251 matches
-
2359-7593, Ediția nr. 1011, Anul III, 07 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anca Elenă Șerpe : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Anca Elenă Șerpe Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se considera voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
CHIAR N-AI ÎNŢELES NIMIC! de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348302_a_349631]
-
pecete a sa "straniul", "ochii hipnotici": "Priveai la mine straniu și te mirai că tac... Tu nici visai că-n gându-mi eu fălcile-ți dezbrac De cărnurile albe și gingașe și sterpe, Că idolului mândru scot ochii blânzi de șerpe, Tu nici visai că-n gându-mi eu fața ta o tai, Că ce rămase-atuncea naintea minții-mi, vai! Era doar începutul frumos al unui leș..." (Gelozie) Ca și Baudelaire, Eminescu este adesea, un "zugrav de neguri" (vezi Tenebrele): adâncul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Bivolaru * Claudia Big * Constantin Candrea * Vladimir Chirteș * Mirona Ana Coropciuc * Mircea Alexandru David * Silvia Dincă * Gabriela Dorobanțu * Mihaela Dranga * Gabriela Gongorici * Cristina Havriș * Ioana Cristina Iliescu * Maleta Marinescu * Alexandru Matei * Dana Adriana Puia * Carmen Rusu * Raluca Sălcudeanu * Viorel Șerbănescu * Ion Șerpe * Magdalena Maria Voinea * Raluca Zanfir Negociatori relații bilaterale * Andreea Antál * Daniela Dulgheru * Crinuța Dumitrean * Cătălina Luca * Cristina Stîngă * Simona Tighel * Beatrice Verdes Consilieri negociere (Cabinet Negociator Șef) * Alexandra Chișiu * Laurențiu Mihai Dinu * Ștefania Dobrin * Helge Fleisher * Monica Geanta * Ioana Maria
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
nebuni sau s-ar făcea meschin. Și obiectul bucuriei lor Trebui să fie astfel încît un alt om Neci a pricepe-n veci nu va putea. Tot, tot ce vrei poate-un roman să fie, Un tigru, -un leu, un șerpe, un tucan *, Un vierme nu. Pe când cei mai mulți oameni Nenorociți fiind își schimbă lumea Simțirei lor - din mari devin ei mici, Din răi ei devin [buni], din buni iar răi - Romanul, dacă-i rău născut, Rău a rămas până l-al
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Mergi înainte... [SAS] Da, simt că tu mi-ești Domn. Eu te urmez, dar totuși eu te urmez ca-n somn, Simt că l-a ta privire voințele-mi sânt [sterpe], M-atragi precum m-atrage un rece ochi de șerpe. Fugi, fugi în lumea largă, nu vezi că nebunesc! Eu te urmez, nebuno, și totuși te urăsc! [BOGDANA] Aide! Aide, ți-e frică, aceasta-i tot, ți-e frică! Bat vinele în friguri, încolo n-ai nimică. Vezi tu ușa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din flegmă scârbos e închegată. Tu crezi că poți pe Roman să-l miști vodinioară Pentru că porți pe oase un obrăzar de ceară? O, tu! cu suflet putred, cu gânduri rele, sterpe, Tu crezi că mă atrage frumosu-ți ochi de șerpe? Fără de suflet ești tu - nu ești decât un leș, Nu-mi mrejuiești gândirea cu perii tăi cei deși. Zăvor am pus simțirei și pieptului meu lacăt Ca să nu li trezească privirea ta în treacăt. Oricât fii de frumoasă, oricum fie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ei raze pe pământ, Ce aduce-n sânul sânt Viitoruri surâzânde Pentru îngeru-mi plăpând, Pentru scumpa mea copilă, Pentru Mira. 10 2254 Marea jos muge-n durere Norul sus rumpe-a lui poală Și prin umbra-i mormântală Fuge-un șerpe roș de foc Ce izbind o stâncă piere Alungat de-un tunet falnic Ce pin ceruri urlă jalnic... Al pustiei trist proroc. 11 2254 Doamne, ești mare ca cedrii Sionului și înfricoșat ca sufletul cel turbure al furtunei. 12 2259
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
urechi de cocheta de mumă-sa? // Asta nu va să zică // defel că mi-e nepoată... // A, ce femeie! 45v 46r 45v Părul de acel blond cenușiu, fața de acea palore strălucită ca mărgăritarul...... o[chii] cei verzi și arzători ca de șerpe... O!!... E! Cum a mai fi azi? // Dar ia stai... Versuri... compozițiunea lui Alecu... va să zică el de ea 46r e-namorat... De ea? Și ea... inimioara i s-a dus... Versuri... ce versuri? (amintindu-și) Seamănă a fi compuse de mine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
te văzui. Nu mai știam Pe ce lume sunt. Urmată de-o fanatică mulțime Ce se grămădea în cale-ți, bucuria să-ți esprime, Să te-admire... înlăuntrul astei inimi încă sterpe Toate poftele-și iviră a lor capete de șerpe. Strălucire răsărită de prin lumi necunoscute Îmbăta a mea vedere și, cu mințile pierdute, Îmi părea cumcă o mare de lumină, de miroase Și de dulce încîntare varsă raze călduroase Împrejurul litierei. Frumusețea ta cea mare, Sigură de biruință, mândră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de mult venin care curgea pe pământ și șerpi pătați cu alb se târâiau {EminescuOpVIII 573} în șiroaiele de sânge, eu însă stam sus și priveam cum se înghițeau unii pe alții. O turturică albă zbura deasupra pământului; însă un șerpe-și ridică capul din adâncime și apucă pe turturica albă. Ea fâlfâia, sărmana mititică, însă o parte după alta fu înghițită de gura șerpelui... era repauzata ei maică care o înghițea... vuuu!... era înspăimîntători să vezi, și neci o rază
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și priveam cum se înghițeau unii pe alții. O turturică albă zbura deasupra pământului; însă un șerpe-și ridică capul din adâncime și apucă pe turturica albă. Ea fâlfâia, sărmana mititică, însă o parte după alta fu înghițită de gura șerpelui... era repauzata ei maică care o înghițea... vuuu!... era înspăimîntători să vezi, și neci o rază de lumină și speranță nu mergea în jos prin aburul de sînge!... haha! hahaha! părinte, era numai un joc al fantaziei... însă totuși o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
epic, cât și submotivele care-l compun se regăsesc aidoma, chiar dacă în locul zeului suprem apare împăratul sau „vătaful ăl bătrân”, în locul zeilor apar eroii etc. Iată cum apar submotivele în discuție într-o variantă a baladei Gruia lui Novac și șerpele : a) Apariția ființei demonice : „Șerpe mare s-a ivit/ Și-n drum stă încolăcit”. b) Apelul împăratului (el însuși în panică) : „Strigă, Doamne, cine-mi strigă ?/ Și-mi strigă cu mare frică./ împărat/ Din Țarigrad/ Peste țară, peste lume/ Cătră
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-l compun se regăsesc aidoma, chiar dacă în locul zeului suprem apare împăratul sau „vătaful ăl bătrân”, în locul zeilor apar eroii etc. Iată cum apar submotivele în discuție într-o variantă a baladei Gruia lui Novac și șerpele : a) Apariția ființei demonice : „Șerpe mare s-a ivit/ Și-n drum stă încolăcit”. b) Apelul împăratului (el însuși în panică) : „Strigă, Doamne, cine-mi strigă ?/ Și-mi strigă cu mare frică./ împărat/ Din Țarigrad/ Peste țară, peste lume/ Cătră toți vitejii-anume :/ - Cari din voi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Tot astfel procedează Ghilgameș și după ce răpune „Taurul ceresc” : „El luă [coarnele taurului] și le atârnă în iatacul său domnesc” (3, p. 143). Motivul este din abundență atestat în textele folclorice româ- nești, ca în balada tip Iovan Iorgovan : Capul șerpelui tăia, Capu-n sabie-l lua, La-mpăratul se ducea (30, p. 228) ; sau în colindele de vânare a „Boului Negru” : Pe Bou Negru-l ajungea, Frumos capul i-l tăia Și-ntr-o suliță-l punea ; sau Și lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Șaguna), folcloristul Atanasie M. Marienescu era îndreptățit să scrie, în 1874, următoarele : Ce mi-a venit curios, e aceea că în mai multe biserice am văzut icoana lui Sf. Gheorghe cum el e pe cal și cu sulița ucide un șerpe, un balaur călcat de cal, iară în biografia lui nu e pomenire de uciderea balaurului (30, p. 233). Este simptomatic faptul că nici în Viața și petrecerea svânților a lui Dosoftei (Iași, 1682-1686), nici în Cazania lui Varlaam (Iași, 1643
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nr. 22-23 (probabil „Ioan Honigberger”) șnesemnatț „Olivul sau măslinul”, Icoana lumei I (1841), nr. 24 din 15iunie, pp. 185-187 șnesemnatț „Betegia femeiască”, Icoana lumei I (1841), nr. 49 din 7decembrie, pp. 390-391 șnesemnateț „Indianul și mâncătorul de oi”, nr. 1; „Șerpele cu zurgălăi. Șerpele Boa Constrictor. Șerpele orb din insula Ceilon”, nr. 7; „Corespondenție În Persia”, nr. 9; „Vânarea elefanților sălbatici pe insula Ceylon”, nr. 14; „Răpirea de femei În Ost-India”, nr. 15; „Hurii pe cămile”, nr. 18; „Tiutiunul sau tabacul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Ioan Honigberger”) șnesemnatț „Olivul sau măslinul”, Icoana lumei I (1841), nr. 24 din 15iunie, pp. 185-187 șnesemnatț „Betegia femeiască”, Icoana lumei I (1841), nr. 49 din 7decembrie, pp. 390-391 șnesemnateț „Indianul și mâncătorul de oi”, nr. 1; „Șerpele cu zurgălăi. Șerpele Boa Constrictor. Șerpele orb din insula Ceilon”, nr. 7; „Corespondenție În Persia”, nr. 9; „Vânarea elefanților sălbatici pe insula Ceylon”, nr. 14; „Răpirea de femei În Ost-India”, nr. 15; „Hurii pe cămile”, nr. 18; „Tiutiunul sau tabacul”, nr. 28; „Indienii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Olivul sau măslinul”, Icoana lumei I (1841), nr. 24 din 15iunie, pp. 185-187 șnesemnatț „Betegia femeiască”, Icoana lumei I (1841), nr. 49 din 7decembrie, pp. 390-391 șnesemnateț „Indianul și mâncătorul de oi”, nr. 1; „Șerpele cu zurgălăi. Șerpele Boa Constrictor. Șerpele orb din insula Ceilon”, nr. 7; „Corespondenție În Persia”, nr. 9; „Vânarea elefanților sălbatici pe insula Ceylon”, nr. 14; „Răpirea de femei În Ost-India”, nr. 15; „Hurii pe cămile”, nr. 18; „Tiutiunul sau tabacul”, nr. 28; „Indienii cei vechi și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sau salbă moale care-i mai zice și pațachină ; rărunchi, floare broștească ori piciorul cucoșului ; popivnicul, lingura popii sau chiperiul lupului care, de cum dă primăvara, iese din omăt în pădure cu frunza groasă și lucioasă ca ceara ; pur sau aiul șerpelui, usturoi țigănesc ; scaiul ista e măciuca ciobanului, roștofal ; scumpie ; siminichie; spumărița ori stuchitul cucului ; târsoaca sau troscoțelul ; slobonov și turta lupului și sânge de nouă frați. Aista lung și bălos ca un șerpe e burete de bubă, burete pucios, care
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și lucioasă ca ceara ; pur sau aiul șerpelui, usturoi țigănesc ; scaiul ista e măciuca ciobanului, roștofal ; scumpie ; siminichie; spumărița ori stuchitul cucului ; târsoaca sau troscoțelul ; slobonov și turta lupului și sânge de nouă frați. Aista lung și bălos ca un șerpe e burete de bubă, burete pucios, care pute în pădure a hoit. Dincoace e văcălia, buretele de nuc. Ajungând la capătul cărării care ieșea în hudiță, de acolo cârdul bătrânelor se risipi. Păscărița o lua la deal împreună cu Bocoaia, a
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
o repezire și dușmanii, curmați în două lături, ne deschiseră o cale largă în această luptă la lumina lunei. În momentul când ieșirăm cu fuga afară, un pistol singuratec se-ndreptă în pieptul cel gol al lui Ion. Pocni, un șerpe de foc se repezi din gura lui, dar în clipa aceea eu repezii săcurea cu tăișul în capul celui ce slobozise pistolul, astfel încît i l-am crepat drept în două ca pe-un trunchi de lemn. - D-zeul meu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
le aminti. Erau litografiile institutului Albinei românești, binișor executate, unele copii de pe tablourile maestrilor străini, altele originale. Așa, capul lui Crist în cunună de spini de Guido Reni, Belizar, generalul lui Justinian, ducând în brațe pe călăuzul său mușcat de șerpe, Arhangelul Gabriel și, în dreptunghi, ambasadorii Constantinopolei aducând coroana și mantia regale lui Alesandru cel Bun, Dochia și Traian, într-un colț portretul litografic al Domnului țării, Mihail Grigore Sturza, și într-un colț, într-un cadru aurit, lucrat în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
proslăvitul Amoriu. Priveliștea dinăuntru este orgiastică: „De o parte canapeaua unde-amoriul odihnea, Învălit cu trandafirii ce zînele curăța, Și Într-alta Afrodita, În brață cu Chipidon, Cu pepturile lipite petrecea În dulce somn. Un pârău de apă vie, ca un șerpe În cujbări, Să-nvîrtea pe supt copacii, ce răsuna de cîntări. La umbră sta o mulțime de fete cu sînul gol, Cu părul În lenevire pe grumazii lor răscol.” Fete cu sînul gol, căzute Într-o lenevie lascivă, Afrodita În brațe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ficat, / Din splină, / Din toate mădularele, / Din toate încheieturile; / N. să rămâie / Curat, luminat, / Ca de Maica Precistă lăsat."162 Dacă, de obicei, descântecele se fac înainte de răsăritul soarelui, pentru a se împlini, apusul soarelui anulează forțele răului: "Soare apune, / șerpe răpune. Cum apusul soarelui / ia puterea șerpelui, / așa descântecul meu / să ia veninul cel rău. / Eși, venin, din mână, / și din talpă, / din palmă / și din pulpă, / din oscior / și din picior, / să rămână Vasile curat / și luminat / ca-n
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
toate încheieturile; / N. să rămâie / Curat, luminat, / Ca de Maica Precistă lăsat."162 Dacă, de obicei, descântecele se fac înainte de răsăritul soarelui, pentru a se împlini, apusul soarelui anulează forțele răului: "Soare apune, / șerpe răpune. Cum apusul soarelui / ia puterea șerpelui, / așa descântecul meu / să ia veninul cel rău. / Eși, venin, din mână, / și din talpă, / din palmă / și din pulpă, / din oscior / și din picior, / să rămână Vasile curat / și luminat / ca-n ziua maica ce-a fapt, / ca roua
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]