251 matches
-
Articolul UNIC Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Ion Șerpe se eliberează din funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: Șeful Cancelariei Primului-Ministru, Ion-Mircea Plângu București, 13 februarie 2007. Nr. 33. --------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185177_a_186506]
-
Eliade are la bază două tipuri de simboluri: unul folcloric („Domnișoara Christina”, „Șarpele”) și altul indic („Secretul doctorului Honigberger”, „Nopți la Serampore”). Având o temă fantastică extrasă din folclor, nuvela „Șarpele” are ca motto un descântec popular de dragoste: "„Tu șerpe bălaur/ cu solză de aur/ cu nouă limbe împungătoare/ cu nouă cozi izbătoare/ să te duci la ea/ unde-o vei afla.../ și tu să n-o lași/ până ce ea,/ mândra mea,/ cu mine s-a întâlni/ și îmi va
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
adevărate capodopere de arhitectură bisericească în stil neobizantin, Biserica Belvedere, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel și Sfânta Muceniță Ecaterina proiectată în anul 1934 de către reputatul arhitect Ion Traianescu. Biserica a fost construită între anii 1936-1940 de Pr. Petru Șerpe care, în urma decesului soției sale, a intrat în cinul monahal și a primit numele de Pavel Șerpe. În perioada interbelică a Bucureștiul, Crângașiul a făcut parte din Sectorul Negru al Capitalei, actualul sector 6, știind fiind faptul că, la momentul
Crângași () [Corola-website/Science/303437_a_304766]
-
și Sfânta Muceniță Ecaterina proiectată în anul 1934 de către reputatul arhitect Ion Traianescu. Biserica a fost construită între anii 1936-1940 de Pr. Petru Șerpe care, în urma decesului soției sale, a intrat în cinul monahal și a primit numele de Pavel Șerpe. În perioada interbelică a Bucureștiul, Crângașiul a făcut parte din Sectorul Negru al Capitalei, actualul sector 6, știind fiind faptul că, la momentul respectiv, Bucureștiul era împărțit în cinci sectoare, în cadrul a patru culori: galben, negru, albastru și verde. Când
Crângași () [Corola-website/Science/303437_a_304766]
-
de jos până-n sus. Din gură ies draci mulți și foc. Sunt înșirate păcatele muerilor și osânda, care o primesc pentru faptele lor. Muerea care a făcut să n-aibă prunci, o mușcă șierpi de piept; muerea stearpă are un șerpe la brâu, iară care a jurat strâmb e spânzurată de limbă, care își suduie părinții e spânzurată de spinare; iar ceia ce ascultă la fereastra altora satana o trage cu cleștele de ureche; care face vraciuri pe vaci, are un
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
oameni, respect reciproc, hărnicie, credință, dragoste de țară etc. Începe demersurile pentru ridicarea Catedralei Ortodoxe din Oradea. Construiește la Beiuș un internat de fete. Instituie un sistem de ajutorare a celor loviți de calamități și nenorociri fiind, asemenea episcopului Pavel Șerpe din București, foarte apropiat de oamenii săraci. Ca parte a luptei sale pentru buna înțelegere între oameni, în 1938 episcopul Nicolae Popoviciu a reprezentat Biserica Ortodoxă Română la Congresul Internațional al ”Alianței pentru înfrățirea popoarelor prin Biserică”, desfășurat la Faris
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
dicunt, et nos silvas; item έξ sex, et έπτά septem 234. Filippo Sassetti, un negustor florentin ajuns în India, a fost printre primii care a observat, în 1585, unele asemănări între cuvinte sanscrite și italiene că deva/dio "zeu", sarpa/șerpe "șarpe", sapta/sette "șapte", ashta/otto "opt", nava/nove "noua". Savantul și lingvistul olandez Marcus Zuerius van Boxhorn a observat în 1647 unele similitudini între limbile indo-europene și a presupus existența unei limbi primitive comune, pe care el a numit
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
iubită, Eminescu procedează la aceeași hiperliteralizare, eliminând toate "inexactitățile" care ne împiedică să vedem anghinarea: Tu nici visai că-n gându-mi eu fălcile-ți dezbrac De cărnurile albe și gingașe și sterpe, Că idolului mândru scot ochii blânzi de șerpe, Tu nici visai că-n gându-mi eu fața ta o tai, Că ce rămase-atunci naintea minți-mi, vai! Era doar începutul frumos al unui leș... (Gelozie, 1880) S-a văzut aici "baudelairianism" fără Baudelaire, dar și extraordinarul poet francez
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Bivolaru * Claudia Big * Constantin Candrea * Vladimir Chirteș * Mirona Ana Coropciuc * Mircea Alexandru David * Silvia Dincă * Gabriela Dorobanțu * Mihaela Dranga * Gabriela Gongorici * Cristina Havriș * Ioana Cristina Iliescu * Maleta Marinescu * Alexandru Matei * Dana Adriana Puia * Carmen Rusu * Raluca Sălcudeanu * Viorel Șerbănescu * Ion Șerpe * Magdalena Maria Voinea * Raluca Zanfir Negociatori relații bilaterale * Andreea Antál * Daniela Dulgheru * Crinuța Dumitrean * Cătălina Luca * Cristina Stîngă * Simona Tighel * Beatrice Verdes Consilieri negociere (Cabinet Negociator Șef) * Alexandra Chișiu * Laurențiu Mihai Dinu * Ștefania Dobrin * Helge Fleisher * Monica Geanta * Ioana Maria
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
nr. 22-23 (probabil „Ioan Honigberger”) șnesemnatț „Olivul sau măslinul”, Icoana lumei I (1841), nr. 24 din 15iunie, pp. 185-187 șnesemnatț „Betegia femeiască”, Icoana lumei I (1841), nr. 49 din 7decembrie, pp. 390-391 șnesemnateț „Indianul și mâncătorul de oi”, nr. 1; „Șerpele cu zurgălăi. Șerpele Boa Constrictor. Șerpele orb din insula Ceilon”, nr. 7; „Corespondenție În Persia”, nr. 9; „Vânarea elefanților sălbatici pe insula Ceylon”, nr. 14; „Răpirea de femei În Ost-India”, nr. 15; „Hurii pe cămile”, nr. 18; „Tiutiunul sau tabacul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Ioan Honigberger”) șnesemnatț „Olivul sau măslinul”, Icoana lumei I (1841), nr. 24 din 15iunie, pp. 185-187 șnesemnatț „Betegia femeiască”, Icoana lumei I (1841), nr. 49 din 7decembrie, pp. 390-391 șnesemnateț „Indianul și mâncătorul de oi”, nr. 1; „Șerpele cu zurgălăi. Șerpele Boa Constrictor. Șerpele orb din insula Ceilon”, nr. 7; „Corespondenție În Persia”, nr. 9; „Vânarea elefanților sălbatici pe insula Ceylon”, nr. 14; „Răpirea de femei În Ost-India”, nr. 15; „Hurii pe cămile”, nr. 18; „Tiutiunul sau tabacul”, nr. 28; „Indienii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Olivul sau măslinul”, Icoana lumei I (1841), nr. 24 din 15iunie, pp. 185-187 șnesemnatț „Betegia femeiască”, Icoana lumei I (1841), nr. 49 din 7decembrie, pp. 390-391 șnesemnateț „Indianul și mâncătorul de oi”, nr. 1; „Șerpele cu zurgălăi. Șerpele Boa Constrictor. Șerpele orb din insula Ceilon”, nr. 7; „Corespondenție În Persia”, nr. 9; „Vânarea elefanților sălbatici pe insula Ceylon”, nr. 14; „Răpirea de femei În Ost-India”, nr. 15; „Hurii pe cămile”, nr. 18; „Tiutiunul sau tabacul”, nr. 28; „Indienii cei vechi și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
după sânge, metamorfozat În fluturele cap de mort), Vidmele, strigoaicele (fac rău copiilor și mamelor, sunt recunoscute numai de copiii gemeni până la 7 ani), Zburătorul (un fel de zmeu, care intră noaptea pe coș În casele oamenilor, sub formă de șerpe cu pară de foc, și chinuiește pe femei, care din pricina asta zac de boala numită lipitură, de care se poate scăpa prin anumit descântec); face femeile Însărcinate să nască Înainte de vreme copii morți), Baba Coaja (care omoară copiii cei nebotezați
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nu puteam scăpa. Într-o legendă, Dragostea. Hulubii, Sfânta Duminică a avut un fecior, Ioniță, și, pentru că el a greșit, n-a mers la biserică de ziua ei, ci la joc, mama lui l-a blestemat să fie șapte ani șerpe și să pască porcii. Fata unui om sărac, care se Însurase a doua oară și luase o femeie cu două fete, era chinuită și necăjită de mașteha sa. Cum venea duminica, femeia rea le gătea frumos pe fetele ei și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pecete a sa "straniul", "ochii hipnotici": "Priveai la mine straniu și te mirai că tac... Tu nici visai că-n gându-mi eu fălcile-ți dezbrac De cărnurile albe și gingașe și sterpe, Că idolului mândru scot ochii blânzi de șerpe, Tu nici visai că-n gându-mi eu fața ta o tai, Că ce rămase-atuncea naintea minții-mi, vai! Era doar începutul frumos al unui leș..." (Gelozie) Ca și Baudelaire, Eminescu este adesea, un "zugrav de neguri" (vezi Tenebrele): adâncul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
am dorit! Dă-mi numai pacea care-mi lipsește! Adică: du-te cum ai venit! Destule chinuri, dureri amare Și umilințe am suferit, Destul, căci răul va fi prea mare De nu te-i duce cum ai venit! Ochiu-ți de șerpe nu mai mă-nșală El fericirea mi-a otrăvit; Schimbând-o-n soartă tristă, fatală, Du-te, dar, du-te cum ai venit! Ferul cel roșiu care-l apasă Mâna cruzimii p-un osândit, Mai adânci urme nici el nu lasă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se curățească de gîndaci și ca, așa cum s-au aruncat gunoaiele de lîngă casă, să nu se apropie nici o jivină de ea. în acea zi nu e bine a umbla cu pieptenele. în ziua de Alexi Bojî nu se zice „șerpe“, că vezi șerpi mulți, ci se zice „pește“. Aluat Aluatul frămîntat în noaptea Crăciunului e bun de deochi pentru vite. Aluatul de pe covată, care rămîne, e păstrat, fiind bun de trepădare*. Alun în noaptea de înălțarea Domnului [Ispas, patruzeci de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
frigurile este bine a lua un pește mic aflat în mă runtaiele altuia mai mare, a-l usca, a-l face pulbere și apoi a bea acel praf - și frigurile îl vor lăsa. Cine bea zamă trecută prin cămeșă de șerpe scapă de friguri. La crucile din răspîntii se pun cîrpe de cînepă și se țin acolo șase săptămîni; apoi se iau. Acele cîrpe sînt bune să se afume cei care au friguri și sînt deocheați. Ca să scapi de friguri, taie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gură, că peste an nu vei fi bolnav de friguri. Sparge coaja de ou ce-ai mîncat dacă vrei să nu capeți friguri. Păduchi puși în rachiu - bun pentru friguri. Cînd te scutură frigurile, să te afumi cu piele de șerpe, că apoi nu te mai scutură. Cînd vezi buratec întîia oară primăvara, să-l pupi de trei ori pe spate și să-l dai peste cap, că apoi n-ai friguri. Cămeșă de mînz de iapă, luată (arsă) cu rachiu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în susul mușcăturii, ca să nu se împrăștie veninul în tot trupul, și să te legene patruzeci de inși cu cîte-o mînă în o pătură - ori de nu, apoi douăzeci de inși cu amîndouă mînile, că te ușurezi. Cînd te-a mușcat șerpele, să-ți strîngi pielea pe dedesubtul mușcăturii cu o ață, și punga formată să o bați cu șepte bețe de alun. Cînd te mușcă un șarpe, trebuie să bei apă din șapte fîntîni, c-apoi almintrelea nu-ți trece. Mușcătura
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă, acolo fetele nu au noroc. Cînd rîndunica cîntă înainte de revărsarea zorilor în fața casei e semn de mare noroc. Se crede că la acele case care au rîndunele și multe cuiburi de lăstuni va fi mult noroc. Să nu omori șerpele de casă, că omori norocul. Cînd toamna gîștele se ridică în sus nemaiîntorcîndu-se acasă, apoi se zice că este semn că norocul de la acea casă s-a dus și nu se va mai întoarce. Să îngropi un liliac înaintea casei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu dai nimănui pînă ce nu vei pune tu întîi, că-ți dai norocul la roade și nu se fac. Se crede că acea casă în ai cărei păreți se aude noaptea un sunet de tic-tac, care vine de la șerpele casei, e norocoasă. Cînd te trezești dimineața cu fața în sus, ești norocos. Se crede că dacă intră într-o casă nouă mai întîi un bărbat ca oaspe, acea casă va fi norocoasă. Copilul care doarme cu fața-n sus
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu muci. Cojile de nucă nu se aruncă în foc, că la anu’ se fulgeră nucile. Fulgerînd în ziua de Sf. Gheorghe ori Sf. Ilie, ies nucile fulgerate*. Nuia Cu o nuia dacă vei scoate o broască din gură de șerpe, cu nuiaua aceea dacă vei face semn cătră nori să se despărțească, se despărțesc. Nuntă Se crede că nu e bine a avea în grădină mintă de cea ce se răzlețește, căci apoi fetele acelei case nu vor fi bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în mîncare, apoi capătă o pîntecăraie care-i cauzează moartea. Părăsitură Cînd ai o părăsitură, s-o zvîrli peste casă, să tragi sama unde a picat și să cauți ce va ieși din părăsitură cînd a căzut; de-a fi șerpe, atunci mori, iar de-a fi ieșit pui de gă ină, rață sau alt pui de pasere - după felul oului -, atunci te îmbogățești. Pecingine Miercurea și vinerea să nu iei ouăle din cuibar, că faci picingine pe obraz. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strigoii cînd vin și-i poate și apuca. Cine prinde în Ziua Crucii un șarpe îl omoară și-i pune în gură un sîmbure sau cățel de ai*, îl bagă sub pragul ușii - și așa aiul încolțește acolo în gura șerpelui; apoi aiul acela îl pui în pălărie, te sui în turnul bisericii cînd vin oamenii la biserică și ai darul de a vedea și cunoaște pe strigoi. Dacă la cel dintîi șarpe pe care l-ai văzut înainte de Sf. Gheorghe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]