198,887 matches
-
și să promoveze cultură și, pe de altă parte, judecăm performanță echipei manageriale după profit, adică, în cele din urmă, după rating. Un caz similar de duplicitate există în învățămîntul preuniversitar acum cîțiva ani: pe de o parte, se cerea școlii să formeze gîndirea critică, pe de altă parte, criteriul de evaluare la examenele de admitere la facultate era capacitatea de memorare a informațiilor. Rezultatul, desigur, a fost că profesorii “buni” de liceu scoteau pe porțile școlii mini hard-disk-uri, care luau
Jos din cui de-acum, oglinda! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83055_a_84380]
-
o parte, se cerea școlii să formeze gîndirea critică, pe de altă parte, criteriul de evaluare la examenele de admitere la facultate era capacitatea de memorare a informațiilor. Rezultatul, desigur, a fost că profesorii “buni” de liceu scoteau pe porțile școlii mini hard-disk-uri, care luau cu brio examenele de admitere, dar stîrneau apoi comentariile întristate ale profesorilor universitari: bobocii nu gîndeau aproape deloc. Foto: Mirelamiada Televiziunea publică va face profit, dacă așa o cere poporul Nu cred, prin urmare, că avem
Jos din cui de-acum, oglinda! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83055_a_84380]
-
about a city we all love to hate”, si vizitează regulat urbanoteca virtuală de la www.2020.ro, unde Vlad Nanca adună stencil-uri din București și alte șapte orașe. Mânia asta de a colecționa efemeride valorează cât un efort muzeografic, chiar dacă școlile n-au organizat până acum excursii online cu clasa pe www.2020.ro. Tot o schimbare de perspectivă propune și Mișcarea de Regenerare Urbană și Culturală pe www.VaUrma.ro. Animalul urban are organ pentru discursul teoretic, cu condiția ca
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
care fac dragoste cu lumina stinsa, de cei care n-au cumpărat în viața lor tampoane intime pentru iubitele lor, de cei pentru care “perioada aceea a lunii” poartă același mister că în vremurile când jucau lapte gros la peretele școlii. În felul acesta, unii bărbați nu vor afla niciodată ce asemănare grafică amutitoare există între buze, vagin, desenul unei inimi și planul aproape oricărei biserici în care au pășit vreodată. (Academia Cațavencu, nr 21) * Eve Ensler, Monologurile vaginului, Editura Amaltea
Un monolog de scoala noua by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83069_a_84394]
-
la poarta celui mai apropiat hotelde 5,6 sau 7 stele și-i fac o propunere seducătoare: să facem schimb de job-uri.Eu mă sacrific în locul lui, întinzînd niște targeturi, iar el își poate regăsi inocentă predînd la o școală de cartier. Zău, Dragoș, trebuie să fii extrem de talentat ca să travestești atît de convingător futilitatea în gravitate și consistenta.Trebuie să fii pătruns pînă în rărunchi de percepția hiperbolizanta a pubertății( aia care ne făcea să spunem despre orice flecușteț
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
la poarta celui mai apropiat hotelde 5,6 sau 7 stele și-i fac o propunere seducătoare: să facem schimb de job-uri.Eu mă sacrific în locul lui, întinzînd niște targeturi, iar el își poate regăsi inocentă predînd la o școală de cartier. Zău, Dragoș, trebuie să fii extrem de talentat ca să travestești atît de convingător futilitatea în gravitate și consistenta.Trebuie să fii pătruns pînă în rărunchi de percepția hiperbolizanta a pubertății( aia care ne făcea să spunem despre orice flecușteț
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
la poarta celui mai apropiat hotelde 5,6 sau 7 stele și-i fac o propunere seducătoare: să facem schimb de job-uri.Eu mă sacrific în locul lui, întinzînd niște targeturi, iar el își poate regăsi inocentă predînd la o școală de cartier. Zău, Dragoș, trebuie să fii extrem de talentat ca să travestești atît de convingător futilitatea în gravitate și consistenta.Trebuie să fii pătruns pînă în rărunchi de percepția hiperbolizanta a pubertății( aia care ne făcea să spunem despre orice flecușteț
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
erau datele de tema, deci. Rezultatul a fost, însă, unul impecabil pentru că, în acela moment, arhitectura franceză era deja o instituție care funcționa vizual că un ceasornic sau, mai bine zis, după reguli lingvistice codificate milimetric. De sus în jos, școala de beaux-arts produsese deja îndreptare de ortografie vizuală, reguli de compoziție care cenzurau din start orice abatere de proporții sau de detaliu. Nu era prea mult loc pentru improvizație și invenție la nivel de clădire individuală, la fel cum nu
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
și invenție la nivel de clădire individuală, la fel cum nu poți inventa cuvinte și declinări noi într-o limbă limba naturală fără să riști perturbări de context. Limbajul arhitectural se rafinase metodic sub egida academiei regale și apoi a școlii de beaux-arts timp de mai mult de 200 de ani, iar vocabularul de bază era vechi de 2,500 de ani. E evident, prin urmare, ca, în acest context, proprietarul chiar nu putea lexical să aibă nimic de spus în privința
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
dar bine făcut. Îi plăcea să “sădească” și visa mereu pe termen lung. Era filolog, etnolog, scriitor, dar asta contează mai puțin. Era profesor de oameni. Nu-i plăcea s-o recunoască, dar știa că în jurul ei se vorbea de “școală Irina Nicolau”. Într-o întâlnire pe care tot Irina mi-a daruit-o, Alexandru Paleologu mi-a spus despre ea că are inteligență lui Nae Ionescu și, în plus, avantajul de-a fi femeie, ceea ce o ferește de derapajul de
Declaratie de amor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83080_a_84405]
-
să spun care sunt resursele pentru viitor ca să avem un viitor,intradevar.Copiii sunt “resursele pentru viitor”.Trebuie să avem grijă să nu-i risipim prin cimitire,containere,case de copii,prin groapă de gunoi căutând resturi,la cerșit,abandonad școală pentru că sunt doi frați la o pereche de încălțăminte...mai vreți și altceva?Uitați-vă în jurul vostru și vedeti.Acestea sunt “resursele pentru viitor”. Mă duce gândul la ceva groaznic-cred că scopul acelora care ne hotărăsc destinele este de a
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
experiență dezbaterii privind felul cum se constituie realitatea pentru om și pentru societate. În România, acest discurs esențial din Epoca Luminilor a fost interzis de către „epoca fanariota”. El este amintit prima oară, fragmentar, în secolul XIX de Gheorghe Lazăr, fondatorul Școlii de la Sfântu Sava ce funcționa în paradigmă ideologică a Școlilor Centrale. În limba română, dezbaterea despre înțelegerea realității este reluată de filosoful Nae Ionescu în prelegerile anului 1926. Criză acută a găsirii soluțiilor la problemele prin care trece acum România
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
și pentru societate. În România, acest discurs esențial din Epoca Luminilor a fost interzis de către „epoca fanariota”. El este amintit prima oară, fragmentar, în secolul XIX de Gheorghe Lazăr, fondatorul Școlii de la Sfântu Sava ce funcționa în paradigmă ideologică a Școlilor Centrale. În limba română, dezbaterea despre înțelegerea realității este reluată de filosoful Nae Ionescu în prelegerile anului 1926. Criză acută a găsirii soluțiilor la problemele prin care trece acum România se datoreaza insuficientei reprezentărilor ontologice despre realitate, și vorbim aici
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
doi termeni prezenți în discursul comun: globalizare și societatea cunoașterii. Care este legătura între ei? Dacă, atunci când dorim să vorbim natural și obiectiv despre ideologia globalizării nu trebuie să uităm niciodată, urmându-l pe Fernand Braudel, cât și aproape toată școală americană de Ecologie Industrială ce îl citează respectuos, faptul că sistemul ecologic de bază la scară umană trebuie să fie definit cu ajutorul bazinelor hidrografice de pe continente, tot la fel, epistemologia holistica pretinde să fie compensata printr-o împărțire a tipurilor
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
al perspectivelor sociale. & (psihanalist): Și în interbelic, elitele au putut părăsi satul. Procesul facilitat de comunism s-ar fi petrecut și în absența lui, cum s-a petrecut peste tot in Europa. Nu și în Turcia. (istoric al religiilor): În școli ar trebui să existe o bibliografie obligatorie despre totalitarism. Generația tânără trebuie vaccinata față de acest pericol. Mai importantă decât reflecția asupra proprietății este reflecția și experiența libertății. Sărăcia este un dat al umanității. Vezi cuvântul Evangheliei: pe săraci îi veți
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
verbul “to talk”. Dacă chiar vreți să vă vedeți, faceți altceva. Eventual scrieți ceva care să vă justifice titlul de continuatori ai lui Noica, si, poate, ceva care să-l justifice și pe el în alt nivel decît cel al Școlii de la Păltiniș. Altminteri, nu vom înțelege niciodată de ce faceti discuțiile astea pe banii unei fundații germane și nu la dumneavoastră acasă, unde cineva va găti foarte bine. “Un cuvant despre comparația care se face între creștinism și comunism. Totuși, în
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
buni zece studenți ai acesteia, puși a defila în fața telespectatorilor, era românul Ilarion Pavel, care a comunicat că mai are încă cinci colegi compatrioți și că, statistic, cei șase conaționali ai noștri alcătuiesc națiunea străină cel mai bine reprezentată la școala creată de Napoleon. Există patriotisme și patriotisme! Precum ciupercile, unele sînt toxice, altele hrănitoare. Cu atît mai sesizantă e mîndria patriotică a acestui condei lucid (și acid), cu cît ea pornește de la un motiv aparent minimal, la antipodul demagogicelor hiperbolizări
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
și aer de om chinuit, îndărătul liniștii aparente... O actriță interesantă și o posibilă carieră. Parafrazînd o replică celebră, cine e această Ioana Flora? E fiica poetului Ioan Flora, născută și crescută în Iugoslavia, pînă la 18 ani; a făcut școala în limba sîrbă; a studiat actoria la București, la clasa lui Alexandru Repan; a absolvit în '97; a jucat și în două spectacole ale lui Vlad Mugur; în prezent, e în trupa lui Dan Puric și poate fi văzută în
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
vie pîna la sfârșitul vieții, când învățatul cercetător aruncă "un dernier regard sur le baroque" (1998), rezumând un parcurs și nuanțînd puncte de vedere care au făcut carieră în domeniu. Opera lui Jean Rousset este însă strâns legată de amintita "Școală de la Geneva", pe care a reprezentat-o cu strălucire, alături de maestrul său Marcel Raymond, de colegul mai tânăr Jean Starobinski, ori de "asociatul" la programul genevez care a fost Georges Poulet, apoi de discipolul acestuia, Jean-Pierre Richard; cu toții, personalități puternic
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
înceapă chiar cu momentele fondatoare ale marii noastre experiențe pleneriste, și anume cu Grigorescu și cu Andreescu. Deși, la prima vedere, ambii pictori par a avea același raport cu motivul - în definitiv, și unul, și altul se formează la aceeași școală a peisagisticii franceze -, în fond ei receptează și transmit informații cu totul particulare asupra lumii exterioare și asupra picturii înseși ca formă de cercetare și de posesiune a realului. Grigorescu privește peisajul și, prin extensie, întreaga existență constituită deja, ca
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
pe care fenomenul artistic o sugerează. Atît Grigorescu cît și Andreescu, oricît de importante ar fi elementele care îi individualizează, sînt solidari de la un punct încolo, ei rămînînd legați de o tipologie sudică a vizualității, de spațiul și de experiențele școlii franceze. Observat, însă, dintr-o altă perspectivă, și anume din aceea a unor experiențe mai largi ca arie geografică, întregul discurs capătă o nouă înfățișare. Există în peisagistica românească, simultan, doi vectori mari care orientează căutările artiștilor, indiferent de unul
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
francez, ci efectul direct al unei anumite dinamici sufletești și al unui mod ireductibil de a gîndi și de a exprima forma plastică. Cele două mari tipologii se regăsesc, în spațiul nostru artistic, distribuite aproape didactic în cele două mari școli peisagistice: Balcicul, pentru componenta sudică, și Baia Mare pentru componenta nordică. Indiferent de participarea directă a unui artist anume la Balcic sau la Baia Mare, opțiunea stilistică și perspectiva în care el exploatează mijloacele de expresie îl situează într-o direcție sau
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
locală pentru o răzbunare globală. Dincolo de aceste exemple de inducere în eroare a cititorului, avalanșa citatelor disimulează și anumite omisiuni semnificative: în capitolul Iluzia ipostaziată: utopie și ideologie, nu se menționează nicăieri (nici fugitiv, cum ne-am obișnuit deja) contribuția Școlii de la Frankfurt (legătura formulată de Adorno între utopie și principiul identității, pe filieră freudiană). în concluzie, cantitatea bibliografiei nu garantează și calitatea ei, mai ales atunci când criteriile pe baza cărora se face selecția rămân obscure.
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
de deschidere a lui Barbilian "Evariste Galois și ideea de grup", din 1945, cu paralela dintre Galois și Rimbaud? Dar pe aceea a profesorului Miron Nicolescu, din 1945, cu recomandarea imperativă: "Faceți tabula rasa din tot ceea ce ați învățat în școală!". Exemplele ar putea continua iar colegii mei de generație de la drept, litere, filosofie, istorie, fizică, chimie, biologie etc. au desigur amintirile lor de acest fel. Cu schimbările intervenite începând cu anul 1948, lecțiile de deschidere deveneau tot mai inoportune. Mai
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
înapoi la pantaloni, iar Nissy le-a declarat micilor ei colegi terorizați: - E în ordine, n-am de gînd să vă căsăpesc. în materie de rase, John Poe avea idei liberale. S-a dus împreună cu Hellen la cei din conducerea școlii pentru a-i lămuri că tenul smead al fetei nu însemna că e negresă; copiii erau indieni, din India, și, deci, nu trebuie să sufere discriminări, puteau să călătorească în același autobuz ca și copiii albi. Școala a acceptat argumentarea
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]