176 matches
-
atâta și nu cu mâna goală. Mi s-a promis solemn că voi fi ajutat la învățătură de cei doi frați ai domnului V.P., dar când am apelat la ei, nici n-au vrut să audă, având și ei probleme școlărești de rezolvat. M-a ajutat meditându-mă la franceză și matematică o cunoștință întâmplătoare. Domnul V.P. pretindea și mai multe și promisese tatei că-și va face un butoiaș pentru vinul nobil de la Priponești. Când am văzut cum merg lucrurile
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Bucureștiul- ntr-o mână, ți-l țineau acolo și ți-l spoiau în aceleași culori 161 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Plesnitorile, târfele, obligate prin natura profesiei lor să colinde și să bucure la client, navighează acum doar la ore școlărești, pictate în culorile vii ale fricii. Agenții de filaj se plâng în rapoarte de monotonie și de instaurarea moralității. Publicațiile de gang scot pe nări foiletoanele lor din ce în ce mai fioroase: "Jack Spintecătorul" ridică în "Mîna care ucide
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aspectul și prețul unor produse stau mărturie în acest sens: „casetele verzui Polimer (...) de 65 de lei”, „casetele de basme îmbrăcate în celofan ca pachetele de țigări” etc.). Aceluiași scop servește și stilul de adresare familiar, de o oralitate joasă, școlărească, prin care se obține un efect incontestabil de autenticitate. Întâlnim, de pildă, termeni colocviali („vără-miu”, „alea”), alături de elemente de argou („a lăsa baltă”, „al dracului de stilată”, „pe bune”) care întrețin impresia de necontrolată revărsare a spontaneității. În realitate
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
tematica foarte contemporană a "practicilor culturale" anumitor părinți fondatori ai sociologiei, părând să cedeze astfel anacronismului. În realitate, autorii clasici sunt mobilizați ca inițiatori ai marilor orientări interpretative în interiorul cărora sociologii contemporani se înscriu inevitabil; el ia aparența unei munci școlărești de listing al autorilor, deși este mai degrabă vorba de o muncă de clarificare a filiațiilor între autori și concepte, muncă rareori întreprinsă pentru motive interne în câmpul academic; el distinge, fără îndoială, prea net trei modele de interpretare, când
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
avut mereu o "concentrare prostească", precum a ciobanului care păștea oile cu spatele la o șură în flăcări și care, întrebat cum de nu văzuse șura arzând, răspunse că el se uita la oi." Ziua de lucru a fost neplăcută, cu remestecarea școlărească și insipidă a articolelor lui Panofsky despre teoria stilului la Wölfflin și Kunstwollen-ul lui Riegl. Seara am băut ceaiul la Noica în cameră. Îmi dă să citesc o scrisoare care relatează cum Eliade a cucerit definitiv anul acesta Parisul: apariția
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și apoi să le arunce. Îl rog să mă lase să i le păstrez. "Nu sânt semnificative decât pentru a vedea ce citea generația noastră. Or, titlurile de lucrări am să ți le scot. Altminteri, nu merită. Majoritatea sânt neutre, școlărești, alteori simple extrase cu gândul la o lucrare anumită." Îl întreb cum sună toate argumentele astea în gura cuiva care a pledat pentru facsimilarea integrală a caietelor lui Eminescu. "Eminescu a devenit spirit obiectiv", îmi răspunde Noica. Vineri, 5 octombrie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
întemeiate școli, pe la casele boierești în unele sate, școli private pe la orașe și târguri mai înstărite, cazul Nicoreștilor fiind elocvent din acest punct de vedere. Și în alte sate, inclusiv umbrăreștene, ființau pe la casele unor dascăli sau mici proprietari, grupuri școlărești, cum era la Podu-Turcului, școală înființată înainte de 1863, „de unul dascălul Iordache continuată apoi de dascălul Ioan”, pentru care părinții plăteau în contul învățării „cititului pe ceaslov și psaltire”, câte 1 galben pe iarnă, 2 banițe de făină și 1
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că, prin alegerea raționamentelor, metodelor și formulărilor, cercetătorul asigură "stăpânirea teoretică" a virtualităților semantice ale conceptelor. Cum spune tot Passeron, în cursul unei cercetări, orice tentativă de a închide conceptele în limitele unei definiții "le reduce imediat la palide reziduuri școlărești, concentrate inoperante de asocieri verbale fără indexare și forță". Metodologic, nu este recomandabil să efectuăm cercetări despre "violența" ca un tot indivizibil, ci să multiplicăm punctele de vedere (indicatorii, pe de o parte, perspectivele interdisciplinare, pe de alta) care ne
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
rezerve această ocupație celor care aveau autoritatea cuvenită, cum era el însuși. Deși admite că femeia spune multe lucruri bine, îi neagă permisiunea de a continua: „Cocoană - deie-ți Domnul dulce viață! Ai descâlcit, mă jur pe toate cele,/ Problemuri școlărești din ale grele;/ Rostiși, zic, lucruri foarte acătare.../ Noi însă, drumețind acum călare,/ Nu-i slobod să vorbim decât în șagă;/ Zău, lasă slova sfântă, doamnă dragă,/ Pentru amvon și pentru seminare.”300 Cuvintele lui indică o reacție de respingere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rezerve această ocupație celor care aveau autoritatea cuvenită, cum era el însuși. Deși admite că femeia spune multe lucruri bine, îi neagă permisiunea de a continua: „Cocoană - deie-ți Domnul dulce viață! Ai descâlcit, mă jur pe toate cele,/ Problemuri școlărești din ale grele;/ Rostiși, zic, lucruri foarte acătare.../ Noi însă, drumețind acum călare,/ Nu-i slobod să vorbim decât în șagă;/ Zău, lasă slova sfântă, doamnă dragă,/ Pentru amvon și pentru seminare.”300 Cuvintele lui indică o reacție de respingere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
colecționat decât numărul recenzat, din care rezultă că primul său număr a fost editat în anul 1923 sau... 1924. * 256 Aripi tinere, revista Liceului nr. 1 „Gheorghe Gheorghiu Dej” din Bârlad Apare în 1969 - 1971 ca „expresie fidelă a râvnei școlărești, cu febrilitatea ei caracteristică - grea dar și plăcută - „dureros de dulce”, cum ar spune poetul - pentru atingerea sclipirii astrale. „Alături de sfatul magiștrilor, ne vom stră dui, aici, pe băncile celui mai interesant laborator, „a dezv olta aripi la cei ce
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
XVIII, de activitate, nr.34-35 despre “ Fascinația cuvântului scris”, cu aplecare asupra a ceea ce a fost revista și în trecut face largi trimiteri Costin Clit în articolul pe care-l semnează ca un fel de cuvânt de început. Reapărută, revista școlărească se realizează la Editura “Sfera” Bârlad, motiv pentru care o și înregistrăm printre publicațiile apărute la Bârlad; tipărită la S.C. Irimpex SRL 444 Bîrlad, str. Republicii nr.85, redacția avându și sediul la Liceul teoretic “Cuza Vodă” din Huși, str.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de altă parte, învățarea prin repetiție dezvoltă insesizabile distorsiuni, ajungându-se, pe nesimțite, la un alt mesaj decât cel inițial. Reiterarea celor deja știute 45 fortifică certitudini minimale și facile, lăsând totodată suficient spațiu pentru speculații, vulgarizări, incoerențe. Deși învățarea școlărească nu pare suficientă pentru a construi apartenențe, ea poate susține, indirect, memoria identitară, individuală sau colectivă. Trecerea de la memorizare la memorie este condiționată de implicarea personală, afectivă și practică, capabilă să determine convertirea unui tip de experiență într-altul46. Atât timp cât școala
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
52). Informațiile despre Ștefan au fost reduse cantitativ și, în plus, redistribuite în mai multe lecții despre relațiile țărilor române cu vecinii sau despre cultura medievală românească. Fragmentarea a diminuat serios impactul textului, fiind prea puțin compensată de obișnuitele repetiții școlărești. Domnia lui a continuat să fie tot una cu lupta antiotomană, iar victoria de la Vaslui referința sa definitorie, aproape un alt nume pentru Ștefan cel Mare. Doar Moldova ca "Poartă a creștinătății" era, poate, o formulă mai puțin obișnuită pentru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Prima dintre ele, s-a nimerit să fie despre poezia erotică eminesciană... Profesorul Theodor Codreanu Profesorul Parfene e „vinovat”, probabil de prima mea apropiere profundă de geniul eminescian. Lui i-am încredințat spre lectură și primul meu „roman”; o încercare școlărească (nu fără nerv epic) de „roman” polițist. Evident, profesorul m-a îndemnat să scriu mai departe, ceea ce am și făcut. La scurt timp după întâlnirea noastră de la Huși, i-am expediat profesorului Codreanu volumul meu de eseuri „Cu capul pe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
constituit „Grupul celor patru”, din care a făcut parte și bârlădeanul, mai ales că „grupuri de opinie” în a rtă au fost mai întotdeauna, era necesar să și găsească măcar asterisc. Tot așa fugitive și confuze apar medalioanele pentru revistele școlărești „Vlăstarul” de la Vaslui (p.439), „Zorile” de la Huși (p.451), deși, amândouă, au un istori c - literar destul de bogat, cu nuanțe și creatori diferiți în timp . De neexplicat este necuprinderea în lucrare a prestigioasei reviste „Pagini literare medicale bârlădene” apreciată
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lui de la Bârlad nu stăteau indife renț i față de situația țării lor în Europa acelor timpuri, ci făceau politică... Din lumea literelor Caragiale profesor Răsfoind în presa vremii, în revista Elanul, nr. 62 din aprilie 2007, Ion N. Oprea publica „Școlăreasca cerere a lui I.L Caragiale - începutul literaturii maestrului, probând însușirile native ale preacunoscutului. Cum timpul a trecut iar I.L. Caragiale a făcut de toate în viață, iată-l și profesor, ipostază oferită nouă de scriitorul C. Săteanu în volumul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cu nerăbdare și dragoste. Copilul este atras la început mai ales de latura exterioară a vieții de școlar. Și, într-adevăr, nu-i puțin lucru ca, la 7 ani să ai ghiozdan, cărți adevărate, caiete, penar și toate celelalte obiecte școlărești. Ziua în care i se procură copilului cele necesare pentru activitatea sa viitoare, de școlar, îi rămâne întipărită multă vreme în memorie, datorită bucuriei pe care o trăiește. "Îmi amintesc povestea un părinte că băiețelul meu s-a bucurat așa
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
destule probleme pe cap la locurile noastre de muncă sau de șomaj, mai primim și lucru manual pentru acasă, de parcă am fi perpetuum-uri mobile! Desigur, nu este scopul meu să vă încarc agenda zilnică și nocturnă cu rezolvări de teme școlărești. Altceva (întotdeauna când ni se propun ceva obligații, de cele mai multe ori nu se întâmplă să fie vorba și de altceva ce ține de libertăți) am avut ca intenție atunci când am botezat cartea: să încerc să defrișez jungla teoriei economice pentru
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
bărbat pe care să-l fi ocolit propriu-i destin. Faulques Însuși știa mai bine decât oricine lucrul acesta. În plus, una dintre imaginile sale timpurii de război era legată de aceea: fiul lui Priam și soția lui depășeau traducerile școlărești din greaca clasică; aveau chipuri, voci, lacrimi autentice și, cu o simetrie exactă (erau hazarduri imposibile), mai și vorbeau limba lui Homer. Întâia oară când Faulques auzise bocetul real al Andromacăi fusese la douăzeci și trei de ani, la Nicosia
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
slab, blond, cu ochi foarte deschiși la culoare. Un copil sârb. Purta un pistol ordinar din lemn la cingătoarea pantalonilor scurți. Atunci, fără ca vreunul din ei doi să fi pronunțat vreun cuvânt, copilul zâmbise. Căutați croați? Întrebase Într-o engleză școlărească. Și, fără să mai aștepte răspunsul, zâmbise și mai pronunțat. Aici În sat n-o să dați de nici unul, spusese batjocoritor. Nema nicita. Aici nu-s croați și nici n-au fost vreodată. Olvido se mai cutremurase o dată, ca sub o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
drum a fost Lucian Pintilie prin montarea de la Bulandra cu D'ale carnavalului. Spectacolele mele care își au, cred, făgașul lor propriu, sunt născute din atitudinea lui Pintilie, care a înțeles că dramaturgia lui Caragiale nu este o simplă lecție școlărească despre moravuri și ticuri. El a sondat în zone fertile inedite, reușind să aducă în fața publicului un Caragiale real și mai ales integral, căci Pintilie a "citit" întreaga operă a lui Caragiale prin acel D'ale carnavalului. Acum toată lumea îl
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Acest "prezent politic" încearcă să-și permanentizeze aceleași forme de manifestare a puterii-cunoaștere prin partide și câștigarea mandatelor de guvernare. Un "prezent politic", obsedat de putere. Istoria ca mod de investigație și de scriere, mai puțin ca mod de predare școlărească, are o profundă componentă cognitivă și educativă. Istoria e cea mai orientată spre conceptul de "educație". De altfel, von Humboldt a evidențiat funcția educativă a istoriei prin faptul că ne arată "ce să facem și ce să evităm"224. Evident
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prin distanțarea literelor îmi aparține. rr Nu văd de ce nu ați accepta această invenție personală... ss Vol. cit., 32. tt Termen argotic pentru Paris (intrat în vocabularul pretențios al celor care vor să arate că știu mai mult decât franceza școlărească). uu Vezi Lexiconul figurilor căjvănare, 25. vv Breviarul nebuniilor curente, Institutul European, 1998, 124. Tocmai pornind de aici mi-am permis să fac o deschidere spre Coran în două puncte nodale. ww Civilizațiile, susținea autorul american, se confruntă între ele
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
pe coji de nucă la colțul peretelui clasei. d. „Elevii clasei a VIII s’au manifestat pe linie antidemocratică” Tot în acest „raport de activitate” am găsit și o relatare asupra a ceea ce sa întâmplat la Vaslui cu ocazia serbărilor școlărești. Spre aducere aminte dar și pentru o reflecție serioasă asupra marii popularități a regelui Mihai I în rândurile liceenilor de atunci, vom reproduce un întins pasaj din documentul original: „În decursul lunei Decembrie, elevii școalelor secundare și primare din oraș
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]