763 matches
-
sa fugiră toate înnegurările. Își clăti fața cu lumina de lichid a zorilor și, ca în fiecare început de zi, lua viața, cu toate ale ei, bune și rele, de la capăt... Pe valea Jeravățului se perindaseră între timp mai multe șatre. Fără să le mărturisească soților Georgescu intenția sa, avocatul se hotărî să întreprindă o escapadă în tabăra calangiilor de la marginea orașului. Era o frumoasă zi de duminică. Când ajunse în lunca înverzită, dimineața încă mai râdea înveselită de cântecul păsărelelor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cafea, ce zice domnul? - Domnul zice, tinere, că vrea să vorbească cu bulibașa. Se poate? - Cum să nu, e ceva mai încolo, la cortul lui. Tocmai își aprinde pipa. Vă duc eu până la el. - Mulțumesc, flăcăule, dar unde sunt ceilalți? Șatra pare pustie! - Boierule, toată lumea e pornită la treabă: bărbații cu marfa ciocănită de-a lungul săptămânii, babele cu ghiocul, cu cărțile de tarot, cu ghicitul, femeile și fetele cu bidinelele, toți cu treabă pentru agonisirea unei bucăți de pâine, domnule
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și ne-a zguduit zdravăn corturile. Dar dumneavoastră, cu ce treburi pe la noi? Vă putem fi cu ceva de folos? - Eram în trecere pe drumul care duce către Colțurești, am văzut corturile și mi-am zis: nu cumva o fi șatra lui Iorgu Stănescu!? - Bulibașa zâmbi cu înțeles. Precum vedeți e o șatră, dar nu e a lui Iorgu, ci a lui Graulea. - El are o șatră mare! - Șatra mea numără cincisprezece sălașuri. Ce ziceți, e mare? - Știu și eu? -Îți
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
noi? Vă putem fi cu ceva de folos? - Eram în trecere pe drumul care duce către Colțurești, am văzut corturile și mi-am zis: nu cumva o fi șatra lui Iorgu Stănescu!? - Bulibașa zâmbi cu înțeles. Precum vedeți e o șatră, dar nu e a lui Iorgu, ci a lui Graulea. - El are o șatră mare! - Șatra mea numără cincisprezece sălașuri. Ce ziceți, e mare? - Știu și eu? -Îți spun eu, domnule, nu e o șatră mare! Cea despre care vorbiți
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
duce către Colțurești, am văzut corturile și mi-am zis: nu cumva o fi șatra lui Iorgu Stănescu!? - Bulibașa zâmbi cu înțeles. Precum vedeți e o șatră, dar nu e a lui Iorgu, ci a lui Graulea. - El are o șatră mare! - Șatra mea numără cincisprezece sălașuri. Ce ziceți, e mare? - Știu și eu? -Îți spun eu, domnule, nu e o șatră mare! Cea despre care vorbiți trebuie să fie a cumnatului meu; e și el bulibașă, și e adevărat, are
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Colțurești, am văzut corturile și mi-am zis: nu cumva o fi șatra lui Iorgu Stănescu!? - Bulibașa zâmbi cu înțeles. Precum vedeți e o șatră, dar nu e a lui Iorgu, ci a lui Graulea. - El are o șatră mare! - Șatra mea numără cincisprezece sălașuri. Ce ziceți, e mare? - Știu și eu? -Îți spun eu, domnule, nu e o șatră mare! Cea despre care vorbiți trebuie să fie a cumnatului meu; e și el bulibașă, și e adevărat, are o șatră
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
înțeles. Precum vedeți e o șatră, dar nu e a lui Iorgu, ci a lui Graulea. - El are o șatră mare! - Șatra mea numără cincisprezece sălașuri. Ce ziceți, e mare? - Știu și eu? -Îți spun eu, domnule, nu e o șatră mare! Cea despre care vorbiți trebuie să fie a cumnatului meu; e și el bulibașă, și e adevărat, are o șatră mai mare! - Așaaaa!? Înseamnă că n-am nimerit-o! - De ce nu? Și noi primim comenzi și avem meșteri pricepuți
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Șatra mea numără cincisprezece sălașuri. Ce ziceți, e mare? - Știu și eu? -Îți spun eu, domnule, nu e o șatră mare! Cea despre care vorbiți trebuie să fie a cumnatului meu; e și el bulibașă, și e adevărat, are o șatră mai mare! - Așaaaa!? Înseamnă că n-am nimerit-o! - De ce nu? Și noi primim comenzi și avem meșteri pricepuți la de toate! Ce v-ar interesa? - Nu m-am gândit la ceva anume! Bulibașa strigă o fată din cort: - Zițo
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
bătrână bolborosea cuvinte neînțelese, punând din când în când mâna pe creștetul unui copil. Văzându-l plecat cu gândurile lui, probabil interesat de ceea ce vedea, bulibașa își lăsă oaspetele să guste în toată plinătatea ei scena, de altfel obișnuită în șatră. Urechea avocatului prinse din zbor doar câteva cuvinte: „De deochi dintre ochi, cât o sta vântu’n gard atâta să stea deochiu-n cap și să fugă prin sat ca un câine turbat...” Alte cuvinte nu mai auzi. Bătrâna mângâie din
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pare că e mai mult decât un descântec, e o înțelepciune care are rădăcinile adânci... - Treabă de babe, dom’le...! - Mie mi-a plăcut mult, așa să știi. Iaca trec de la una la alta: ia spune, bulibașă, când apar în șatră pricini, gâlceviri, cum le stingeți? - Chiar vă interesează? - Altfel nu te întrebam! - Nu ajungem pentru orice pricină la judecătorie, avem tribunalul nostru, sfatul de bătrâni ai șatrei. Ei judecă și eu stau chezășie ca judecata să fie dreaptă, fără părtinire
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
știi. Iaca trec de la una la alta: ia spune, bulibașă, când apar în șatră pricini, gâlceviri, cum le stingeți? - Chiar vă interesează? - Altfel nu te întrebam! - Nu ajungem pentru orice pricină la judecătorie, avem tribunalul nostru, sfatul de bătrâni ai șatrei. Ei judecă și eu stau chezășie ca judecata să fie dreaptă, fără părtinire. Uneori judecata poate dura și o săptămână. - Și atunci!? - Văzând că cei împricinați nu ajung la nici o înțelegere, se adună cinci, șase babe, vin la locul judecății
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
prilejul. - Dacă oi ști, oi răspunde, dacă nu, trimitem supărarea să ne caute pe alte drumuri. - Dar nu e o supărare, e o curiozitate! - Am zis și eu... - Sunt sigur că răspunsul ce-l caut îl pot găsi aici, în șatră, la cel mai luminat om al etniei. - Spune, dom’le, și-om vedea. - Bulibașă, de ce țigăncile nu poartă rochii, ci fuste și bluze!? Bulibașa râse de-a binelea. În râsul lui se afla și răspunsul. - Domnul meu, ca să fiu scurt
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fetei, dar acesta se văzu nevoit să-i explice avocatului că, în urmă cu câteva zile, niște români au vrut să cumpere de la ei un armăsar. Era o minunăție! Cel mai fain și mai frumos cal din toți câți are șatra. Nici nu-l puneam la ham, mai zise el, îl călăreau copii, era un fel de jucărie a lor. Și fiindcă nu ne am înțeles din preț, au venit ca hoții noaptea și l-au furat. - Și...? întrebă avocatul... și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
spunându-i: - Plecați așa, domnule avocat, și nu mă întrebați nimic? - Ce te-aș putea întreba? Și de unde știi că sunt avocat? - Domnule, eu vă cunosc de multă vreme și mai știu că dumneata n-ai trecut din întâmplare pe lângă șatra noastră! Mai trebuie să știți, domnule avocat, de la mine că țigan prost și rață înecată n-o să găsiți niciodată! - Hoț mai ești bulibașă, mare hoț! Încercă avocatul s-o dea pe glumă, simțind că în preajma sa se află un om
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se reașeză pe pernă, privindu-l atent în ochi pe omul ce purta pe retină o sumedenie de însemne de înțelepciune, greu de găsit chiar în cărțile de învățătură. - Ei bine, domnule avocat, copilul căutat nu e la noi în șatră. Nici nu știu dacă există. Am fost întrebați despre el și de oamenii stăpânirii. Avocatul făcu ochii mari: despre faptul că familia Georgescu alertase și organele Ministerului de interne, aceștia uitaseră să-i spună. - Au răscolit mai multe șatre, cine
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
în șatră. Nici nu știu dacă există. Am fost întrebați despre el și de oamenii stăpânirii. Avocatul făcu ochii mari: despre faptul că familia Georgescu alertase și organele Ministerului de interne, aceștia uitaseră să-i spună. - Au răscolit mai multe șatre, cine știe pe unde se află acum!? Dumneata ai pomenit de o șatră a lui Iorgu. Care Iorgu? Știu eu? O fi, n-o fi, și bulibașa se uită în sus, Dumnezeu știe! - Acum că tot veni vorba, văd că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de oamenii stăpânirii. Avocatul făcu ochii mari: despre faptul că familia Georgescu alertase și organele Ministerului de interne, aceștia uitaseră să-i spună. - Au răscolit mai multe șatre, cine știe pe unde se află acum!? Dumneata ai pomenit de o șatră a lui Iorgu. Care Iorgu? Știu eu? O fi, n-o fi, și bulibașa se uită în sus, Dumnezeu știe! - Acum că tot veni vorba, văd că știi mai mult decât bănuiam eu, ce mă sfătuiești, ce e de făcut
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
vorba, văd că știi mai mult decât bănuiam eu, ce mă sfătuiești, ce e de făcut? - Dacă vreți un sfat adevărat, apoi eu unul v aș spune să lăsați totul așa cum le-a așezat Cel de Sus. Chiar dacă într-o șatră s-ar afla copilul, băiatul acela crescut atâția ani în obiceiurile noastre moștenite din veac, țiganii nu-l vor da. Dumneata nu știi, nici nu poți să ți închipui, cât ținem noi la copiii noștri, mai ales că e băiat
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
oameni care umblă cu legile... dar poate m-o feri Dumnezeu. Cei doi se despărțiră cu o strângere de mână, socotit a fi un gest prietenesc, unul plecând cu gândurile sale, celălalt rămânând pe loc cu grijile lui și ale șatrei, nu puține la număr pentru un bulibașă, mult mai multe decât ale unui țigan de rând. Un bulibașă este stăpânul, judecătorul, sfătuitorul, tatăl și bunicul șatrei. El este legea și dreptatea căreia i se supun toți, de la mic la mare
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
unul plecând cu gândurile sale, celălalt rămânând pe loc cu grijile lui și ale șatrei, nu puține la număr pentru un bulibașă, mult mai multe decât ale unui țigan de rând. Un bulibașă este stăpânul, judecătorul, sfătuitorul, tatăl și bunicul șatrei. El este legea și dreptatea căreia i se supun toți, de la mic la mare, din toate sălașele aflate sub oblăduirea lui. După câțiva pași făcuți pe drumul ce-l ducea spre casă, când avocatul întoarse capul, văzu un fir subțire
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
o dată cu fumul din pipa sa, spre lumi numai de el știute. Bulibașa Graulea spera ca avocatul Mocanu să onoreze invitația de a participa la această nuntă. Se potrivi ca evenimentul să aibă loc într-o duminică de toamnă dumnezeiască. În șatră era o activitate febrilă, încă din zori. La focuri mari, erau puși la proțap câțiva berbeci și doi purcei dolofani pe care îi roteau deasupra unei gropi pline cu jar încins, câțiva flăcăiandri, meșteri mari în asemenea meserie. La alte
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
sufletul. 1 șah masasa balanăsa varză cu carne de porc grasă Văzându-le, oricui îi venea să spună că mai bine s-ar fi ascuns în întunecimea corturilor pentru că, dacă stăteau la vedere, erau în stare să incendieze toți flăcăii șatrei. Apoi, se ferchezuiau și se îmbrăcau cu fuste înflorate peste bluze ale căror culori păreau a fi împrumutate de la curcubeu, bluze ce le acopereau sânii înfierbântați pe care tronau podoabe de preț, șiraguri de mărgele din chihlimbar... În codițele împletite
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
câteva zile înainte. Primele ore ale dimineții, când urma să înceapă nunta, se dovediră a fi deosebit de febrile. Întreaga tabără fierbea, asemenea mâncărurilor aflate sub imperiul focului. Totul era pregătit cu minuție. Era de ajuns un singur gest al stăpânului șatrei, ca întreaga așezare să se transforme într-o sărbătoare fără egal. Însă acel semnal, spre stupefacția tuturor, întârzia să se arate. Nimeni nu avea cum se împotrivi hotărârii mai marelui obștii. Acesta își arunca neliniștit, din când în când ochii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
spre stupefacția tuturor, întârzia să se arate. Nimeni nu avea cum se împotrivi hotărârii mai marelui obștii. Acesta își arunca neliniștit, din când în când ochii spre capătul luncii de unde trebuia să răsară avocatul, invitatul său, la marele eveniment al șatrei. El voia să-i arate distinsului oaspete că țiganii au o tradiție demnă de a fi respectată și prețuită, mai ales prin frumusețea, farmecul și ineditul acesteia. Chiar dacă datinile se pierdeau în adâncimile unor vremi apuse, acestea reveneau de fiecare
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
avea nedumeriri privitoare la cele ce se întâmplă, să mă întrebați! Și bulibașa făcu acel semn mult așteptat de începere a ritualului, după toate cerințele datinilor, așa cum o făcuseră moșii și strămoșii lor veniți de pe depărtatele meleaguri ale Indiei. Oamenii șatrei constituiți în grupuri vesele, au început să cânte și să joace, însoțindu-și pașii și cântecele de gesturi ale mâinilor, mlădieri ale trupurilor, trăind la cea mai înaltă temperatură, cu toată intensitatea, bucuria evenimentului. Mireasa, îmbrăcată într-o rochie albă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]