112 matches
-
este un fost han turistic construit în secolele XVII - XVIII în satul Șerbești (azi satul Ștefan cel Mare din județul Neamț). Clădirea se află în prezent în ruine. a fost inclus pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . Conform tradiției, Hanul de la Șerbești a fost construit în secolul
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
secolele XVII - XVIII în satul Șerbești (azi satul Ștefan cel Mare din județul Neamț). Clădirea se află în prezent în ruine. a fost inclus pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . Conform tradiției, Hanul de la Șerbești a fost construit în secolul al XVII-lea , în perioada domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Prin căsătoria cu Doamna Tudosca, fiica marelui boier Costea Bucioc, Vasile Lupu devenise proprietarul unei jumătăți din satul Șerbești. În anul 1637 el a construit
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
având codul . Conform tradiției, Hanul de la Șerbești a fost construit în secolul al XVII-lea , în perioada domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Prin căsătoria cu Doamna Tudosca, fiica marelui boier Costea Bucioc, Vasile Lupu devenise proprietarul unei jumătăți din satul Șerbești. În anul 1637 el a construit acolo o biserică. Hanul a fost construit în centrul satului, la jumătatea distanței dintre Tupilați (unde se află Hanul Ancuței) și Piatra Neamț, pe partea dreaptă a drumului județean. El a servit ca loc de
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
pe jumătatea nordică a interiorului hanului era organizat un spațiu pentru adăpostirea cailor. Ulterior, poarta de nord a fost astupată cu piatră de râu. În timpul primului război mondial, acoperișul hanului a ars, dar a fost refăcut după aceea. Hanul de la Șerbești a funcționat până la instaurarea regimului comunist și naționalizarea proprietăților. După naționalizare, hanul a fost transformat în magazie a C.A.P.-ului , el fiind ulterior abandonat și lăsat să se ruineze. În anul 1989, autorii lucrării monografice ""Tradiții ale ospitalității românești
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
se ruineze. În anul 1989, autorii lucrării monografice ""Tradiții ale ospitalității românești. Prin hanurile Iașilor"" (Ed. Sport-Turism, București, 1989) constatau că zidurile de piatră se mențineau intacte, iar hanul putea fi renovat fără prea mari cheltuieli. În prezent, Hanul de la Șerbești se află în ruine; acoperișul lipsește, iar pe anumite porțiuni zidul este prăbușit. La 24 februarie 2006, cu acordul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Neamț, Consiliul local Ștefan cel Mare a organizat o licitație pentru concesionarea ruinelor Hanului
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
află în ruine; acoperișul lipsește, iar pe anumite porțiuni zidul este prăbușit. La 24 februarie 2006, cu acordul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Neamț, Consiliul local Ștefan cel Mare a organizat o licitație pentru concesionarea ruinelor Hanului de la Șerbești și a terenului aferent construcției pentru o perioadă de 49 de ani. La licitație au participat trei investitori: Dănuț Stolniceanu din Girov, SC Ciomeică Andreea SRL din Dumbrava Roșie și Sorin Ouatu din Ștefan cel Mare. Prețul de pornire a
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
de 49 de ani. La licitație au participat trei investitori: Dănuț Stolniceanu din Girov, SC Ciomeică Andreea SRL din Dumbrava Roșie și Sorin Ouatu din Ștefan cel Mare. Prețul de pornire a fost de 26.500.000 lei, Hanul de la Șerbești fiind adjudecat în final pentru suma de 147.337.800 lei, un preț de 5,55 ori mai mare decât prețul de pornire, de către omul de afaceri local Sorin Ouatu. Noul proprietar are obligația de a respecta destinația inițială a
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
XVIII-XIX în Basarabia au imigrat „ca lăcustele” foarte mulți țărani ruși. În Rusia țaristă se răspândeau diferite „zvonuri”, „știri false” („sluhi”) precum că Basarabia „are un pământ de aur”, „este un pământ de rai”, „de paradis”. De aceea, acești țărani șerbi nu mai vroiau să lucreze gratis, degeaba la boierii ruși. Ei lăsau casele lor, moșiile boierilor și se refugiau în alte gubernii, inclusiv în Basarabia. Numai în 1810-1811 au venit în Bugeac peste 15.000 de țărani fugari ruși, dar
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
din urmă descindea dintr-o veche dinastie de împărați bizantini și era unul dintre cei mai bogați boieri moldoveni ai vremii. Iordache Cantacuzino era cumnat cu domnitorul Vasile Lupu (1634-1653), soțiile lor fiind fiicele marelui boier Costea Bucioc, proprietarul moșiei Șerbești. În apropierea curții boierești, marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu a construit din piatră și cărămidă în anul 1669 o biserică cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Lăcașul de cult a fost reparat în 1722 de către nepotul ctitorului, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?), care
Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni () [Corola-website/Science/325995_a_327324]
-
menționatul Arad, aflat strict în zona orașului modern. Unii le cred așezări complet diferite, pe când alții presupun că vechiul "Orod" s-a mutat în actualul amplasament al orașului, mai exact în zona actualului cartier Drăgășani. În 1514 locuitorii Aradului, majoritatea șerbi, s-au alăturat armatei lui Gheorghe Doja. Nobili au înăbușit răscoala și s-au răzbunat cu cruzime. După dezastrul de la Mohacs (1526), Ioan Zapolya, regele ales al Ungariei, și-a stabilit stăpânirea și peste Arad. Când turcii au creat pașalâcul
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
din urmă descindea dintr-o veche dinastie de împărați bizantini și era unul dintre cei mai bogați boieri moldoveni ai vremii. Iordache Cantacuzino era cumnat cu domnitorul Vasile Lupu (1634-1653), soțiile lor fiind fiicele marelui boier Costea Bucioc, proprietarul moșiei Șerbești. Nepotul acestuia, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?) a construit în jurul anului 1730 un castel la moșia sa din Deleni, unde îl va găzdui pe domnitorul Grigore al II-lea Ghica (1726-1733), cu prilejul primei logodne a fiului său cel mare, beizadea
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
de cultivarea pământului, fabricau uneltele și armele sau erau obligați să presteze alte servicii lordului castelului) . În plus, oamenii liberi plăteau o taxă specială direct visteriei monarhului, „mărunțișul omului liber”. A existat o clasă intermediară a țăranilor care nu erau șerbi, dar nici oameni în liberi în accepțiunea vremii, „udvornici” (din cuvântul slav „dvor”, curte), care erau supuși direct curții monarhului (și nu plăteau această taxă. Iobagi erau lipsiți de personalitate juridică, cel puțin din punct de vedere legal, dar în
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]