416 matches
-
București, 1933; A. Odobescu, București, 1935; Din viața regelui Carol I, București, 1939; Din viața Fundațiilor Regale, I, București, 1944; Scrieri despre arta românească, îngr. și introd. C. D. Zeletin, București, 1987; Memorii, vol. I-II , îngr. Ioan Șerb, Florica Șerb, pref. Dan Grigorescu, București, 1991-1999, vol. III, îngr. C. D. Zeletin, București, 2003. Repere bibliografice: George Murnu, Știința și morala în politică, NRR, 1910, 5-6; George Murnu, Un ultim cuvânt în chestia arheologiei, NRR, 1910, 6; Arghezi, Scrieri, XXXIII, 107-110
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
de aur (1939). Adresându-se fiului, ca Tudor Arghezi în Testament, poetul enunță lapidar, într-o formulare de inscripție, îndatorirea acestuia de a păstra neștearsă amintirea chinurilor și umilințelor îndurate de străbuni: „Să nu uiți nici o clipă: străbunii au fost șerbi./ Primiră-n veacuri aspre sudălmi și bice-n spate./ Să nu uiți nici o clipă: se odihnesc sub ierbi,/ Dar țărna lor mai strigă și azi după dreptate”. Lirica de senectute a lui S. se menține în același univers rustic, iar
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
veche, București, 1961; Literatura română premodernă, București, 1964; Liviu Rebreanu, București, 1965; C. Negruzzi, București, 1966; G. Ibrăileanu (Viața și opera), București, 1967; Poeții Văcărești, București, 1967; Panorama deceniului literar românesc 1940-1950, București, 1968; Cearta, București, 1969; ed. îngr. Ioan Șerb, București, 1995; Istoria literaturii române, I-II, București, 1970; Introducere în opera lui I. Eliade Rădulescu, București, 1971; Varia, I-II, București, 1972-1973; Analize și sinteze critice, Craiova, 1973; Reflexe și interferențe, Craiova, 1974; Poezia românească contemporană. 1950-1975, I-II
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
pref. edit., Craiova, 1972, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, pref. edit., București, 1982; V. Voiculescu, Poezii, pref. edit., București, 1966; Poezia română clasică (De la Dosoftei la Octavian Goga), I-III, pref. edit., București, 1970 (în colaborare cu Ioan Șerb); Mihai Eminescu, Numai poetul. Memento mori. Înger și demon. Melancolie. Noi amândoi avem același dascăl. Luceafărul, pref. edit., Craiova, 1973; G. Ibrăileanu, Opere, I-X, pref. edit., București, 1974-1981 (în colaborare cu Rodica Rotaru), Privind viața. Adela. Amintiri, pref. edit
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
Nevasta leneșă și alte povești, legende, pilde, snoave din popor, București, 1926; Literatură, tradiții și obiceiuri din Corbii Muscelului, București, 1929; Povești, îngr. și pref. Virgiliu Ene, București, 1957; Literatură populară, vol. I: Cântece și descântece ale poporului, îngr. Ioan Șerb și Florica Șerb, pref. Dan Simonescu, București, 1986. Repere bibliografice: I. Bianu, „Comorile poporului. Literatură, obiceiuri și credințe”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; Vasile Bogrea, „Muscelul nostru”, DR, 1922-1923; Dan Simonescu, În amintirea folcloristului C. Rădulescu-Codin, „Șezătoarea
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
alte povești, legende, pilde, snoave din popor, București, 1926; Literatură, tradiții și obiceiuri din Corbii Muscelului, București, 1929; Povești, îngr. și pref. Virgiliu Ene, București, 1957; Literatură populară, vol. I: Cântece și descântece ale poporului, îngr. Ioan Șerb și Florica Șerb, pref. Dan Simonescu, București, 1986. Repere bibliografice: I. Bianu, „Comorile poporului. Literatură, obiceiuri și credințe”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; Vasile Bogrea, „Muscelul nostru”, DR, 1922-1923; Dan Simonescu, În amintirea folcloristului C. Rădulescu-Codin, „Șezătoarea”, 1927, 1-2; M.
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
în românește versuri sârbești „despre lauda răsăritului soarelui” (însoțindu-le cu o, personală, „laudă a apusului”), și, din grecește, „romanțuri” morale și filosofice. SCRIERI: [Versuri], în Poezia română clasică (De la Dosoftei la Octavian Goga), I, îngr. Al. Piru și Ioan Șerb, pref. Al. Piru, București, 1970, 137-138; Desmierdare poeticească, DML, IV, 229-258. Repere bibliografice: M. Fănescu, Gheorghian Peșacov. Contribuții la cunoașterea vieții și activității sale, în Arhivele Statului. 125 de ani de activitate, București, 1957, 287-301; Piru, Ist. lit., II, 206-207
PESACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
Un poet moldovean din veacul XVIII: Matei Milu, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XX, 1897-1898, în Primii noștri poeți, pref. Nicolae Manolescu, București, 1964, 73-80, în Poezia română clasică (De la Dosoftei la Octavian Goga), I, îngr. Al. Piru și I. Șerb, introd. Al. Piru, București, 1970, 25-27. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 400-401; Popovici, Studii, 398-402; Călinescu, Ist. lit. (1941), 75-76, Ist. lit. (1982), 70-71; Piru, Ist. lit., II, 258-262; Ist. lit., II, 177-180; Dicț. lit. 1900, 577; I.C.
MILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
Ceilalți, cei care se îndreptau spre răsărit, femei tinere și câțiva adolescenți, făceau parte din mâna de lucru care era luată cu japca din teritoriile sovietice ocupate și trimisă în Germania. Țăranii la care lucraseră tinerii se debarasaseră de acești șerbi, când aflaseră de soarta războiului, fugind ei înșiși din fața ofensivei rusești... Una dintre femei era însărcinată. Stăpânul ei se coborâse să însămânțeze o rasă inferioară. Mergea, gemând necontenit, cu degetele înnodate pe sub pântecul enorm. Cele două grupuri se apropiară unul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
1794) este prima versiune în românește a lui J.-J. Rousseau, rămasă în manuscris, ca și alte traduceri. SCRIERI: Poezii noo alcătuite dă I...C... [Dubăsari sau Movilău], [1792-1796]; [Poezii], în Poezia română clasică, I, îngr. Al. Piru și Ioan Șerb, București, 1970, 33-38. Repere bibliografice: Gheorghe Ivănescu, Un poet român necunoscut din a doua jumătate a secolului XVIII, IL, 1953, 3-4; G. Ivănescu și N. A. Ursu, Un scriitor muntean de la sfârșitul secolului al XVIII-lea: Ioan Cantacuzino, ALIL, t.X
CANTACUZINO-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286068_a_287397]
-
o țigară înainte să trageți. Călăii fantomatici. Eu nu le-am văzut, nici nu le-am auzit pe fantomele asasinilor săi, dar ei au fost. Nu m-a surprins să-l găsesc mort. Dar Page, micul Norbert adoratorul, ultimul nostru șerb, care nu voia decât să ne slujească, a fost teribil de bun cu Alexei. Așa mărunțel cum era el, bunul și nevinovatul de Page n-ar fi murit pentru un Gribb, însă faptul că un Cerkasov murise astfel l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
sufletele... Frumos spus: suflete - ceea ce dovedește, dacă mai era nevoie, bunul-suflet al Rusului, șarmul lui slav...: sclavii, robii, oamenii prefăcuți În vite, În unelte și care puteau fi vânduți, pierduți la cărți, dăruiți unei amante, aceștia nu erau ceea ce erau: șerbi, sclavi, animale, ci... creștinește; ci rusește: suflete. Aflând țăranii moldoveni că, dintr-o trăsătură de condei, Rușii le furau, nu doar avutul, ci și libertatea - chiar dacă În loc li se mărinimos dăruia titlul de „suflet” (rusesc) - Într-o singură noapte, cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Jersey, 2001. Steel, Jon, Truth, Lies & Advertising. The art of account planning, Editura John Wiley & Sons, Inc., New-York, Chichester, Weinheim, Brisbane, Singapore, Toronto, 1998. Surmanek, Jim, Introduction to Advertising Media. Research, Planning, and Buying, Editura N T C, Chicago, 1993. Șerb, Stancu, Relații Publice și Comunicare, Editura Teora, București, 2000. Tellis, Gerard, J., Advertising and Sales Promotion Strategy, Editura Addison-Wesley, New-York, Harlow, Don Mills, Sydney, Mexico City, Madrid, Amsterdam, 1998. Wilcox, Dennis, L., Ault, Phillip, H., Agee, WarrenK., Cameron, Glen, T.
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
pentru copii cu titlul Insula Șerpilor. iobag - nume dat în Evul Mediu țăranului român care nu avea pământ și era dependent de feudal (boier, nobil), inclusiv cu libertatea. În Moldova se numea vecin, în Țara românească rumân, iar în Transilvania șerb. iobăgie - sistemul de totală dependență a unui țăran de feudalul al cărui pământ îl lua în folosință. Deși asemănător cu sclavia din Antichitate, teoretic, nu se permitea vânzarea iobagului ori uciderea lui, dar se accepta înstrăinarea prin căsătorie, danie, împrumut
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
râu. și precum spăla hainele, la fel îi punea și inima pe jar. Ieși din ascunzătoare de unde o spionase în secret, tânărul văzu, în privirea fetei, că dragostea nu îi era în zadar. Cum însă fata era fiica unui din șerbii tatălui său, dragostea lor nu avea rost. și totuși a avut. A rodit un copil, un băiat, pe care l-au botezat Stepan. Apoi, peste noapte, când mama lui dormea, băiatul a fost furat și dus la orfelinatul din St
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
îi era palidă, fiindcă pierduse jumătate din noapte discutând despre politicile Zemstvo, libertatea presei, existența (sau, dimpotrivă, inexistența) sufletului, nebunia (atât din punct de vedere legal, cât și strict din punct de vedere psihiatric), ignoranță, educație, biserică, situația țărănească, emanciparea șerbilor, reformele legale, Țar, Țarină, problema femeilor, frumusețea comparată a două surori, ambele actrițe la Teatrul Provincial din Kaluga, frumusețe la modul abstract, artă, literatură, arhitectură, St Petersburg... Partenerul acestor dezbateri nesfârșite și invariabil nesatisfăcătoare era doctorul Artemi Vsevolodovici Drozdov, alături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
rea’’, consideră autorul Zarifopol. Faptul că Acrivița este ,,fundamental rea’’, este un fapt care sare în ochii oricărui cititor; că nu este reprezentanta tipică a tuturor femeilor, este iarăși un lucru foarte just. Una dintre lucrările meritorii ale lui Ioan Șerb este Antologia basmului cult (vol. 2 Editura pentru Literatură) ea permițând reluarea paralelei între povestirea lui Caragiale, genială adaptare liberă, și modelul ei italian. Se știe că autorul român, departe de a-și fi abrogat originalitatea temei, și-a dezvăluit
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
tot: dreptatea împărățea pe scaun; și nu ea lui, ci el era supusul ei și șerbitoriu! De apuca armele, de ea se sfătuia; de judeca, pe dânsa o asculta; de cinstea, ei-i urma și toate le făcea ca un șerb din porunca ei! Cei vechi băznuia, că dreptatea a fugit dintre oameni; iar noi putem adeveri, că la noi stăpânea. O, viață fericită! O, obiceie de aur! o, dulce stăpânire întru carea au petrecut străbunii noștri! Oare-ți mai veni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dânsul milă/ și se-nvoi în taină dumneaei/ Să-l facă soțul și stăpânul ei.”819 Conviețuirea lor are la bază un respect reciproc, o dorință de a respecta drepturile și libertățile fiecărui partener: „Așa se învoiră ei blajin:/ Ea șerb și l-a făcut, dar și stăpân:/ șerb în amor și 814 Derek Brewer, The Canterbury Tales: Overview, în ed. cit., passim. 815 Ibidem. 816 Care cunoaște o similitudine uimitoare cu personajul feminin boccaccesc Dianora, din X. 5. 817 Robert
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Să-l facă soțul și stăpânul ei.”819 Conviețuirea lor are la bază un respect reciproc, o dorință de a respecta drepturile și libertățile fiecărui partener: „Așa se învoiră ei blajin:/ Ea șerb și l-a făcut, dar și stăpân:/ șerb în amor și 814 Derek Brewer, The Canterbury Tales: Overview, în ed. cit., passim. 815 Ibidem. 816 Care cunoaște o similitudine uimitoare cu personajul feminin boccaccesc Dianora, din X. 5. 817 Robert O. Payne, op. cit., p. 26. (trad. n.) 818
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Payne, op. cit., p. 26. (trad. n.) 818 Jill Mann, Medieval Literature: Chaucer and the Alliterative Tradition, edited by Boris Ford, Penguin Books, 1982, p. 133. 819 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 427. 220 domn în căsnicie,/ Deci dar și șerb și domn avea să-i fie./ șerb zic? Ba domn întâi și mai cu seamă,/ Căci doamnă și iubită-avea, se cheamă.”820 Regulile iubirii curtenești nu sunt încălcate, se respectă întreg ritualul schimbului de roluri de la vasal la stăpân, însă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Jill Mann, Medieval Literature: Chaucer and the Alliterative Tradition, edited by Boris Ford, Penguin Books, 1982, p. 133. 819 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 427. 220 domn în căsnicie,/ Deci dar și șerb și domn avea să-i fie./ șerb zic? Ba domn întâi și mai cu seamă,/ Căci doamnă și iubită-avea, se cheamă.”820 Regulile iubirii curtenești nu sunt încălcate, se respectă întreg ritualul schimbului de roluri de la vasal la stăpân, însă dragostea este autentică, nu au încheiat o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dânsul milă/ și se-nvoi în taină dumneaei/ Să-l facă soțul și stăpânul ei.”819 Conviețuirea lor are la bază un respect reciproc, o dorință de a respecta drepturile și libertățile fiecărui partener: „Așa se învoiră ei blajin:/ Ea șerb și l-a făcut, dar și stăpân:/ șerb în amor și 814 Derek Brewer, The Canterbury Tales: Overview, în ed. cit., passim. 815 Ibidem. 816 Care cunoaște o similitudine uimitoare cu personajul feminin boccaccesc Dianora, din X. 5. 817 Robert
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Să-l facă soțul și stăpânul ei.”819 Conviețuirea lor are la bază un respect reciproc, o dorință de a respecta drepturile și libertățile fiecărui partener: „Așa se învoiră ei blajin:/ Ea șerb și l-a făcut, dar și stăpân:/ șerb în amor și 814 Derek Brewer, The Canterbury Tales: Overview, în ed. cit., passim. 815 Ibidem. 816 Care cunoaște o similitudine uimitoare cu personajul feminin boccaccesc Dianora, din X. 5. 817 Robert O. Payne, op. cit., p. 26. (trad. n.) 818
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Payne, op. cit., p. 26. (trad. n.) 818 Jill Mann, Medieval Literature: Chaucer and the Alliterative Tradition, edited by Boris Ford, Penguin Books, 1982, p. 133. 819 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 427. 220 domn în căsnicie,/ Deci dar și șerb și domn avea să-i fie./ șerb zic? Ba domn întâi și mai cu seamă,/ Căci doamnă și iubită-avea, se cheamă.”820 Regulile iubirii curtenești nu sunt încălcate, se respectă întreg ritualul schimbului de roluri de la vasal la stăpân, însă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]