419 matches
-
Ion Șerb era "șeful Garnizoanei Militare București când a fost contactat de fosta lui amantă din Moscova (...) Celor de la GRU le place să bată fieru’ cât e cald. La prima lui întâlnire cu Șerb, în timp ce Nastasia îi strângea picioarele lui Șerb între genunchii ei, sub masă, F. A. Musatov i-a cerut niș-te documente secrete aparent inofensive (...) Musatov s-a mișcat foarte repede. A pretins că are nevoie de toate acestea pentru o teză de doctorat. Dar el a scris ceva despre
Ioan Șerb () [Corola-website/Science/311806_a_313135]
-
folosit ca exemplu Bu-cureștiul, iar planurile de apărare ale Bucureștiului îi vor fi de mare ajutor (...) Când Musatov a cerut planurile, Di-recția a IV-a a Securității le-a scos în secret în noaptea aia din seiful personal al lui Șerb și le-a înlocuit cu o versiune falsă, menită să dezinformeze, pe care băieții o au întotdeauna la îndemână (...) Moscova s-a prins în joc singură (...). În luna septembrie 1971, generalul-locotenent a fost prins în flagrant delict de către ofițerii Direcției
Ioan Șerb () [Corola-website/Science/311806_a_313135]
-
de închisoare de către un tribunal militar deoarece a deținut ilegal, la domiciliul său, mai multe documente (printre care s-au aflat două hărți cu însemnări) și a divulgat secrete de stat (spionaj în favoarea Uniunii Sovietice). Nicolae Ceaușescu a vrut ca Șerb să fie nimicit. Dar abia se anunțase public că România nu mai are de-ținuți politici, astfel că Tovarășul a hotărât să fie drastic pedepsit pentru încălcarea legii cu privire la secretul de stat. Documentele fal-se, pregătite de Direcția a IV
Ioan Șerb () [Corola-website/Science/311806_a_313135]
-
arestat imediat când au fost găsite. Deși a fost prins în flagrant, trimis în judecată și condamnat de un tribunal militar deoarece a deținut în mod ilegal documente și a divulgat secrete de stat (spionaj militar în favoarea URSS), generalul Ion Șerb nu a fost executat, probabil datorită dorinței lui Nicolae Ceaușescu de a nu tensiona și mai mult relațiile dintre Uniunea Sovietică și Republica Socialistă România. Ceaușescu a ordonat organizarea unei operațiuni de dezinformare în Occident, răspândind zvonul că Șerb era
Ioan Șerb () [Corola-website/Science/311806_a_313135]
-
Ion Șerb nu a fost executat, probabil datorită dorinței lui Nicolae Ceaușescu de a nu tensiona și mai mult relațiile dintre Uniunea Sovietică și Republica Socialistă România. Ceaușescu a ordonat organizarea unei operațiuni de dezinformare în Occident, răspândind zvonul că Șerb era primul general din blocul sovietic care a fost condamnat ca spion sovietic. În au-gust 1976, la întoarcerea sa din Crimeea după o întâlnire conciliantă cu Leonid Brejnev, Ceau-șes-cu a ordonat ca Șerb să fie silit să semneze un acord
Ioan Șerb () [Corola-website/Science/311806_a_313135]
-
de dezinformare în Occident, răspândind zvonul că Șerb era primul general din blocul sovietic care a fost condamnat ca spion sovietic. În au-gust 1976, la întoarcerea sa din Crimeea după o întâlnire conciliantă cu Leonid Brejnev, Ceau-șes-cu a ordonat ca Șerb să fie silit să semneze un acord secret, iar apoi să fie eliberat din închisoare și trimis la muncă într-o gospodărie agricolă departe de București". Din condamnarea respectivă, generalul Ion Șerb a efectuat doar patru ani de închisoare. A
Ioan Șerb () [Corola-website/Science/311806_a_313135]
-
rezervă la 30 septembrie 1971 cu gradul de soldat. Despre cazul de spionaj în care Ioan Șerb a fost implicat, generalul Nicolae Pleșiță - fost șef al Direcției a V-a Securitate și Gardă - a declarat în anul 1999 astfel: „Generalul Șerb a fost demascat ca agent al rușilor. [Românii] l-au închis la Aiud. Când l-am arestat, era reprezentantul nostru în cadrul comandamentului Tratatului de la Varșovia. [Șerb] A fost pus să sustragă documente, hărți și să le dea rușilor. L-am
Ioan Șerb () [Corola-website/Science/311806_a_313135]
-
Direcției a V-a Securitate și Gardă - a declarat în anul 1999 astfel: „Generalul Șerb a fost demascat ca agent al rușilor. [Românii] l-au închis la Aiud. Când l-am arestat, era reprezentantul nostru în cadrul comandamentului Tratatului de la Varșovia. [Șerb] A fost pus să sustragă documente, hărți și să le dea rușilor. L-am prins în flagrant. [Nicolae] Ceaușescu s-a explicat cu Brejnev, iar la proces i s-a reproșat lui Șerb doar încălcarea regulilor de folosire a documentelor
Ioan Șerb () [Corola-website/Science/311806_a_313135]
-
reprezentantul nostru în cadrul comandamentului Tratatului de la Varșovia. [Șerb] A fost pus să sustragă documente, hărți și să le dea rușilor. L-am prins în flagrant. [Nicolae] Ceaușescu s-a explicat cu Brejnev, iar la proces i s-a reproșat lui Șerb doar încălcarea regulilor de folosire a documentelor secrete. Era o măsluire ca să nu se cunoască adevărata cauză. Rușilor le-a convenit să nu-i demascăm printr-un proces, dar n-au încetat activitățile contra noastră." Cazul a ajuns cunoscut în
Ioan Șerb () [Corola-website/Science/311806_a_313135]
-
Partidul Socialist al Muncii, înființat de fostul premier comunist Ilie Verdeț și, în luna iunie 1996, a câștigat alegerile organizate pentru funcția de primar în comuna natală Malu cu Flori (jud. Dâmbovița). La alegerile locale din luna iunie 2000, Ion Șerb a candidat din nou, însă ca reprezentant al Partidului România Mare. După insuccesul înregistrat la alegerile locale din vara anului 2000, Ion Șerb s-a retras din viața publică.
Ioan Șerb () [Corola-website/Science/311806_a_313135]
-
primar în comuna natală Malu cu Flori (jud. Dâmbovița). La alegerile locale din luna iunie 2000, Ion Șerb a candidat din nou, însă ca reprezentant al Partidului România Mare. După insuccesul înregistrat la alegerile locale din vara anului 2000, Ion Șerb s-a retras din viața publică.
Ioan Șerb () [Corola-website/Science/311806_a_313135]
-
însă în timp, fiind de cele mai multe ori un drept ereditar și fiind acordată din ce în ce mai mult ca răsplată, aproape toate familiile boierești au ajuns să aibă scutiri, ceea ce a slăbit puterea armată ca și mijloacele de răsplată de care dispunea domnul. Șerbii erau agricultorii datori să muncească pe moșia pe care se aflau, pentru boier. Aceștia aveau dreptul să-și schimbe stăpânul, nefiind legați de glie. Ultima clasă socială era cea a robilor țigani. Aceștia erau datori să execute munci grele ori
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
purta numele de "Oastea cea mare". Datorită faptului că domnitorul avea nevoie de mulți ostași, el nu dă niciodată ohabe (scutiri) întregi, ci întotdeauna cu precizarea "„numai singură oastea s-o facă domniei mele”". Astfel, pe lângă boieri, țăranii liberi sau șerbi, obligația oștii revenea și târgoveților și satelor mănăstirești. "„Este clar deci că dacă oastea cea mare era o exceptare de la drepturile de scutire, însemna că ea rămâne la dispoziția și în slujba domnului, fără amestecul proprietarului. Noi nu avem deci
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
m), Vf. Tomnatec (1.542 m), Vf. Buba (1.670 m), și traversând cursul superior al râului Dorna până în valea Negrișoarei, pe care o însoțește către nord până la Măgura Mică (1.226 m), ocolind în continuare, pe la nord-nord-est, Vf. Buza Șerbii (1.530 m). Spre comuna Saru Dornei, limita sud-estică a depresiunii cu același nume, pătrunde adânc în masiv până în apropiere de confluența pârâului Haitii cu Neagra Sarului, de unde se abate către nord-est, pe lângă Piciorul Cerbului (1.650 m) și piciorul
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
baza funcției de jude au reușit să acumuleze averi mari. La numai 300 de ani după colonizarea sașilor, când greavii au început să-și dorească tot mai mult să domine țăranii liberi în felul în care nobilii maghiari stăpâneau asupra șerbilor legați de glie, aceștia au fost obligați fie să renunțe la privilegiile lor nobiliare, fie să părăsească Pământul Crăiesc. O contribuție la cercetarea instituției greavilor (pl) (în , în ) a avut-o Georg Müller, care semnala că aceștia aveau atribuții judecătorești
Greav () [Corola-website/Science/314829_a_316158]
-
Strunga", "Doina", "Hora", "Crai nou". În 1848 scrie poezia "Către români", intitulată mai târziu "Deșteptarea României". În 1850, după o absență de aproape doi ani, Vasile Alecsandri se întoarce în țară; publică în revista "Bucovina" poeziile populare "Toma Alimoș", "Blestemul", "Șerb sărac", "Mioara", "Mihu Copilul". Începe sa lucreze la ciclul Chirițelor cu "Chirița în Iași". Aceasta va fi urmată de "Chirița în provincie" (1852), "Chirița în voiagiu" (1864) și "Chirița în balon" (1874). La Teatrul Național se joacă "Chirița în Iași
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
și cu bunurile sale) de stăpânul feudal în Transilvania, între secolele XVI și XVIII. ii se deosebeau de sclavi prin faptul că cei din urmă puteau fi cumpărați și vânduți, fără să existe vreo legătură cu bucata de pământ, în timp ce șerbii își schimbau stăpânii doar când pământul pe care îl lucrau intra în stăpânirea altcuiva. După răscoala de la 1514, dieta a stabilit un nou statut al iobagului, cu mult mai sever. Dieta Transilvaniei a legiferat servitutea veșnică sau șerbia, și a
Șerb () [Corola-website/Science/330780_a_332109]
-
1514, dieta a stabilit un nou statut al iobagului, cu mult mai sever. Dieta Transilvaniei a legiferat servitutea veșnică sau șerbia, și a stabilit pentru iobagi un număr de 52 de zile de lucru pe an. Din acest moment condiția șerbilor transilvăneni tinde către condiția sclavilor. Iobagii, ca și moșiile de care erau legați, fac obiectul tranzacțiilor private ale nobililor și prin urmare pot fi împrumutați, vânduți sau cumpărați, schimbați sau dăruiți, împreună cu moșia de care sunt legați. Motivele pentru care
Șerb () [Corola-website/Science/330780_a_332109]
-
Stroganov și Adam Jerzy Czartoryski) pentru a concepe un plan de reformă domestică, care trebuia să pună bazele stabilirii unei monarhii constituționale în concordanță cu învățăturile Iluminismului. De asemenea, Alexandru dorea să rezolve o altă problemă importantă din Rusia: viitorul șerbilor, deși acest lucru nu a fost realizat decât în 1861. Chiar la începutul domniei lui Alexandru au fost făcuți câțiva pași notabili, inclusiv acordarea libertății de exprimare editurilor, descurajarea activității serviciilor de informații și interzicerea torturii. În câțiva ani, Mihail
Alexandru I al Rusiei () [Corola-website/Science/303292_a_304621]
-
iar la Arad sub comanda maiorului Alexandru Vlad s-a constituit un Stat Major al acestora. În acest Stat Major s-au aflat un număr de referenți „prezidiali" (căpitan dr. Vasile Avramescu, locotenent locotenent Alexandru Raicu) sau „strategici" (căpitan Teodor Șerb, locotenent Sabin Codarcea). După constituirea Consiliului Dirigent, structura de comanda supremă a Gărzilor s-a mutat din Arad la Sibiu. La Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, din cei 1228 de delegați (deputați) reprezentanți ai națiunii române, 64 au fost ai
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
format astfel țărănimea dependență tot mai numeroasă, formată din indivizi ce și-au pierdut libertatea, descendenții sclavilor ce au primit o bucată de pământ, ai colonilor, liberților. Termenul de "Servus" ce denumea odinioară sclavii antici, din care provine termenul de "șerb" denumea țăranii dependenți. Clerul recruta indivizi numai din rândul nobilimii, care beneficia de privilegiul imunității, agenții regelui având interdicția de a pătrunde pe domeniile acestora pentru a exercită justiția, pretinde taxe sau a recruta. Sistemul organizării domeniale feudale se răspândește
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
Goicea este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. A fost un sat de iobagi (șerbi), împroprietăriți prin Reforma agrară din 1864 a lui Cuza-vodă. Prima atestare documentară despre Goicea datează din 1575. Comuna este formată din trei sate: "Goicea Mică", "Goicea Mare" și "Popoviceni", care s-au unit în 1968 pentru a forma actuala comună
Comuna Goicea, Dolj () [Corola-website/Science/300401_a_301730]
-
tehnologice și creșterii populației. Aceste inovații au inclus programe de încercuire finanțate de guvern, exploatarea agresivă a terenurilor agricole, și introducerea unor culturi noi, precum a fost cea de cartof . Datorită și faptului că țăranii suedezi nu au fost niciodată șerbi, cultura agricolă suedeză a căpătat un rol important în evoluția politică a Suediei, în timpurile moderne existând un Partid Agrar (acum numit Partidul de Centru) . Între 1870 și 1914, Suedia a început să își dezvolte economia industrializată care există în
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
economici, etnici, și religioși. Conținea numeroase elemente disidente, ceea ce ducea, uneori, la revolte și asasinate; fiind urmăriți îndeaproape de poliția secretă, mulți erau trimiși în exil, în Siberia. Economic, imperiul era, în mare parte, rural, productivitatea fiind joasă în rândul șerbilor, până la eliberarea lor din 1861. Economia era ușor industrializată cu ajutorul investitorilor străini în domeniul căilor ferate și fabricilor. Statul era controlat de o nobilitate numită boieri, începută în secolul XX și terminată în secolul XVI, atunci când a venit la putere
Imperiul Rus () [Corola-website/Science/299140_a_300469]
-
cuceriri, colonizări și diplomație. Ea a continuat politica de modernizare a legăturilor cu Europa de Vest începută de Petru cel Mare. Țarul Alexandru al II-lea (1855-1881) a promovat numeroase reforme, cea mai dramatică fiind emanciparea tuturor celor 23 de milioane de șerbi din 1861. Politica sa era protejarea religiei ortodoxe din Europa de Est împotriva islamului otoman. Implicarea Rusiei în primul Război Mondial a început în 1914, de partea Franței, Marii Britanii, și Serbiei, împotriva imperiilor German, Austro-Ungar și celui Otoman. Rusia a fost o
Imperiul Rus () [Corola-website/Science/299140_a_300469]