6,670 matches
-
extrem de îndatorată față de băieții care mi-au împachetat mobila pentru că m-au ajutat să scap de averea mea mișcătoare, să mă hotărăsc pentru o viață nomadă și să rup, astfel, cu pretinșii inși cultivați. Aceștia erau obișnuiți să mă vadă șezând pe canapelele lor îmbrăcate în stofe proaste de Sumatra, le plăcea să mă vadă cum stau de vorbă cu copiii lor idioți a căror tâmpenie e frumos încurajată de lecții de pictură, balet sau flaut în compania unor odrasle și
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
Veniamin Nicolae, fostul stareț al Polovragilor, și părintele Tit Moldovan, urmașul său. Curând aveam să aflu amănunte. În satul Polovragi fusese descoperit și pus sub arest, În urma unui denunț făcut de ibovnica gazdei, colonelul Popovici, fost ofițer de jandarmi [...]. Colonelul ședea de zece ani ascuns În adăpostul unei sure de fin din curtea unui țăran, unde-și făcuse o adevărată odaie de locuit. În acest timp el ținuse un jurnal, În care-și notase nu numai dușmanii, ci și binefăcătorii [...]. Jurnalul
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
cu Încetineala specifică ființei echilibrate din fața mea. Pecetea fototermică se așternea cuminte pe fiecare coală din lucrare. Apoi mi-a Întins lucrarea fără nici un cuvânt. S-a ridicat cu greutate și a Început să-și maseze sacrumul obosit de cât șezuse pe scaunul căptușit. Nu-mi mai trebuie! i-am zis deodată. O las lui Joo. Pentru unii ca el poate să mai fie de vreun folos. Bătrânul mă privi contrariat. Nu se așteptase la așa ceva. Ți-aș spune că n-
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
cu cineva... Deci, eu nu l-am înșelat, pur și simplu, cu nimeni, absolut... Doar că am stat de vorbă cu clienții, că asta era meseria... a mea... Hai, oare aiasta-i ulița, Da^, măi doruleț, măi, Pă care-mi șade badea, Da^, măi dorule, măi? Păi, la casa cu poartă verde, Măi doruleț, măi, Acolo bădița-mi șede, Măi dorule, măi! Hai, ulița-i lungă și lată, Măi doruleț, măi, Păi, de-o parte mi-i mai dragă, Măi dorule
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
de vorbă cu clienții, că asta era meseria... a mea... Hai, oare aiasta-i ulița, Da^, măi doruleț, măi, Pă care-mi șade badea, Da^, măi dorule, măi? Păi, la casa cu poartă verde, Măi doruleț, măi, Acolo bădița-mi șede, Măi dorule, măi! Hai, ulița-i lungă și lată, Măi doruleț, măi, Păi, de-o parte mi-i mai dragă, Măi dorule, măi! Hai, pă partea de lângă vale, Măi doruleț, măi, Că-mi iesă bădița-n cale, Măi dorule, măi
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
Nimic nu mai depășea linia. Rostul vieții lui era întreținerea în verde; o întreținere constantă, duel necurmat cu excrescențele rebele, cu vlăstarii, cu întrepătrunderile anapoda de vrejuri și crengi, cu lipsa de noimă a creșterii naturale. Era și el acolo: ședea pe o cracă, scund, gras, pătrățos, pipăindu-și lavaliera înfoiată de sub bărbuța tunsă scurt, deja cărunție. Nu mai putea coborî din copac. Își tot lărgise proiectul, se tot cățărase; o viață nu-i ajunsese pentru a delimita un anume perimetru
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
un difuzor, sau din mai multe difuzoare, dând impresia că vocea artistului, care se va auzi Înceată (gâtuită, ca și cum ar veni de pe altă lume) și tristă, vine de undeva de foarte de departe. De pretutindeni, din tot universul. CONSTANTIN BRÂNCUȘI: (șade pe un scaun În fața unei pietre pipăind-o) Piatră ! (șoptind) Piatră ! Pentru un moment avem impresia că auzim valurile mării lovindu-se de țărm) Să iei piatra și să-i dai forma unei ființe, a păsării, de pildă, este ca și cum
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
să-ți plângi păcatele tale?>>. <<Așa-i frate, zise monahul, nu mă prea îngrijesc de mântuirea sufletului meu. De asta vin, să văd cum ai să mori, ca măcar așa să vin la pocăință>>. <<Mergi, avva, i-a spus ucigașul. Șezi în chilia ta și mulțumește lui Dumnezeu care ne-a mântuit. Odată ce S-a întrupat și a murit Domnul pentru noi, omul nu mai moare de moarte veșnică>><footnote Ioan Moshu, Limonariu, cap. 71, Editura Episcopiei Alba Iulia, 1991, p.
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
a dat nouă? Pentru noi Dumnezeu a venit între oameni; pentru firea cea stricată Cuvântul trup s-a făcut și s-a sălășluit între noi. La cei nemulțumitori a venit Făcătorul de bine; la cei robiți, Slobozitorul; la cei ce ședeau în întuneric Soarele dreptății; pe cruce, Cel fără patimă; în iad, Lumina; în moarte, Viața; Învierea pentru cei căzuți. Către El vom striga: Slavă Ție Dumnezeul nostru!<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol. V, p. 86. footnote> Prin
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
să-ți plângi păcatele tale?>>. <<Așa-i frate, zise monahul, nu mă prea îngrijesc de mântuirea sufletului meu. De asta vin, să văd cum ai să mori, ca măcar așa să vin la pocăință>>. <<Mergi, avva, i-a spus ucigașul. Șezi în chilia ta și mulțumește lui Dumnezeu care ne-a mântuit. Odată ce S-a întrupat și a murit Domnul pentru noi, omul nu mai moare de moarte veșnică>><footnote Ioan Moshu, Limonariu, cap. 71, Editura Episcopiei Alba Iulia, 1991, p.
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
a dat nouă? Pentru noi Dumnezeu a venit între oameni; pentru firea cea stricată Cuvântul trup s-a făcut și s-a sălășluit între noi. La cei nemulțumitori a venit Făcătorul de bine; la cei robiți, Slobozitorul; la cei ce ședeau în întuneric Soarele dreptății; pe cruce, Cel fără patimă; în iad, Lumina; în moarte, Viața; Învierea pentru cei căzuți. Către El vom striga: Slavă Ție Dumnezeul nostru!<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol. V, p. 86. footnote> Prin
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
în ea, ei își văd de treaba lor mai departe, dincolo, afară, și tu stai la marginea mesei și crezi că-ți încălzești degetele înghețate la flacăra paharului - stinsă de mult, și la marginea drumului ăsta, care iese din sat, șade mama dracului și te-așteaptă, să te întrebe - "vii cu mine?" și tu crezi că i-ai putea răspunde - "nu". (m.i.) * "și unde se poate găsi această ființă, aivlis, dacă nu aici, atunci doar acolo, alunecând pe ape ale
Poeme de Mircea Ivănescu și Teodor Dună by Monica Patriche () [Corola-journal/Imaginative/12303_a_13628]
-
și cădeau pe caldarîm bum! dincolo era o olandă în cutii de tutun era un miros de bărbat cu mustață tata îi cînta mamei la vioară sonata kreutzer și ea prăjea cafea am o oglindă rotundă da'n ea cine șade șapte vaci grase și șapte slabe apar la ore fixe cînd unele cînd altele în cerc acolo în turnul cu ceas din cetate cum se-așează pielița asta tulbure pe ochi cum se'nțepenește zăvorul gîtului cum scîrție limba cum
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
înțelept să te străduiești puțin și să lași lucrurile în vechea lor matcă. Iar, dacă ai și puțină îndemânare, nu se poate întâmpla nimic rău. Oskar Popescu avea mai mult decât puțină îndemânare și, după numai o jumătate de oră, ședea deja în fotoliu și urmărea serialul de pe canalul 5. Totuși, o frântură de gând nu-i dădea pace și aproape că reuși să-i strice plăcerea întregii vizionări, dacă nu ar fi depus un efort de voință pentru a se
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
nu-și putea explica acea greșeală grosolană. Doar dacă nu fusese beat. Că la el femeile n-aveau gust fără băutură, nici băutura fără femei. Așa că se trezise într-o bună zi că sună cineva la ușă. - Bună ziua, doamnă. Aici șade, mă rog frumos, domnul Jianu? - Da' cine ești dumneata? - Eu mi-s din Târnăveni, doamnă dragă. Rozalia mă cheamă. Mi-o lăsat domnu' adresa... Era îmbujorată, scârba, figură de țărancă zdravănă, n-avea mai mult de douăzeci de ani. Iar
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
mizerabil, cu încă patru-cinci amărâți în salon. Adormi târziu, îndoită, după ce luase o doză dublă de somnifer. A doua zi, vineri înainte de prânz, o doamnă îmbrăcată în negru, intră în mica Biserică Stavropoleos, pustie la acea oră. De la băbătia care ședea la pangal cumpără două lumânări din cele mari. Aprinse una la picioarele lui Isus Cristos și îngenunchie în fața altarului cu cealaltă lumânare pâlpâind între mâinile împreunate pe piet. în străduța alăturată doi zidari lucrau la renovarea unei case vechi. La
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
un răstimp de peste doi ani se învrednicește să tălmăcească 29 de bucăți, cu unele rare și mici izbutiri, datorate mai curînd întîmplării decît priceperii, din care reproducem trei. Floarea din ghiveci Se uită-n grădină O floare din glastră, Ce șade stingheră Aci, pe fereastră. Sunt multe flori colo Ce surîd la soare. Ea, singur-aicea, Se plictisește, moare... Fluturele către floare Pace ție, floare, Și calde saluturi De la munți și vale, Libelule, fluturi... Din cupa cu rouă Doar un pic eu
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
mai buni militari ai împăratului se tem de un măr rușinea o să ne facă mâine să ucidem mai mulți oameni * nu e nimeni pe ulițe să ne întâmpine casele-au ars le-am pus foc la toate un bătrân încăpățânat ședea pe-un ciot vechi de copac în fața cocinei sale în flăcări cântându-și un cântec mi-am aplecat lancea spre el nu m-a văzut uneori sunt doi în mine Weng pe cal cu sabia vâlvătaie și Weng care umblă
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
Slava Cerkeză. Merg la soră-mea de Crăciun. E învățătoare acolo. Mi-a prins mâna cu degetul rănit. A tras-o spre ea. A sărutat degetul. își desfăcuse ușor buzele, ca și cum ar fi vrut să-l muște. "Aselghito", oftă caimacamul. "Șezi locului, că mă răscolești." - Am uitat să-ți spun, zâmbi ea, șoptindu-i parcă degetului, mă cheamă . - Ești rusoaică? - Nu, din Teleorman. Nașa-i lipoveancă. Ce, nu-ți place numele? Mai am și Arina, dar nu-i nume. Nici nu
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
întreg se-ascunde frezia după ferigă rușii veneau voi sănii voi cai habar n^aveau de cvadrigă și heinrich era inginer transferat la pitești să construiască “în sus pe argeș în sus este o casă ^naltă da ^n ea cine șade...” un laț pentru mine un laț pentru tine să nu se supere luna pe soare fereastra pe ușă piciorul pe scaun s-a dus totul cum fuge plopul pe lîngă tren înapoi convoaie de soldați cum spui pe nemțește eroi
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12977_a_14302]
-
cu prilejul Anului Nou. Și iată-mă acum la Hamlet! Probabil că n-aș fi înțeles nimic, sau că nu mi-ar fi plăcut nimic, dacă n-aș fi avut privilegiul de a sta în rîndul întîi. Dar locul unde ședeam mi-a oferit o perspectivă diferită de a spectatorilor aflați mai în spate. Cînd pe scenă s-a ivit umbra Tatălui, am văzut aprinzîndu-se, sub coiful purtat de actor, un beculeț albastru; efectul, impresionant desigur pentru cei care nu vedeau
Umbra Tatălui by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13045_a_14370]
-
muncii, masa cere bucate. Până una-alta, tot omul acceptă - cu recunoștință deseori - putința câștigării unui ban în plus, prin muncă. Astfel, e gata să se-mpartă: "Și cu turcu/ și cu neamțu". Pentru că "Și hreanul este rău, și viermele șede în mijlocul lui și crede că loc bun ca acolo nu mai e". Cele mai interesante sunt așa-numitele perioade de probă, prin care angajatului nu i se oferă un contract ferm, negociat, și nici un salariu pe măsura muncii, decât după
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
moștenea atingerile; în care nu mai se găsea nimic să intervină și nimeni să se interpună. Satie îl doborîse mușcînd din el, restituindu-i ceva vechi - o oglindă unduioasă și primitoare, în care să bălăcească neîntrerupt. Sărută peatra pe care ședea. Căutînd să se întîmple ceva monstruos buzelor lui de copil. Asprimea răspunsului îi smulse un suspin din cerul gurii. Și o dispozițe rapidă îl inflamă - să se prelingă o singură dată cu tot trupul; pe stîncă. Sperînd că toate schijele
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
dragostea de țară și de tot ce-i românesc, până la jertfa de sine; apoi o dărnicie nespus de largă și caldă, mai presus de cea a lui Mecena, tocmai fiindcă mijloacele lui materiale erau foarte limitate, în fine, ceea ce îi ședea atât de frumos, o modestie cum nu mi-a mai fost dat să văd vreodată, în așa grad, la nici un alt om pe tot parcursul lungii mele vieți. De aceea, în sufletul meu, nu-i voi putea ierta niciodată pe
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
Am coborît trotuarul înclinat ce cobora pe lîngă imensa clădire în care se afla magazinul Lafayette străjuit de tipografia în care apăreau cărțile tipărite. Era o "excursie" originală făcută printre aparatele de tipărire rapidă apărute atunci, efectuate de către manipulatori care ședeau în rînd în fața aparatelor care înregistratu textul. Era pentru întîia oară cînd am pășit într-un "spațiu tehnic", pe care nu-l bănuiam că se află ascuns de fațada elegantului magazin cu nume atrăgător. Am trecut printre agregate de care
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]