3,255 matches
-
dans leur langage “homme poilu” ou endroit recouvert de forêts. Celui-ci vivait en bordure du désert, dans une énorme fourmilière qui fut abandonnée des fourmis blanches, nommées dhudula ou termites. De nombreuses fois grace à șes sortilèges, șes incantations et șes bons conseils, îl sauva des tribus de leurs maladies et de leur peines. Booboonga chevauchant un Kananganthan ou l'oiseau ému, agile cousin de l'autruche africaine, et après trois jours de va et vient, îl arrive au bord du
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
să tribu. Le magicien l'écouta attentivement et ensuite lui chuchota à l'oreille quelques mots magiques, ultérieurement à cela, îl s'immergea à nouveau dans să solitude. Suite à la séparation de Boorthana, Booboonga devint pensif et triste. Sur șes joues dégoulinait de brûlantes larmes. Retournant chez lui, le silence du désert était interrompu de certains mots incompréhensibles, que celui-ci murmurait durant tout son chemin: « Ba-Ba-Bu, Ba-Ba-Bu, Ba-Ba-Bu... ». ÎI répétait sans cesse leș mots magiques « Ba-Ba-Bu », pour qu'il ne
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
ne leș oublie pas, vu que seulement cela avait la force de détruire le terrible dragon Muntha. « Ba-Ba-Bu » est l'abréviation des mots suivants: bamal, badu et burumarrimil. Booboonga était peiné parce que le sorcier lui a dit qu'uniquement șes trois filles avait la puissance de mener à bien cette périlleuse action. Seulement elles, Cabramatta, Parramatta et Coolangatta, étaient capables de lutter face à Muntha, le monstre des Monts Bleus. Ceci était le secret qu'avait chuchoté Boorthana le poilu
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
Celui-ci, leur a encore promis, qu'il leur donnerait deux diamants, de la taille de l'œufd'un ému, qu'il jeta aux pieds de celles-ci. Mais même ce geste ne toucha pas leș braves guerrières. Petit à petit, Muntha perdit șes forces et au coucher du soleil șes esprits. Leș gamines attendirent encore pendant un bon moment, mais quand elles se rendirent conte que le monstre était mort, elles sautèrent de joie, criant et chantant de tout leur cœur. Maintenant elles
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
leur donnerait deux diamants, de la taille de l'œufd'un ému, qu'il jeta aux pieds de celles-ci. Mais même ce geste ne toucha pas leș braves guerrières. Petit à petit, Muntha perdit șes forces et au coucher du soleil șes esprits. Leș gamines attendirent encore pendant un bon moment, mais quand elles se rendirent conte que le monstre était mort, elles sautèrent de joie, criant et chantant de tout leur cœur. Maintenant elles pouvaient retourner chez elles victorieuses. Rien ni
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
était mort, elles sautèrent de joie, criant et chantant de tout leur cœur. Maintenant elles pouvaient retourner chez elles victorieuses. Rien ni personnes ne pourra bouleverser la vie tranquille de la tribu. Coolangatta, ramassa leș deux diamants et leș montra à șes deux sœurs. Ils étaient merveilleux et brillaient comme le soleil. Elles pensèrent leș offrir en cădeau à leurs parents. Aucune ne se rendit conte que c'était, véritablement, leș yeux de Muntha, qui étaient encore vivants. Elles ressentirent immédiatement vertiges
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
lui firească Se sparse visu’câteva vibrații. Drumeț, bătrân acuma de înfrângeri, Întorc în umbră aripile-acasă. Poema strâmbă doar le e rămasă. Te simt, citită, inimă cum sângeri. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 42, din 24 octombrie 1942 ȘES NATAL Și, Doamne, eu fui pe aici. În țara cu luceferii înalți, Văzui catapetesme cum ridici Și floarea cu parfumuri cum înalți. Văzui însămânțările cu rod, Stupinele cu miere, dimineți Cu mândre aurore în năvod Și falnică sburarea de ereți
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
limba, credința, tradițiile, pământul. Pământul acesta eroic, românesc, furat de Ungaria din zestrea lăsată nouă moștenire de înaintemergători, ajuns sub cizmă străină, a fost cântat de George Togan, în poezia „Al cui e Ardealul?”: „Al cui e Ardealul?... Întreabă pădurile, șesul și dealul, / Întreabă câmpia, cântările, florile, / Întreabă amurgul, tăcerea și zorile, / Întreabă Carpații, cu vârfuri de brad, / Ori roata de la Bălgrad... // Întreabă Abrudul, / Blajul, / Aiudul, / Cenușa din vatră / Și munții de piatră. // Întreabă lumina, aerul, soarele, / Furtunile, doinele, fecioarele. Întreabă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/inima-a-romaniei-politice/ [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
la Primaria orașului. Acolo, carnetul de de deținut la Erfurt a lui Grigore, singurul care deținea un asemenea document, risipi nedumerirea celor din preajma copiilor. Desigur, au fost lăsați să se descurce singuri în drumul lor spre casă.. Pe drumul din șesul Pașcanilor i-a ajuns o căruță, chiar a unui socean, încărcată cu fân din lunca Siretului, în care au fost suiți cei doi copii mai mici - Mihai și Ilie. Grigore și Ion, nerăbdători, au pornit-o înainte, spre satul în
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_iii_gheorghe_parlea_1347733284.html [Corola-blog/BlogPost/343883_a_345212]
-
CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1380 din 11 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Teodor Barbu: „Drăgășani - între legendă și adevăr” (Pagini de istorie culturală) Motto: „Trecut-au anii că norii lungi pe șesuri Și niciodată n-or să vină iară ... ” (M. Eminescu) Copil fiind, prin anii 1954-`56, ca locuitor al satului Calina, învecinat la sud cu Drăgășanii, oraș care mi se părea, pe atunci, ceva mirific, un loc al belșugului și al
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1413002969.html [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
de istorie, ca niște drumuri care se despart, se adună și iar se împrăștie în cele patru zări, dar capătul lor trebuie căutat acolo, în timpuri imemoriale, cănd dealul trebuie să se înfrățească firesc cu râul, pădurea cu muntele și șesul, într-o permanentă căutare, din care s-a născut așezarea ce mai tarziu va deveni Podgoria Voievodala a Banilor Craiovei” Bineînțeles că nu se putea să lipsească „Povetea numelui” (cap. 2) Între „legendă și adevăr”, autorul citează toate variantele, toate
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1413002969.html [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
inima, pentru că oamenii d-aia ne primeau, să-i colindăm, și aveau mare încredere în urarea noastră iar noi le ziceam: Vă urăm cum se cuvine / Pentru anul care vine / Holde mari / Cu bobul des / Și pe creste / Și pe șes! Am vorbit și despre boii, care trăgeau plugul de fier: MV.: Erau aleși boii cei mai frumoși, dar și cei mai Fig. nr.3. Buhaiul desenat de bătrân rezistenți. La gât li se puneau cănăfei roșii, albaștri și alte culori
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
greu mă apasă, De căsuță și de mamă, De copilăria-mi verde Și de-a măicuții, dojană. Dor de pașii mei desculț, De prin iarba-nrourată, Și de urma tălpilor, De prin țărâna, plouată. Dor de halca din verdeața, De pe șesul meu de vis, Unde cerul se-apleca, Pentru-a se lăsa atins. Dor îmi e și sete seacă, Să beau apă din fântâni Și să aflu din nou gustul, Sătucului cu bătrâni. Dor îmi e de liliacul, Ce-mi înconjoară
DOR DE MAMA ȘI DE-ACASĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1471550351.html [Corola-blog/BlogPost/383873_a_385202]
-
aromă de iubire, Ochi adânci plini de uimire, Și Luceafăr, și comoară, Ce înfruntă într-o doară Timpul nemilos și rece, Luna nopții ce petrece. Eminescul nostru blând, De la Tatăl - Lin Cuvânt - Tălmăcit în înțelesuri Și purtat de vânt pe șesuri, Cânt de Lie-Cocârlie Cu podoabă arămie, Frunza codrului cea verde, Toamnă care se petrece Peste lume, peste Rai, Cânt duios, ales, de nai. Eminescul nostru har Din al cerului nectar, Viață dusă-n suferință, Dor trăit în umilință, Și podoabă
EMINESCUL NOSTRU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_eminescul_gheorghe_stroia_1389779431.html [Corola-blog/BlogPost/363775_a_365104]
-
S. W. Littlejohn, K. A. Foss, R. Ț. Craig s. a.). Pentru Odile Riondet această problemă onto-epistemologică majoră este rezolvată: ca parte a SIC, comunicarea este în centrul unei științe. În concepția lui O. Riondet, știința se „définit par son objet, șes méthodes, șes concepts, son regard, son éthique, să finalité, mais aussi par la confrontation de tous ces éléments dans une communauté qui a son histoire” (Riondet O., 2007b). Proiectând elementele definiției pe intervalul axelor, rezultă câteva elemente interesante. În general
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT by http://revistaderecenzii.ro/phd-stefan-vladutescu-university-of-craiova-odile-riondet-in-orizontul-comunicarii-rezumat/ [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
Littlejohn, K. A. Foss, R. Ț. Craig s. a.). Pentru Odile Riondet această problemă onto-epistemologică majoră este rezolvată: ca parte a SIC, comunicarea este în centrul unei științe. În concepția lui O. Riondet, știința se „définit par son objet, șes méthodes, șes concepts, son regard, son éthique, să finalité, mais aussi par la confrontation de tous ces éléments dans une communauté qui a son histoire” (Riondet O., 2007b). Proiectând elementele definiției pe intervalul axelor, rezultă câteva elemente interesante. În general, ontologia este
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT by http://revistaderecenzii.ro/phd-stefan-vladutescu-university-of-craiova-odile-riondet-in-orizontul-comunicarii-rezumat/ [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
când cu cât taurul este mai sălbatic, cu atât spectacolul este mai fenomenal, spectatorilor li se oferă senzații mai tari de li se zbârlește părul mai teribil, iar toreadorul culege mai mulți lauri. Bourul, strămoșul vitelor domestice era animal de șes și de coline, ocupa luncile râurilor, șesurile mlăștinoase și dumbrăvile umede. I se prețuia carnea gustoasă, pielea și în special coarnele, ca trofee, care aurite erau folosite ca și cupe de preț din care se bea vinul la ospețele regale
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1436744873.html [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
cu atât spectacolul este mai fenomenal, spectatorilor li se oferă senzații mai tari de li se zbârlește părul mai teribil, iar toreadorul culege mai mulți lauri. Bourul, strămoșul vitelor domestice era animal de șes și de coline, ocupa luncile râurilor, șesurile mlăștinoase și dumbrăvile umede. I se prețuia carnea gustoasă, pielea și în special coarnele, ca trofee, care aurite erau folosite ca și cupe de preț din care se bea vinul la ospețele regale. Spre deosebire de bour, care se apreciază că a
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1436744873.html [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
peste noi, am palmele goale de lumină și ochii tulburați de-ntuneric, îmi plimb azurul singuratic prin frunzele triste ce-și caută cărări de vis peste poteci și drumuri pustii, se-ntunecă refexele-nserării peste dealul ud de zvon, beat de șesuri și de-munți, nu mai am priviri să văd, parcă plouă cu metafore dintr-un cer care s-a speriat, afară tainic ne calcă ploaia pe inimi, pe nervi, clipe ude, trec prin noi Niebelungi beți furând din nori casacade
TRECE SEPTEMBRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409854338.html [Corola-blog/BlogPost/376123_a_377452]
-
Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 506 din 20 mai 2012 Toate Articolele Autorului Duminică, 20 Mai 2012 „ Nu-mi aduc aminte”, tot mai des În drumul meu bătătorit prin țară, Din vârf de munte, până jos, în șes, Cuvintele acestea mă înfioară... Prin cumpăna rănită a fântânii Coboară somnul-vameș în izvor, „ Nu-mi aduc aminte ”, spun bătrânii , Ce i tineri ui tă de tristețea lor. Și dacă pe pământ nu mai au treabă, Ei nu și-au trăit
NU ÎMI ADUC AMINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Nu_imi_aduc_aminte_nicolae_nicoara_horia_1337504063.html [Corola-blog/BlogPost/358406_a_359735]
-
1923 et par Rhythmus 25 en 1925). Nous ne savons pas și l'artiste allemand est réellement venu à Bucarest. Ce que nous savons avec certitude, c'est que à partir de ce moment, la revue signala avec promptitude chacune de șes productions en recommandant leș parutions de la revue „G”. Cependant, Malte Hagener affirme que Richter est venu à Bucarest pendant une tournée de projections cinématographiques en Europe Centrale et de l'Est. Dadascope est la dernière œuvre cinématographique de Hans Richter
AVANGARDA REVIZITATĂ EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IV-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Igor_mocanu_1398250791.html [Corola-blog/BlogPost/347893_a_349222]
-
âme s'est élevée Vers l'infini, Vers le grand bleu... Est-elle au paradis? En rentrant de la clinique, La veille, au soir, mon ainé Și triste, mais résigné, Le portait sous le bras. Le pauvre petit, ne tenant plus Sur șes pattes flageolantes , S'était étendu sur le côté. La veille au soir, Je l'avais bordé sur să couche. Puis, je l'ai pris Contre mon cœur , et ainsi, Nous sommes restés tous deux Sur une chaise... Lui , blotti dans
A MURIT MICUL PRINCE/IL EST MORT, MON PETIT PRINCE-VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1497052176.html [Corola-blog/BlogPost/379473_a_380802]
-
tous deux Sur une chaise... Lui , blotti dans mes bras. Et moi, je l'ai bercé Longuement... Sentait-il que j'étais là ? Sentait-il que c'était moi? Depuis longtemps Îl voyait mal Et n'entendait presque plus. A terre, à șes côtés , lui parlant, Je l'ai caressé, tout doucement, Comme je l'avais fait tânt de fois. Mon cadet l'avait adopté Quinze ans plus tôt Et lui avait donné son nom, Prince. Et cette nuit-là , cette longue nuit,- Soleil
A MURIT MICUL PRINCE/IL EST MORT, MON PETIT PRINCE-VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1497052176.html [Corola-blog/BlogPost/379473_a_380802]
-
Je priais en silence, Comme chacun d'entre nous Dans son cœur.... Que le bon Dieu, Qui est toute clémence, Appelle à lui, en l'effleurant, Mon petit Prince, Avânt qu'une autre main, Se voulant bienveillante, Secourable,- Déchire de șes jours La fine trame, Eteigne de șa vie La vacillante flamme! Et le lendemain, Au petit matin, Ce fut chose faite... Dieu nous avait entendus. Hélas, et depuis, Quelle lancinante peine.... Juillet 2009 Petit Prince nous a quittés le 3
A MURIT MICUL PRINCE/IL EST MORT, MON PETIT PRINCE-VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1497052176.html [Corola-blog/BlogPost/379473_a_380802]
-
iubit De cei ce viața își dădeau în lupte Pentru a-l păstra întreg și sfânt. În loc de pâine, grânele dau foame Și spicul se topește în neant, În loc de fructe, cerul se răzbună Și-aduce mâl luat din deal. Din iarba șesului cresc plângeri Și în copaci plâng licurici, Că-n loc de soare și de îngeri, Pe ceruri se arată nouri gri. Plâng petalele de floare De sub mâlul cel vuind, Seacă inima în oameni, C-au rămas sărmani lipiți. Elena Trifan
VIITURA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1409141767.html [Corola-blog/BlogPost/357328_a_358657]