570 matches
-
niciodaté brebenei la Învéțétoare, céci nu-i plécea. În schimb duceau ceilalți copii și fetele. Era autobuzul plin de flori și puteai sé călci pe ele, céci aruncau copiii cu flori unul În altul. Dar cum mînca scroafa brebenei?, céci Șasa a Încercat de mai multe ori sé-i ménînce, dar niciodaté nu i-a plécut. Aveau un gust réu. Erau frumoși brebeneii și seménau cu niste struguri mici, dar aveau un gust réu. Și merele pédurețe erau frumoase, dar aveau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ménînce, dar niciodaté nu i-a plécut. Aveau un gust réu. Erau frumoși brebeneii și seménau cu niste struguri mici, dar aveau un gust réu. Și merele pédurețe erau frumoase, dar aveau un gust réu. Ele numai miroseau frumos și Șasa musca din ele de fiecare daté cînd trecea pe sub copac, céci nu credea cé nu au un gust bun. Prea miroseau bine și erau frumoase. Șasa le-ar fi mîncat cu zahér, dar erau prea acre. Mai bine mînca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
merele pédurețe erau frumoase, dar aveau un gust réu. Ele numai miroseau frumos și Șasa musca din ele de fiecare daté cînd trecea pe sub copac, céci nu credea cé nu au un gust bun. Prea miroseau bine și erau frumoase. Șasa le-ar fi mîncat cu zahér, dar erau prea acre. Mai bine mînca niște mere bune și nu-i trebuia nici zahér. Dar scroafa mînca și coajé de cartof, desi nici coaja de cartof nu era buné. Și nici féina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
a fécut nu știu ce semn lui Stela și Stela fugi Încetișor pîné la ea, si pioniervojata’ Îi șopti ceva la ureche foarte lung și pe urmé Stela intré În școalé. Ce i-o fi zis? Ceva de réu de mine, gîndi Șasa. Stela reapéru cu steagul roșu cu țurțuri galbeni de métase, pe care era desenat Lenin Într-o flacéré. De ce l-o fi desenat pe Lenin Într-o flacéré?, Ce, i-o dat foc?, gîndi Șasa. Pioniervojata’ lué steagul și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de réu de mine, gîndi Șasa. Stela reapéru cu steagul roșu cu țurțuri galbeni de métase, pe care era desenat Lenin Într-o flacéré. De ce l-o fi desenat pe Lenin Într-o flacéré?, Ce, i-o dat foc?, gîndi Șasa. Pioniervojata’ lué steagul și-l ținea cu amîndoué mîinile, pe partea stîngé, așa cum araté la televizor și Stela se Întoarse, țopéind, În rînd . - Copii, iaté cé se Întîmplé la noi la școalé, si mi-i rușine s-o spun, si
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
baloane. De ce o fi fécut Sonia așa? Ce nume interesant, Sonia. Ce frumos mirosea de la ea a parfum de lécrémioare În sticluțé rotundé și lungé cu crestéturi, ca un pépușoi mic de sticlé. De ce nu l-a pîrÎt ea pe Șasa atunci cînd i-a gésit péduchii, de ce nu l-a spus lui Nadejda Petrovna? Șasa ar fi vrut sé aibé și ea péduchi și el sé nu spuné la nimeni. Sé știe numai ei amîndoi. Dar sé nu spuné la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ea a parfum de lécrémioare În sticluțé rotundé și lungé cu crestéturi, ca un pépușoi mic de sticlé. De ce nu l-a pîrÎt ea pe Șasa atunci cînd i-a gésit péduchii, de ce nu l-a spus lui Nadejda Petrovna? Șasa ar fi vrut sé aibé și ea péduchi și el sé nu spuné la nimeni. Sé știe numai ei amîndoi. Dar sé nu spuné la nimeni. 16 În aceeași zi, Nicolai Arsenievici Își pregéti toporul și merse În pédure dupé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pe oasele umérului și-i roase puțin pielea, și-i Înroșise gîtul. Un lemn de frasin de optsprezece pași, pe care Nicolai Arsenievici Îl duse În ogradé și-l trînti dupé casé. Era un lemn bun pentru o scaré mare. Șasa se Întorsese de la școalé, lué sacul și se duse dupé buruian. Trecu pédurea cea micé și intré În livadă de nuci mici, apoi ieși din ea și intré În pédurea cealalté și se duse cît mai adînc, pentru cé acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
duse dupé buruian. Trecu pédurea cea micé și intré În livadă de nuci mici, apoi ieși din ea și intré În pédurea cealalté și se duse cît mai adînc, pentru cé acolo péreau brebeneii mai mulți. Dar cu cît mergea Șasa mai mult, vedea cé brebeneii nu sînt mai mulți, ci sînt la fel peste tot. Șasa fécea așa de fiecare daté, dar nu-i venea sé creadé cé mai departe brebeneii nu sînt mai mulți, pentru cé mai departe brebeneii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
din ea și intré În pédurea cealalté și se duse cît mai adînc, pentru cé acolo péreau brebeneii mai mulți. Dar cu cît mergea Șasa mai mult, vedea cé brebeneii nu sînt mai mulți, ci sînt la fel peste tot. Șasa fécea așa de fiecare daté, dar nu-i venea sé creadé cé mai departe brebeneii nu sînt mai mulți, pentru cé mai departe brebeneii se vedeau mulți, galbeni, albaștri, albi și roșiateci. Intré În mijlocul pédurii, Isi desfécu sacul, Îl așternu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
departe brebeneii se vedeau mulți, galbeni, albaștri, albi și roșiateci. Intré În mijlocul pédurii, Isi desfécu sacul, Îl așternu pe jos și se așezé. Printre copaci se vedea cerul și norii cum se mișcé și soarele lumină frunzele, și ele stréluceau. Șasa se Întinse pe spate și-și puse mîinile sub cap, așa cum vézuse la tatél lui, dupé ce ménîncé bine și se Întinde În pat. Putea sé vadé péséri care se vedeau zburînd repede, dar se vedeau puțin de tot, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ménîncé bine și se Întinde În pat. Putea sé vadé péséri care se vedeau zburînd repede, dar se vedeau puțin de tot, că printr-o gauré, apérînd În alté parte, unde mai erau loc Între copaci și se vedea cerul. Șasa se ridicé și Începu sé se baté cu palmele peste picioare și pește mîini, si sé se scuture. Lué sacul și-l Întinse mai Încolo, unde nu erau furnici. A doua zi Nicolai Arsenievici Își lué toporul și ferestréul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cei care taie copacii. Cum sé afle pédurarul cé cineva a téiat un copac, dacé-l taie de-jos-de-jos și pune frunze? Nu se mai cunoaște nimic! Dar tata i-a spus cum prinde pédurarul pe cei care taie copacii. Așa cé Șasa se uită În sus și descoperea pe unde se vede cerul mai tare. Acolo ar fi trebuit sé fie un copac, dacé nu mai este, Înseamné cé l-a téiat cineva. Lésé lemnul de tei jos și se duse mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
lésé jos și merse mai departe. Vézu printre copaci drumul préfos și lanul de grîu, verde, mișcîndu-se că o apé stranie și se Întoarse Înapoi. Bétu cu muchea toporului Într-un copac de carpen și-l dédu jos cu ferestréul. Șasa rupea brebeneii și-i fécea grémezi, pe care le aducea pe urmé la sac, céci Îi era lene sé care sacul dupé el. Fécu așa mai multe grémezi și Începu sé le care. Duse patru grémezi dar pe a cincia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și Începu sé le care. Duse patru grémezi dar pe a cincia nu o putea gési. Unde fécu el a cincia grémadé? Începu sé caute prin pédure și se Îndepérté. „N-are cum sé fie aici grémada aceea!”, Isi spunea Șasa și se Îndepérta tot mai mult. Céuté pîné obosi și cînd vézu cé n-o mai gésește, hotérî sé rupé altă. Rupse o grémadé de brebenei și se duse s-o ducé la sac. Se gîndi Întîi sé-și aminteascé unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cé n-o mai gésește, hotérî sé rupé altă. Rupse o grémadé de brebenei și se duse s-o ducé la sac. Se gîndi Întîi sé-și aminteascé unde-i sacul. „Dar n-are cum sé fie aici sacul!”, Isi zise Șasa și porni sé-l caute prin pédure. Culcé lemnul de carpen jos și-l mésuré cu pasul. Șaptesprezece pași și jumétate, bolborosi Nicolai Arsenievici. Se așezé pe lemn și scoase o țigaré. Își Închipui o scaré lungé de frasin, netedé și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
MÎinile lui, care péreau sé fie numai degete, o țineau de picioare și-i atingeau sandalele ei mici cu cataramé de fier... „Și pas cu pas/ și ceas cu ceas... Și pa-a-a-s cu pa-a-a-s... s”. „Și pas cu pas”, bolborosea Șasa, „pa-a-a-s... s...” cu degetele În urechi, Închizînd din cînd În cînd ochii și ridicînd puțin capul, de parcé s-ar fi ferit sé vadé, chiar și așa, cu ochii Închiși, cu coatele Înfipte În cartea lui de citire. „Și pa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
tinu cu palmele. Deschise ochii și se uité iar În carte. Îi Închise iar. Îi deschise și se uité iar În carte. Îi Închise... Îi deschise. Închise cartea, lésînd pixul În ea și o bégé, umflaté și scémoșaté, În ghiozdan. Șasa avea cea mai groasé carte de citire. Cartea lui Șasa era mare și umflaté, de doué ori mai groasé decît a lui Stela. Sigur cé Șasa trebuia sé Învețe cel mai mult, céci lui i-au dat cartea cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
carte. Îi Închise iar. Îi deschise și se uité iar În carte. Îi Închise... Îi deschise. Închise cartea, lésînd pixul În ea și o bégé, umflaté și scémoșaté, În ghiozdan. Șasa avea cea mai groasé carte de citire. Cartea lui Șasa era mare și umflaté, de doué ori mai groasé decît a lui Stela. Sigur cé Șasa trebuia sé Învețe cel mai mult, céci lui i-au dat cartea cea mai groasé. Cea a lui Stela era de doué ori mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Închise cartea, lésînd pixul În ea și o bégé, umflaté și scémoșaté, În ghiozdan. Șasa avea cea mai groasé carte de citire. Cartea lui Șasa era mare și umflaté, de doué ori mai groasé decît a lui Stela. Sigur cé Șasa trebuia sé Învețe cel mai mult, céci lui i-au dat cartea cea mai groasé. Cea a lui Stela era de doué ori mai subțire. Cartea lui Șasa era mai groasé pentru cé era veche și rufoasé, așa erau cérțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
umflaté, de doué ori mai groasé decît a lui Stela. Sigur cé Șasa trebuia sé Învețe cel mai mult, céci lui i-au dat cartea cea mai groasé. Cea a lui Stela era de doué ori mai subțire. Cartea lui Șasa era mai groasé pentru cé era veche și rufoasé, așa erau cérțile la școalé, cele noi erau subțiri, iar cele vechi erau groase. La Început de an la toți copiii le dédeau cérți: celor mai réi le dédeau cérți vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
dupé iscélituré, pe elevul care era cu un an mai mare și, dacé era mai pipernicit, Îi ziceai vreo doué de ce nu a péstrat cartea bine, cé din cauza lui tu ai o carte așa rufoasé. Dacé s-ar fi pus, Șasa ar fi citit-o Într-o séptémîné. Chiar și mai repede. Într-o zi ar fi citit-o Șasa. Numai dacé s-ar fi pus. O citea și nu mai era nevoie sé viné la școalé. Sé-l treacé În clasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
doué de ce nu a péstrat cartea bine, cé din cauza lui tu ai o carte așa rufoasé. Dacé s-ar fi pus, Șasa ar fi citit-o Într-o séptémîné. Chiar și mai repede. Într-o zi ar fi citit-o Șasa. Numai dacé s-ar fi pus. O citea și nu mai era nevoie sé viné la școalé. Sé-l treacé În clasa a patra. Dar de ce Îi dau ei lui Șasa cérțile cele mai groase? Mai bine ar rupe Șasa niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și mai repede. Într-o zi ar fi citit-o Șasa. Numai dacé s-ar fi pus. O citea și nu mai era nevoie sé viné la școalé. Sé-l treacé În clasa a patra. Dar de ce Îi dau ei lui Șasa cérțile cele mai groase? Mai bine ar rupe Șasa niște foi din ele că sé le facé mai subțiri, ca la Stela. Dacé s-ar pune Șasa sé rupé niște foi, știe el pe care le-ar rupe. Știe Șasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
-o Șasa. Numai dacé s-ar fi pus. O citea și nu mai era nevoie sé viné la școalé. Sé-l treacé În clasa a patra. Dar de ce Îi dau ei lui Șasa cérțile cele mai groase? Mai bine ar rupe Șasa niște foi din ele că sé le facé mai subțiri, ca la Stela. Dacé s-ar pune Șasa sé rupé niște foi, știe el pe care le-ar rupe. Știe Șasa ce-ar rupe, dacé l-ar lésa Nadejda Petrovna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]