3,714 matches
-
au experență în mulsul limbii (o dushlipen la chibiako): „Te kerdǒl implementàcia e khetane rromane alfabetaqi, nakhindor prdal personàlo thaj politikane ćingara an-e verver Thema, odolesqe șo i barvali eksperiènca, misalaqe an-e Rumùnia, an-i Itàlia aj Frànca, an-i Șerbia, an-i Albània, an-i Kosòva thaj kola sikavdas șo akaja alfabèta și la evroputni dimènsia thaj baro rendimènto an-i relàcia lekhavipen-drabaripen. Lokhărel i komunikàcia thaj del pativ să e lektenqe.” „Să se facă implementarea alfabetului unic al romilor
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
lekhavipen-drabaripen. Lokhărel i komunikàcia thaj del pativ să e lektenqe.” „Să se facă implementarea alfabetului unic al romilor, trecând peste certuri personale și politice din alte țări, pentru că avem experiență bogată, de exemplu în România, în Italia, si Franța, în Șerbia, în Albania, în Kosovo, etc, a demonstrat că acest alfabet are dimensiuni europene și mare randament în relația scris-citit. Ușurează comunicația și respectă toate dialectele." Autorul în verva să a uita să scrie „dialektenqe”, si a scris „lektenqe”, dar putem
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
Puric" a fost la a patra participare în cadrul Festivalului-Concurs Internațional de Dramă și Pantomima de la Belgrad, ediția a 35-a. Lansat în anul 1975 la inițiativa actorilor teatrului din Zemun, una dintre cele 17 municipalități care constituie orașul Belgrad din Șerbia, festivalul își propune să promoveze cele mai deosebite creații din artă dramatică, folosind limbajul universal. Piesa “Doi dintre noi” a reprezentat România, alăturându-se trupelor de actori din Șerbia, Japonia, Elveția, Croația, Ungaria și Statele Unite ale Americii. Scenariul și regia
MĂDĂLINA CORINA DIACONU by http://confluente.ro/articole/m%C4%83d%C4%83lina_corina_diaconu/canal [Corola-blog/BlogPost/348256_a_349585]
-
Zemun, una dintre cele 17 municipalități care constituie orașul Belgrad din Șerbia, festivalul își propune să promoveze cele mai deosebite creații din artă dramatică, folosind limbajul universal. Piesa “Doi dintre noi” a reprezentat România, alăturându-se trupelor de actori din Șerbia, Japonia, Elveția, Croația, Ungaria și Statele Unite ale Americii. Scenariul și regia piesei aparține actorilor care o joacă, iar coregrafia este semnată de Lelia Marcu. Un specatcol de mișcare, sunet și imagine, unde gestul uman se îmbină cu sensurile iubirii, cu
MĂDĂLINA CORINA DIACONU by http://confluente.ro/articole/m%C4%83d%C4%83lina_corina_diaconu/canal [Corola-blog/BlogPost/348256_a_349585]
-
Puric" a fost la a patra participare în cadrul Festivalului-Concurs Internațional de Dramă și Pantomima de la Belgrad, ediția a 35-a. Lansat în anul 1975 la inițiativa actorilor teatrului din Zemun, una dintre cele 17 municipalități care constituie orașul Belgrad din Șerbia, festivalul își propune să promoveze cele mai deosebite creații din artă dramatică, folosind limbajul universal.Piesa “Doi dintre noi” a reprezentat România, alăturându-se trupelor de actori din Șerbia, Japonia, Elveția, Croația, Ungaria și Statele Unite ale Americii. Scenariul și regia
MĂDĂLINA CORINA DIACONU by http://confluente.ro/articole/m%C4%83d%C4%83lina_corina_diaconu/canal [Corola-blog/BlogPost/348256_a_349585]
-
Zemun, una dintre cele 17 municipalități care constituie orașul Belgrad din Șerbia, festivalul își propune să promoveze cele mai deosebite creații din artă dramatică, folosind limbajul universal.Piesa “Doi dintre noi” a reprezentat România, alăturându-se trupelor de actori din Șerbia, Japonia, Elveția, Croația, Ungaria și Statele Unite ale Americii. Scenariul și regia piesei aparține actorilor care o joacă, iar coregrafia este semnată de Lelia Marcu.Un specatcol de mișcare, sunet și imagine, unde gestul uman se îmbină cu sensurile iubirii, cu
MĂDĂLINA CORINA DIACONU by http://confluente.ro/articole/m%C4%83d%C4%83lina_corina_diaconu/canal [Corola-blog/BlogPost/348256_a_349585]
-
acestei familii, printre care „ Al.Florin Țene- Literatura, ca mod de viață“, de Petrică Birău. Se redau articole apărute despre cărțile acestei familii, s-au despre evenimentele importante, cum ar fi acordarea marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie din Șerbia, sau acordarea Diplomei de Excelență a Universității de Vest scriitorului și cărturalului Al.Florin Țene. Sunt amintite sutele de manifestări culturale organizate de acest scriitor și promotor cultural, ctitor de cenacluri literare, a 17 reviste, si a Ligii Scriitorilor Români
APARIŢIE EDITORIALĂ: FAMILIA ŢENE-DESTINE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aparitie_editoriala_familia_al_florin_tene_1371970174.html [Corola-blog/BlogPost/364032_a_365361]
-
Vasile Barbu, președintele acestei societăți. A urmat Dan Laurențiu Răduța, care a recitat o poezie acompaniindu-se la chitară. În continuare au luat cuvântul Ioan Ciama în numale Societății Culturale „Avram Iancu” din Timișoara, Daniel Magdu în numele Comunității Românilor din Șerbia, Gheorghe Rancu, redactor-șef al publicației „Almăjul” din Șopotul Vechi, iar Daniela Radu a saluta participanții și publicul prezent în numele Consiliului Național al Minorității Române din Șerbia, care a și inaugurat ediția din acest an a Concursului. După mai multe
EDIŢIA A XV-A A CONCURSULUI DE RECITATORI „BUNA VESTIRE” – UZDIN 2014 by http://uzp.org.ro/editia-xv-concursului-de-recitatori-buna-vestire-uzdin-2014/ [Corola-blog/BlogPost/93369_a_94661]
-
numale Societății Culturale „Avram Iancu” din Timișoara, Daniel Magdu în numele Comunității Românilor din Șerbia, Gheorghe Rancu, redactor-șef al publicației „Almăjul” din Șopotul Vechi, iar Daniela Radu a saluta participanții și publicul prezent în numele Consiliului Național al Minorității Române din Șerbia, care a și inaugurat ediția din acest an a Concursului. După mai multe ore de program, primul juriu a desemnat cei mai buni recitatori. La preșcolari, pe primul loc s-a clasat Ioana Ușfat, de la Grădiniță nr. 33 din Timișoara
EDIŢIA A XV-A A CONCURSULUI DE RECITATORI „BUNA VESTIRE” – UZDIN 2014 by http://uzp.org.ro/editia-xv-concursului-de-recitatori-buna-vestire-uzdin-2014/ [Corola-blog/BlogPost/93369_a_94661]
-
pe alegerea mai detaliată a juriului. Ediția din acest an a fost una foarte reușită, cu toate că s-a organizat cu mijloace mai mult decat modeste. Și-au dat contribuția din plin la reușită acesteia Consiliul Național al Minorității Române din Șerbia, mai mulți sposnori locali (în jur de 40), Asociația „În Mediaș Res” din Panciova, Biserica Ortodoxă din Uzdin, Căminul Cultural „Doina” din Uzdin, Societatea Culturală Avram Iancu” din Timișoara și Societatea Literar - Artistică „Tibiscus” din Uzdin. Iota BULIC
EDIŢIA A XV-A A CONCURSULUI DE RECITATORI „BUNA VESTIRE” – UZDIN 2014 by http://uzp.org.ro/editia-xv-concursului-de-recitatori-buna-vestire-uzdin-2014/ [Corola-blog/BlogPost/93369_a_94661]
-
Simona Halep și-a asigurat 350 puncte în ierarhia mondială feminină și un cec de 120.500 de dolari. În penultimul act al turneului cu premii totale de 2.400.490 dolari, Simona Halep o va întâlni pe Jelena Jankovic (Șerbia), care a eliminat-o în sferturile de finală pe Anna Karolina Schmiedlova (Slovacia), cu 6-4, 6-2. Halep și Jankovic s-au întâlnit ultima oară la precedentul turneu de peste Ocean, la Toronto, unde româncă a obținut o victorie clară, cu 6-3
Simona Halep, in semifinale la Cincinnati, dupa o victorie in doua seturi la Pavliucenkova. Cu cine va juca pentru finala by http://uzp.org.ro/simona-halep-in-semifinale-la-cincinnati-dupa-o-victorie-in-doua-seturi-la-pavliucenkova-cu-cine-va-juca-pentru-finala/ [Corola-blog/BlogPost/93694_a_94986]
-
întâlnit ultima oară la precedentul turneu de peste Ocean, la Toronto, unde româncă a obținut o victorie clară, cu 6-3, 6-4. În cealaltă semifinală vor juca favorită principala a turneului, americancă Serena Williams, calificată după 3-6, 6-4, 6-2 cu Ana Ivanovici (Șerbia), si Elina Svitolina (Ucraina), învingătoare cu 6-4, 2-6, 6-0 în meciul cu Lucie Safarova (Cehia). stirileprotv,ro
Simona Halep, in semifinale la Cincinnati, dupa o victorie in doua seturi la Pavliucenkova. Cu cine va juca pentru finala by http://uzp.org.ro/simona-halep-in-semifinale-la-cincinnati-dupa-o-victorie-in-doua-seturi-la-pavliucenkova-cu-cine-va-juca-pentru-finala/ [Corola-blog/BlogPost/93694_a_94986]
-
desfășurat la Timișoara, în anul 2016, organizat de Asociația Română de Istorie de a Presei (ARIP), în colaborare cu Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Societatea Enciclopedica a Banatului și Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina (Șerbia). Volumul se deschide cu prezentarea academicianului Păun Ion Otiman, președintele Filialei din Timișoara a Academiei Române, fiind urmată de cea a academicianului Eugen Simion, presedintele Secției de Filologie și Literatura a Academiei Române, director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G.
„TRADIŢII ALE PRESEI ŞTIINŢIFICE”, IOAN DAVID, VIVIANA MILIVOIEVICI (COORDONATORI) de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/viviana_milivoievici_1490776413.html [Corola-blog/BlogPost/374473_a_375802]
-
al manifestării științifice, la Mănăstirea Timișeni-Șag, cu hramul „Tăierea Capului Sfanțului Ioan Botezătorul”, la Muzeul Presei „Sever Bocu” și Casa memoriala „Petre Stoica” din Jimbolia, la Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, în Sala Baroca a Primăriei din Zrenianin (Șerbia), la Complexul Etnografic al Fundației Române de Etnografie și Folclor din Voivodina și la „Casă bănățeana” din Torac (Șerbia). Volumul de față, așadar, întregește seria celorlalte apărute de-a lungul vremii și îl dedicam „Centenarului Mării Uniri” și tuturor înaintașilor
„TRADIŢII ALE PRESEI ŞTIINŢIFICE”, IOAN DAVID, VIVIANA MILIVOIEVICI (COORDONATORI) de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/viviana_milivoievici_1490776413.html [Corola-blog/BlogPost/374473_a_375802]
-
Casa memoriala „Petre Stoica” din Jimbolia, la Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, în Sala Baroca a Primăriei din Zrenianin (Șerbia), la Complexul Etnografic al Fundației Române de Etnografie și Folclor din Voivodina și la „Casă bănățeana” din Torac (Șerbia). Volumul de față, așadar, întregește seria celorlalte apărute de-a lungul vremii și îl dedicam „Centenarului Mării Uniri” și tuturor înaintașilor care s-au jertfit pentru înfăptuirea României Mari. Viviana Milivoievici Referință Bibliografica: O nouă apariție editorială: „Tradiții ale presei
„TRADIŢII ALE PRESEI ŞTIINŢIFICE”, IOAN DAVID, VIVIANA MILIVOIEVICI (COORDONATORI) de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/viviana_milivoievici_1490776413.html [Corola-blog/BlogPost/374473_a_375802]
-
Nu am venit să vă aduc pace... ci sabie” (Matei, 10 34/ 35). Și sabie, оntr-adevăr, au adus și poate au să mai aducă оn Șerbia de răsărit așa-zișii mesageri ai sfвntului București. Oricвt ar nega aceștia această evidență, vor fi mereu contraziși de realitate. Se părea, după 2012, ca țara-mamă și-a оntors fața către fii ei pierduți și regasiți. Dar, după atвta amar
Chelului îi lipseşte tichia de mărgăritar by http://uzp.org.ro/chelului-ii-lipseste-tichia-de-margaritar/ [Corola-blog/BlogPost/92634_a_93926]
-
au dezmeticit, să cerem alungarea actorului оn culise. De cвtva timp acesta dorește un congres. Cică al tuturor romвnilor la care să participe, mai ales, liderii lor. Care romвnii, nu se știe exact, sau dacă se știe, numele celor din Șerbia, fideli scenaritei invocate mereu, pe la colțurile birturilor din Zajcear și оn dughenele dintr-un cătun apropiat de Bor, sunt trecute pe marginea unor liste scrise pe fețele de mese care rămвn să fie date la spălat. Oricât ne-am strădui
Chelului îi lipseşte tichia de mărgăritar by http://uzp.org.ro/chelului-ii-lipseste-tichia-de-margaritar/ [Corola-blog/BlogPost/92634_a_93926]
-
оn mașinăria diabolica marca congres unde se vor introduce listele cu elită romвnimii și fără să se utilizeze calgon. Dar, pвnă la urmă, cui folosește Congresul lui Stanoevici? Nu e o оntrebare răutăcios/retorica, e o nedumerire, fiindcă romвnii din Șerbia, ar avea nevoie de fonduri pentru a-și duce la capat proiectele, si nu de sărmăluțe cu foi de ștevie, cum uneori mai găseam оn lumea lui nenea Iancu. Cu trвmbițe și... televizii li s-au promis minoritarilor romвni umeri
Chelului îi lipseşte tichia de mărgăritar by http://uzp.org.ro/chelului-ii-lipseste-tichia-de-margaritar/ [Corola-blog/BlogPost/92634_a_93926]
-
de fonduri pentru a-și duce la capat proiectele, si nu de sărmăluțe cu foi de ștevie, cum uneori mai găseam оn lumea lui nenea Iancu. Cu trвmbițe și... televizii li s-au promis minoritarilor romвni umeri pentru urnirea оn Șerbia a căruței cu abecedare romвnești, cu biserici care, spune legendă, ar mai putea să zboare din Romвnia. Și din toate acestea, ce-au văzut romвnii, nu cei cumpărați cu șlivoviță sau cu un țap de bere Lav? Căi verzi pe
Chelului îi lipseşte tichia de mărgăritar by http://uzp.org.ro/chelului-ii-lipseste-tichia-de-margaritar/ [Corola-blog/BlogPost/92634_a_93926]
-
nu cei cumpărați cu șlivoviță sau cu un țap de bere Lav? Căi verzi pe pereții zidului celei de a doua granițe care au hotărnicit-o de-a lungul Dunării niște bezmetici care оn aparentă și-au pavat drumul spre... Șerbia cu bune intenții, ca să parafrazam vorba lui Dante Aligheri. Interesant de știut ar fi pentru adevărații romвni din Șerbia cвnd vor renunța propagandiștii marelui hatman de la Zajcear, dacă mai există, la intenția lor de a se refugia la Consiliul de la
Chelului îi lipseşte tichia de mărgăritar by http://uzp.org.ro/chelului-ii-lipseste-tichia-de-margaritar/ [Corola-blog/BlogPost/92634_a_93926]
-
a doua granițe care au hotărnicit-o de-a lungul Dunării niște bezmetici care оn aparentă și-au pavat drumul spre... Șerbia cu bune intenții, ca să parafrazam vorba lui Dante Aligheri. Interesant de știut ar fi pentru adevărații romвni din Șerbia cвnd vor renunța propagandiștii marelui hatman de la Zajcear, dacă mai există, la intenția lor de a se refugia la Consiliul de la Novi Sad оn timp ce părăsesc frontul romвno-vlah din Timoc unde cursurile școlare оn limba vlaha au оnceput nestingărite
Chelului îi lipseşte tichia de mărgăritar by http://uzp.org.ro/chelului-ii-lipseste-tichia-de-margaritar/ [Corola-blog/BlogPost/92634_a_93926]
-
Știri Un show îndelung așteptat și dorit se va concretiza în acest an pe stadionul din Timișoara. În parteneriat cu Unik Show și Asociația “Banat Art”, Asociația Culturală Maria Domină a semnat contractul cu cea mai în vogă artista din Șerbia, LEPA BRENA pentru a concerta în data de 15 iunie, pe Stadionul Dan Paltinisanu, în același loc în care, în urmă cu 28 de ani, binecunoscută solista a scris o pagină importantă în istoria carierei sale. Evenimentul din anul 1984
Concertul divei balcanice LEPA BRENA la Timisoara a fost confirmat by http://www.zilesinopti.ro/articole/2055/concertul-divei-balcanice-lepa-brena-la-timisoara-a-fost-confirmat [Corola-blog/BlogPost/99596_a_100888]
-
aduc pe culmi înalte ale succesului. În următorii trei ani, ea mai scoate trei albume lansând hiturile "Šeik," "Mače moje," "Nežna žena," "Miki, Mićo," "Okrećeš mi leđa" și multe altele. În plus realizează o colaborare cu alt cântăreț faimos din Șerbia,Miroslav Ilic. Două dintre melodiile realizate cu Ilic au fost "Jedan dan života" și controversată piesă "Živela Jugoslavija" care a fost foarte iubita dar și detestata datorită temei politice.Se cunoaște faptul că Lepa Brena a fost întotdeauna o susținătoare
Concertul divei balcanice LEPA BRENA la Timisoara a fost confirmat by http://www.zilesinopti.ro/articole/2055/concertul-divei-balcanice-lepa-brena-la-timisoara-a-fost-confirmat [Corola-blog/BlogPost/99596_a_100888]
-
Bruxelles,1997 • Premiul Rhone-Poulenc Rhodia,1999, pentru cel mai bun ziarist în domeniul protecției mediului, oferit de Guvernul Franței prin Excelență Să, domnul Pierre Menat, ambasadorul Franței la București • Marele Premiu pentru Poezie la „Festivalul Internațional de Poezie”, din Uzdin, Șerbia, 2000 • Diplomă de „Om al anului 1999”, oferită de „American Biographical Institute”, din SUA • Diplomă pentru întreaga sa excepțională creație literară, oferită de Asociația Internațională „Publius Ovidius Nașo - Sodalitasd Ovidiana”, pentru promovarea umanismului, semnată de Acad. Prof. Grigore Tănăsescu • Premiul
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Al_Florin_%C5%A2ene.html [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
Ungaria,1997 • 8-Alfa juvenil, în colaborare, editura Tinivar, Cluj-Napoca,1997 • 9-Moment poetic, în colaborare, editura Carter, Chișinău,1998 • 10-Insula viscolului, român, editura Napoca-Star, Cluj-Napoca, 2000 • 11Cerul meu de hârtie, poeme,volum bilingv (român-englez), traducere Mariana Zavati Gardner, editura Tibiscus, Uzdin, Șerbia, 2000 • 12-Orbul din Muzeul Satului, român, este al treilea volum, împreună cu Chipul din Oglindă, Insula Viscolului, ce fac parte din trilogia „Insula Viscolului”, ce se constituie într-o frescă a societății românești din secolul XX. Editură Napoca-Star, 2002 • 13-Vă
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Al_Florin_%C5%A2ene.html [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]