237 matches
-
Marele Komandir, Kutuzov. Marioritza încă nu se obișnuise cu limba vorbită în saloanele bucureștene. Era contrariată de amestecul franco-român al conversațiilor din jur. Stătea la marginea cercului de femei, ținea în mână paharul cu apă și părea preocupată de savoarea șerbetului de trandafiri. Rotea ușor lingurița de argint, înfășurând pasta într-o mică spirală roz înainte de a o duce la gură. Și, în timp ce limba ei plimba spirala pe cerul gurii, privi, ca din întâmplare, spre Manuc. Era îmbrăcat în zerbaf, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
un răspuns, își încrucișa brațele pe piept. Uneori se uita spre locul în care stătea Mariam. Dacă reușea să-i prindă privirea, avea o mică tresărire între sprâncene, o discretă iluminare. Marioritza roti din nou lingurița, adunând mica spirală de șerbet, și transferă silueta prințului în decorul unui salon parizian, îl îmbrăcă după moda europeană cu haine care se mulau pe linia trupului, îi luă turbanul, eliberându-i părul negru, apoi îl lăsă să se miște firesc printre invitații unei serate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
văzuți în toate cele... Și tânărul boier, un fel de prinț al cărui nume l-am uitat de asemenea, m-a îndopat cu pastrama și ghiudem, cu mititei și fleici udate cu rachiuri, vinuri și lichioruri picurate printre înghețături și șerbeturi din petale de trandafiri și, bineînțeles, printre înfocatele noastre manifestări, de nemărturisit într-o scrisoare. Îmi strecura nestemate, brățări, lanțuri și inele, podoabe pentru fiecare deget, gleznă sau încheietură, tot atâtea prilejuri fermecătoare și delicate de a-mi adora fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
rața și acum se concentra asupra whisky-ului. — Bibanul a fost excelent! am zis eu, dar cei doi n-au reacționat în nici un fel, de parcă aș fi aruncat o pietricică în adâncurile unui puț. Ospătarii au strâns farfuriile, au adus șerbet de lămâie și cafea espresso. Nagasawa abia s-a atins de ele, trecând imediat la țigară. Hatsumi nu a mâncat deloc șerbet. „Oh, Doamne!“ gândii eu după ce am terminat șerbetul și cafeaua. Hatsumi se uita la mâinile ei, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
nici un fel, de parcă aș fi aruncat o pietricică în adâncurile unui puț. Ospătarii au strâns farfuriile, au adus șerbet de lămâie și cafea espresso. Nagasawa abia s-a atins de ele, trecând imediat la țigară. Hatsumi nu a mâncat deloc șerbet. „Oh, Doamne!“ gândii eu după ce am terminat șerbetul și cafeaua. Hatsumi se uita la mâinile ei, pe care le ținea pe masă. Erau la fel de delicate și elegante precum toate obiectele de pe ea. M-am gândit la Naoko și la Reiko
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
în adâncurile unui puț. Ospătarii au strâns farfuriile, au adus șerbet de lămâie și cafea espresso. Nagasawa abia s-a atins de ele, trecând imediat la țigară. Hatsumi nu a mâncat deloc șerbet. „Oh, Doamne!“ gândii eu după ce am terminat șerbetul și cafeaua. Hatsumi se uita la mâinile ei, pe care le ținea pe masă. Erau la fel de delicate și elegante precum toate obiectele de pe ea. M-am gândit la Naoko și la Reiko. Ce-or fi făcând acum? mă întrebam. Probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
aceea Antichristul nu trebuie ucis ad-litteram, ci anihilat, exorcizat, ca entitate diavolească. Prin botez, fiind vorba despre o atare manifestare corporală concretă, aparent infantilă, ca interfață a Răului, concluzionează Îngerul. Un bebe-avatar... Le diable au corps . Hă, hă! Altă salată! Șerbet de caise, de Pizdoloveni! Pe bune! Ei, bine, dacă de botez este nevoie, dacă trebuie să dea mucea o tură de bazin, pentru a se salva lumea, fie, subsemnații cedăm! e de acord, mărinimos, Poetul. Dar poate că lumea noastră
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
lumea mondializată, delocalizate : brînza de Brăila, de pildă, este fabricată oriunde vrei în țară, iar în urmă cu cîteva săptămîni am adus, recunosc, la Tîrgul Țăranului dedicat Dobrogei o excelentă gospodină din Teleorman, care a vîndut cu succes un delicios șerbet „turcesc”. Aceste simboluri identitare, dimpreună cu identitățile pe care le exprimă, intră astfel pe ceea ce se cheamă „piața identitară”, delocalizată ca orice piață eficientă. Și pentru că veni vorba de Dobrogea și de produsele sale „locale” : este interesant cum această regiune
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
profesorul Mironescu. Ai întors deci cu repeziciune spatele birjarului și pășești repede-repede, făcându-ți vânt cu pălăria de panama, învârtindu-ți cu nervozitate bastonul, smulgându-ți la fiece pas tălpile panto filor tăi de șevro din asfaltul moale ca un șerbet. Ca un bigi-bigi... Iar teama continuă să-ți crească - o apăsare ca o sufocare, ca o lipsă de aer. Cu grijă, mai arunci câte o privire spre casă pentru a te asigura că la vreo fereastră nu s-a ivit
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
un vârtej mă prinse de picioare, răpunând o mulțime de copaci, purtându-mă haotic spre lucruri nebănuite încă de lume. M-am trezit pe un râu, spre mirarea mea, din suc de portocale. Pluteam lin pe o cascadă parfumată de șerbet cu gust de portocale. Am ieșit din acel deliciu curgător, neștiind încotro s-o apuc... Iarba de pe solul de ciocolată era de fapt o gigantică turtă dulce care ne îmbia prin culoarea sa și prin aromele care atrăgeau roiuri și
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
subtitlul (relativizant și autopersiflant) l-am lipit din (poate excesiv) bun-simț: să nu cumva să se creadă că, într-o vreme iconoclastă, demitizantă, detabuizantă, ato ate demolatoare, dumneata vii cu bibiluri, dichisuri, liube muri de ale Didinii, tot felul de șerbeturi de-astea kalokagathice, de te râd, mă-nțelegi, și curcile. Adicătălea, cum, coane, kalos în plină misofilie, agathon și agapă în ditamai domnia resentimentului, a dezmățului isteric și-n forfota sadomasochistă a urii generalizate?!? Ni se face constant imputarea, nouă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
asistentele îi interziseseră să facă. Se uită în altă parte, oriunde, numai nu în ochii lui de animal. Camera i se întipări în memorie ca un fier încins: perdeaua trasă, cele două stative cu aparatură electronică amenințătoare, peretele de culoarea șerbetului de lămâie, măsuța pe rotile de lângă pat. Mai făcu o încercare. —Markie, sunt Karin. O să te faci bine. Faptul că spusese lucrul ăsta îl transforma într-un fel de adevăr. Un geamăt îi scăpă din gura închisă strâns. Mâna lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cu gesturi furișe și scoase dintr-o pungă două bomboane fondante. Ezită o clipă și mai luă una. Se vîrî în așternut, cu un chicotit înfundat. Strânse între picioarele înghețate cărămida fierbinte și stinse lumina. Șopti cu gura încleștată de șerbet: ― Unde am rămas, draga mea? Eram deci în insulele Bermude. Un prinț excentric pe care-l cunoscusem la Istanbul... În odaia goală, femeia visa cu ochii deschiși. Povești exotice cu prinți indieni și apași seducători, îndrăgostiți de bătrânica șubredă, înghesuită
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ceva în legătură cu silueta. În fond, nu suporta prăjiturile preparate pe bază de untdelemn: gogoși, minciunele, checurile economice cu parfum de floarea-soarelui... Nevastă-sa gătea ca la carte, rețete sofisticate cu migdale și alune trase în ciocolată, cu glazuri sticloase și șerbeturi fine, în culori pastelate, tarte gingașe, zimțuite, în care căpșunile sau boabele de struguri se strecurau ca într-un paneraș elegant. Detesta falsurile și băga câte 20 de gălbenușuri într-un kilogram de cozonac, papanașii se înecau în unt, cantitatea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Sânt sigură că nu înțeleg deloc. Apropo, cum ați petrecut în concediu? Pot să sper că sora dumneavoastră se simte bine? ― Excelent! N-am timp de povești, Melania! Știu că ești inegalabilă, dar mă grăbesc. ― Sânt dezolată. Poate preferați un șerbet de lămâie... ― Prefer tablourile. ― Ce tablouri!? ― Femeia și Vînătorul! Degeaba încerci să câștigi timp. Ai pierdut! Bătrâna zâmbi dulce: ― N-am pierdut, domnule Vâlcu. Au pierdut ei. Și dacă vreți să vă spun adevărul, în primul rând dumneavoastră. ― Ăsta zic
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
prăfuită. O iau în mână și dau să o deschid. Nu apuc să văd ce se ascunde între coperțile de piele pentru că cineva mă trezește. E mama cu glasul ei blând. Am ajuns! Bunica sigur ne așteaptă cu prăjituri și șerbet! Hai să-i facem o surpriză și să intrăm pe ușa din spate! Supeeeer! am aprobat eu și am coborât iute din mașină. Deși drumul a fost lung, nu simțeam oboseală. Am prins un pui de somn și chiar am
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
că uită să se spele pe dinți, ca în fiecare dimineață, doar că astăzi mama nu e lângă ea să-i aducă aminte. Orașul de Înghețată are multe atracții turistice precum Câmpia de Jeleu. Multă lume vine să vadă Palatul Șerbet de Căpșune sau Cupa de Înghețată Uriașă, două monumente unice în lume. Chiar și la televizor a văzut Iris o emisiune în care un turist străin vorbea de spre frumusețile orașului. Fetele pornesc spre Câmpia de Jeleu. Pot să stea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
am mai mâncat ca lumea de o săptămână, și toate par extrem de apetisane. Foie gras cu glazură de miere. Miel cu humus condimentat. Iar pe lista de preparate speciale se află sufleu de ciocolată cu mentă cu două tipuri de șerbet de casă. Sper doar ca mama să poată sta suficient de mult ca să luăm și budincă. Are obiceiul ăsta de a veni la masă și de a pleca apoi în trombă pe la mijlocul felului doi. Am auzit-o spunând de multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
și trag cu ochiul rapid la meniul de la Maxim’s. Pentru un dineu oficial, aș servi... ăă... foie gras flambat cu glazură de caise... miel cu humus condimentat... urmat de un sufleu de ciocolată de mentă, cu două tipuri de șerbet de casă. Na, să te văd acum ce faci cu cordon bleu-ul tău. — Aha ! Trish pare de-a dreptul siderată. Ce să zic, e foarte impresionant. — Minunat ! Eddie are un aer de zici că-i lasă gura apă. Foie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
intru. Nu vreau să te deranjez ! Probabil te afli într-o etapă crucială. Cam așa ceva... Îi surprind privirea lui Nathaniel și mă străbate un val de râs. — Voiam doar să te întreb, continuă Trish, dacă vei servi vreun fel de șerbet între felurile de mâncare ? Mă uit la Nathaniel. Umerii i se zguduie de râs, în tăcere. Fără voia mea, îmi scapă și mie un hohot. Îmi duc mâna disperată la gură, încercând să mă controlez. — Samantha ? — Ăă... nu, reușesc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Nathaniel. Umerii i se zguduie de râs, în tăcere. Fără voia mea, îmi scapă și mie un hohot. Îmi duc mâna disperată la gură, încercând să mă controlez. — Samantha ? — Ăă... nu, reușesc să îngaim într-un final. Nu voi servi șerbet. Nathaniel tocmai a ridicat una dintre tigăile mele cu ceapă arsă. Se face că ia o lingură și o înghite. Delicios, spune din buze. Abia îmi mai pot stăpâni lacrimile de râs. Simt că mă asfixiez din cauza efortului de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
să povestești? IOANA: Nimeni. Tot ce-ți spun este adevărat. Când eram mică m-am dus într-o zi la prăvălie și i-am spus domnului, era acolo un domn foarte gras, „domnule, vreau să-mi dați un borcan cu șerbet verde” și el mi-a spus „fugi de aici că n-ai bani” și eu i-am spus „și ce” și el a râs și mi-a spus „cară-te” și tocmai atunci au intrat acolo niște oameni și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
oameni și i-au spus „bă, vezi că fii-tu ți s-a înecat în heleșteu” și atunci el a făcut ochii rotunzi și s-a repezit afară și atunci eu m-am întins și am apucat un borcan cu șerbet verde și el s-a întors și s-a holbat la mine și mi-a spus „stricato, nu ți-am zis că n-ai bani, șterge-o”... Domnule, pot să vă întreb ceva? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Întreabă. IOANA: Dumneavoastră chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și coada dreaptă) și a pulverizat o oarecare cantitate de urină prin plasa gardului. Stropii au făcut o boltă și n-am apucat să-mi feresc fața. Mama Mare făcea parte din categoria anacronică a bătrânelor care te întâmpină cu șerbet și apă rece. Avea niște carafe în miniatură, punctate cu bobițe de vopsea roșie pe care îmi plimbam cu plăcere buricele degetelor. Respingea cu un fel de snobism apa minerală, făcând vizite săptămânale la izvorul Sfânta Treime, de unde se aproviziona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
capului, și de acolo, de parcă mi-ar fi despicat creierul, s-au scurs în mine fel de fel de imagini oribile. Toate se învârteau în jurul bunică-mii, o doamnă atât de delicată și de respectabilă, aceeași doamnă care îmi dădea șerbet și venea la noi de Crăciun făcându-ne cadou o gravură a Pieții Sfatului... Am ajuns la capătul scărilor. Încăperea care se deschidea în față era cufundată în semiobscuritate. Un bec de serviciu, într-un colț, era singura sursă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]