îndoielnic adunate din toată lumea. Sau își creează un surogat din toate formele posibile ale experienței trăite, le conferă demnitatea unei sfințenii mistice și fac apoi comerț ambulant cu ele la tîrgul de cărți. Asta e pur și simplu șarlatanie sau autoiluzionare". Singura virtute care-i rămîne profesorului și care are valoare într-un amfiteatru este probitatea intelectuală. Max Weber își încheie această primă conferință cu o zicere cu sonuri profetice: Nimic nu s-a realizat încă doar prin fervoare
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
himeric - sunt oare atât de pe înțelesul oricui? Încă o dată, de nepriceperea unei poezii nu e vinovat întotdeauna poetul. Dealtmintrelea, noi suntem porniți să credem că de cele mai multe ori "obscuritatea" reală, numită și absconsitate, e voită, și prin urmare e o șarlatanie - un fapt care interesează mai mult etica decât estetica literară. ă"Viața romînească", 1922, nr. 11î INFLUENȚE STRĂINE ȘI REALITĂȚI NAȚIONALE Voim să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
copiii medicilor, ai cadrelor administrative sau ai veniților din alte părți. Profesorii erau testați și trebuiau să fie „devotați cu tot sufletul învățământului“, respingând metodele scolastice. La sfârșitul școlii se acorda elevilor o medalie, care-i distingeau pe absolvenți de șarlatanii neșcoliți. Medicina bizantină, pragmatică, punea accent pe organizare, funcționalitate, control, responsabilitate, dăruire caritabilă. în istoria sa s-au înscris însă și cercetători medici care au lăsat opere medicale comentate și pe care le-au propus pentru a fi studiate în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
stărilor febrile, dezinteriei etc. Se studiază apele minerale, se caută remedii din medicina naturistă în boli intestinale, plăgi, parodontoză, reumatism etc. Priceperea și eforturile sunt mari, dar bolile sunt multe și bolnavii nenumărați. Mijloacele sunt în raport invers cu cerințele. șarlatanii, impostorii apar în toate răspântiile. Spiritul satiric al timpului îi prinde în obiectiv iar cel mai mare dramaturg comic al lumii, Moliére, îi biciuie în „Doctorul fără voie“. într-o Anglie considerată „Spital“ și pe continentul cuprins de boli fizice
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
costumul tungus expus în Muzeul Omului, exemplar descris ulterior de majoritatea cercetătorilor care au abordat acest domeniu. S-a crezut la început că acest costum avea ca scop să inspire privitorilor o frică religioasă care i-a împiedicat să observe șarlataniile și scamatoriile șamanului. Este, desigur, o eroare, pentru că nu înfățișarea costumului impresionează pe tunguși, ci spiritele ce se instalează în timpul ședinței printre panglici, curele, tălăngi și reprezentări metalice agățate de costum. Costumul era pentru ei un cuptor al sufletului, adică
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Dan Cristian Răcaru () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1720]