573 matches
-
Dadaism și mahalagism literar, TIA, 1942, 473; Pillat, Tradiție, 11-14; Șasa Până, Importanța prezenței lui Tristan Tzara în România, ORT, 1946, 2; Ștefan Roll, Tristan Tzara ne vorbește, TIL, 1946, 3 298; Oscar Lemnaru, Tristan Tzara, „Dreptatea nouă”, 1946, 431; Șasa Până, „Morceaux choisis”, ORT, 1947, 15; Bibliographie des oeuvres de Tristan Tzara (1916-1950), Paris, 1951; René Lacôte, Georges Haldas, Tristan Tzara, Paris, 1952; ed. Paris, 1966; Georges Hugnet, L’Aventure Dada (1916-1920), pref. Tristan Tzara, Paris, 1957, passim; ed. Paris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
Sanouillet, Dada à Paris, Paris, 1965, passim; Philippe Jolivet, Tzara et la poésie française au XX-ème siècle, „Acta Philologica”, 1966, 277-283; Matei Călinescu, Avangardă literară în România, VR, 1967, 11; Ov. S. Crohmălniceanu, Tristan Tzara en Roumanie, REVR, 1967, 2; Șasa Până, Scurtă privire asupra avangardei literare române și prezența lui Tristan Tzara, ST, 1968, 8; Călinescu, Principii, 17-18; Manolescu, Metamorfozele, 54-55; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 149-159; Mary Ann Caws, The Poetry of Dada and Surrealism: Aragon, Breton
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
lui G. Vlădescu-Răcoasa, ministrul naționalităților, care semnează el însuși un articol intitulat Facla Putnei. Literatura e reprezentată de două traduceri: poeziile Marinarul de Tristan Tzara, în versiunea lui George Dan, și Scris pentru voi de Loys Masson, în transpunerea lui Șasa Până, de articolul O victimă a nazismului: Benjamin Cremieux de Virgil Ierunca, de notele lui Mihnea Gheorghiu întitulate ’93 și de proza Interpretul, semnată Const. Galitza. Cuprinsul reflectă în mod vizibil schimbările produse în țară și se menține pe linia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286930_a_288259]
-
sertar” a ultimelor decenii. SCRIERI: Fragmente reziduale disparate din Calendarul incendiat al lui Ierusalim Unicornus, pref. Alexandru Paleologu, postfață Mihail Constantineanu, București, 1999; Monolog nocturn despre Suverana Slobozenie a Singurătății, îngr. Mariana Macri, pref. Andrei Pleșu, București, 2001. Repere bibliografice: Șasa Pană, Născut în ‘02, București, 1973, 362; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 205-211; Ungureanu, Imediata, II, 109-125; N. Steinhardt, Jurnalul fericirii, Cluj-Napoca, 1991, 111-115, 146-147, passim; Alexandru George, Notă la o „evocare”, RL, 1994, 28; Mihail Constantineanu, Marcel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
o parte, am fost conștientă de faptul că soțul meu a fost motivat să-și mențină status-quo-ul, iar pe de altă parte, tot el m-a susținut și în fața fiecărei noi oportunități spunându-mi de fiecare dată: "Poți!", "Profită de șasă"!, indiferent de implicațiile asupra confortului membrilor familiei. Deși marea majoritate a femeilor sunt angajate profesional, datele atestă că în multe situații munca femeii este cel mai adesea privită de ambii soți ca suplimentară și nu ca primară sau egală cu
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
preferință ce i-a deschis calea spre scrisul avangardist. Împreună cu poetul berlinez Heinz Kahlau, L. a realizat în limba germană un substanțial volum de poezie avangardista românească, Die Wolkentrompete (1975), pe baza Antologiei literaturii române de avangardă (1969) întocmite de Șasa Până. Tălmăcirile semnate de L. au intrat în repertoriul versiunilor străine ale scrierilor românești în discuție și au fost reproduse cu ocazia editării unor antologii, în România și în Germania. De unul dintre poeții din constelația avangardei - Gellu Naum - L.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]
-
articolele de atitudine sau din selecția numelor și a cărților reținute spre recenzare. Publică versuri de factură modernista și avangardista Virgil Gheorghiu, Ștefan Roll, Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Emil Botta, Gherasim Luca, Gellu Naum, Virgil Carianopol, Ștefan Baciu, Camil Baltazar, Șasa Până, Mihnea Gheorghiu, Virgil Teodorescu, Victor Brauner, Cicerone Theodorescu, Barbu Brezianu, cărora li se alătură Ion Th. Ilea, Eugen Constant, Teodor Scarlat, Coca Farago, Constantin Sălcia, Mircea Pavelescu, Vlaicu Bârnă, Constantin Nisipeanu, Andrei Tudor. Proza sparge și ea, cel mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
Rebreanu, G. Ibrăileanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Gală Galaction, Demostene Botez, Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Ion Pillat, Gib I. Mihăescu, Ion Minulescu, M. Blecher, I.Gr. Periețeanu, Camil Petrescu, Ion Iovescu, Vladimir Streinu, Mircea Eliade, V. Voiculescu, Camil Baltazar, N.M. Condiescu, Petru Manoliu, Șasa Până, Cezar Petrescu, Șerban Cioculescu, Lucia Demetrius, I. Brucăr, F. Aderca, I. Peltz, G. Bacovia, Elenă Farago, Ion Barbu, Adrian Maniu, Tudor Arghezi, Urmuz, Ion Vinea, Perpessicius, Coca Farago, Ion Petrovici, Dem. Theodorescu, Mateiu I. Caragiale, Lucian Blaga, Mihail Sebastian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288232_a_289561]
-
25 iulie 1877: „Conform Ordinului D-lui ministru de Finans și a Jurnalului Consiliului de Miniștri, aprobate de Măria Sa Domnitorul, vă comunic că polul Imperial Rusăsc este admisu În circulație cu curs obligator pe valoarea de douăzeci de lei și șese zeci bani bucata. Prin urmare, faceți a se aduce imediat asta la cunoștința tuturor locuitorilor, În genere prin batere În darabană”. De aici deducem că leul era aproape la paritate cu moneda rusească de aur numită „pol”, ce Însemna 20
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
moare! Iepurele moare! Moare iepurele, Edmundîci! Ce vorbé-i asta?! N-aș fi vorbit eu despre așa ceva dacé nu ar fi fost așa! Nu m-aș fi gîndit! - Nu știu. Nu știu ce-mi zici... Luna lumină fereastră micé de la grajd. Șasa se aplecă peste nuielele legate cu sîrmé și lovea porcul peste boț. Așa știa el cé mor porcii cel mai bine, pește boț. Ieșind din grajd Șasa și-a șters sandalele de iarbé că sé nu-l miroase tata. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Nu știu. Nu știu ce-mi zici... Luna lumină fereastră micé de la grajd. Șasa se aplecă peste nuielele legate cu sîrmé și lovea porcul peste boț. Așa știa el cé mor porcii cel mai bine, pește boț. Ieșind din grajd Șasa și-a șters sandalele de iarbé că sé nu-l miroase tata. Era un miros puternic mirosul de porc care nu ieșea nici dupé ce-și ștergea sandalele de iarbé. Un miros care rémînea În haine și În piele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Încetul Într-un porc. Era un gînd cu totul strașnic și pe cît de strașnic, pe atît de absurd. Dar a fi absurd sau imposibil Încé nu Înseamné a nu putea sé producé spaimé. Spaimă se menținea În trupul lui Șasa că o bilé de fier Într-o sticlé cu dop, sau ca o bulé de aer Într-o sticlé cu apé, care se mișcé dintr-o parte În alta a sticlei, atunci cînd o apleci, la fel cum spaimă lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
că o bilé de fier Într-o sticlé cu dop, sau ca o bulé de aer Într-o sticlé cu apé, care se mișcé dintr-o parte În alta a sticlei, atunci cînd o apleci, la fel cum spaimă lui Șasa se ducea dintr-o parte În alta a trupului. - Ce faci aici, Șasa? - Nimic... Era un sentiment Îngrozitor. Și parcé oasele pieptului nu ar fi fost ale lui, ci ar fi fost niște oase stréine care-i intrau prin spinare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
bulé de aer Într-o sticlé cu apé, care se mișcé dintr-o parte În alta a sticlei, atunci cînd o apleci, la fel cum spaimă lui Șasa se ducea dintr-o parte În alta a trupului. - Ce faci aici, Șasa? - Nimic... Era un sentiment Îngrozitor. Și parcé oasele pieptului nu ar fi fost ale lui, ci ar fi fost niște oase stréine care-i intrau prin spinare rupîndu-i carnea și fécîndu-i respirația greoaie și raré, ca și cum și-ar fi interzis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
obosit, si nu mai aveam chef de joacé. Ieșea cu furca la poarté și aștepta sé treacé tractorul cu paie. Tractorul mergea Încet și el dédea jos un balot de paie și fugea În ogradé. Toți oamenii féceau așa, dar Șasa nu știa de ce fécea așa, céci lui nu-i trebuiau paie, lui Îi trebuia numai ață cu care era legat balotul că sé-și fac arc. Era o ațé albé și groasé cu multe fire subțiri, ca ață de pescuit, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cînd scară rusticé e fécuté din lemn de frasin lung și subțire, ca sé poți culege merele din copac). Și sé o poți duce În spinare, dacé e copilul mai pipernicit. Dar scară pitoreascé nu este o scaré rusticé și Șasa știe asta, céci a fost bétut cu arététorul peste degete. O scaré pitoreascé este o scaré dintr-un copac mare care ajunge de acasé pîné la iaz și poți s-o ridici În picioare pîné la cer, ca sé se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cred eu așa ceva! Nu se poate sé fie o scaré așa de lungé! Dar unde sté el acolo, dacé Iurii Gagarin a zburat cu rachetă și cu avioanele și n-a vézut nimic? Nu-i nici un Dumnezeu, Iti zic eu! Șasa intra În clasé Întotdeauna cu Întîrziere, céci el era din satul mic unde nu era școalé. Pe el Îl aducea autobuzul din satul lui mic În oraș, céci numai În oraș la școalé și toți copiii se uitau ciudat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
aducea autobuzul din satul lui mic În oraș, céci numai În oraș la școalé și toți copiii se uitau ciudat la el. Învéțétoarea spunea: „Hai, treci la loc!” Dar lui Îi era rușine, céci toți copiii se uitau la el. Șasa ar fi vrut mai bine sé viné el primul sé se așeze În bancé și sé nu-l vadé nimeni, ci sé-i vadé el pe toți cum intré. Dar mai Întîrzia și Stela, dar la ea parcé nu se uitau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
dar la ea parcé nu se uitau așa. Ea intra repede și-și lésa paltonașul În cui, dupé ce-și lésa ghiozdanul În bancé, si nu era nimic. În fața clasei era portretul lui Lenin și Lenin avea o fațé buné. Șasa se uită la el și-i pérea réu cé a Întîrziat la școalé. „Învéțați, Învéțați, și iar Învéțați!”, scria sub Lenin și lui Șasa Îi era rușine. Dar Lenin a fost un copil bun și Învéța bine la școalé, si
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
si nu era nimic. În fața clasei era portretul lui Lenin și Lenin avea o fațé buné. Șasa se uită la el și-i pérea réu cé a Întîrziat la școalé. „Învéțați, Învéțați, și iar Învéțați!”, scria sub Lenin și lui Șasa Îi era rușine. Dar Lenin a fost un copil bun și Învéța bine la școalé, si nu Întîrzia. Odaté el se juca prin casé și a spart din greșealé o vazé. Dar Lenin nu e mincinos, el sparge vaza și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Învéța. Da, a fost copil și Lenin. Da, a fost și el școlar. Și În geantă să pe vremuri A purtat abecedar. A rostit cuvîntul mamé Și duios l-a repetat Iar din mijlocul pédurii Mamei flori i-a adunat. Șasa Își aminti aceasté poezie și o repeté de cîteva ori În gînd. Lenin stétea deasupra clasei și vedea tot. Șasa a vézut de mai multe ori cé scrie „LENIN VEȘNIC VIU”. Aceasta nu era scris doar așa, Lenin chiar era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
purtat abecedar. A rostit cuvîntul mamé Și duios l-a repetat Iar din mijlocul pédurii Mamei flori i-a adunat. Șasa Își aminti aceasté poezie și o repeté de cîteva ori În gînd. Lenin stétea deasupra clasei și vedea tot. Șasa a vézut de mai multe ori cé scrie „LENIN VEȘNIC VIU”. Aceasta nu era scris doar așa, Lenin chiar era viu! El stétea deasupra clasei și-l privea. Ochii lui erau blînzi și el Îi ajută pe séraci. Lui Șasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Șasa a vézut de mai multe ori cé scrie „LENIN VEȘNIC VIU”. Aceasta nu era scris doar așa, Lenin chiar era viu! El stétea deasupra clasei și-l privea. Ochii lui erau blînzi și el Îi ajută pe séraci. Lui Șasa Îi pérea réu cé nu s-a néscut pe timpul lui Lenin. Era un gînd ascuns al séu. Boală nu era un prilej de durere, de spaimé, sau disperare. Sophie mergea lîngé tatél ei și cîmpul Își deschidea culorile sale galbene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de pe perete nu puteau sé o copie cu hîrtie neagré pe steag, cé prin perete nu trece. Erau numai litere frumoase pe pereți și erau fécute rame cu frunze pe la colțuri, și erau poezii Întregi scrise pe stele de carton. Șasa avea Întotdeauna timp céci autobuzul venea Întotdeauna mai tîrziu și el putea sé stea pe coridoare, dacé nu-l alunga elevul de serviciu sau vreo Învéțétoare care tocmai pleca, si sé citeascé tot ce scria pe pereți. Erau multe cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și nu le era fricé de nimic. Dar și mai tare Îi plécea de-o faté care era desenaté acolo. Ea avea o cravaté de pionier la gît și era cu pérul galben. Era frumoasé față aceea și era serioasé. Șasa se gîndea cel mai mult la ea si parcé nu-i venea sé creadé cé ea a murit. CÎnd se uită la ea, lui Șasa i se fécea foarte ciudé pe nemți. De ce au omorît-o, dacé ea era frumoasé și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]