3,279 matches
-
CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1380 din 11 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Teodor Barbu: „Drăgășani - între legendă și adevăr” (Pagini de istorie culturală) Motto: „Trecut-au anii că norii lungi pe șesuri Și niciodată n-or să vină iară ... ” (M. Eminescu) Copil fiind, prin anii 1954-`56, ca locuitor al satului Calina, învecinat la sud cu Drăgășanii, oraș care mi se părea, pe atunci, ceva mirific, un loc al belșugului și al
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
de istorie, ca niște drumuri care se despart, se adună și iar se împrăștie în cele patru zări, dar capătul lor trebuie căutat acolo, în timpuri imemoriale, cănd dealul trebuie să se înfrățească firesc cu râul, pădurea cu muntele și șesul, într-o permanentă căutare, din care s-a născut așezarea ce mai tarziu va deveni Podgoria Voievodala a Banilor Craiovei” Bineînțeles că nu se putea să lipsească „Povetea numelui” (cap. 2) Între „legendă și adevăr”, autorul citează toate variantele, toate
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
Priloage când vara-ți subție privirea și mersul e satul acesta Bogata de Jos numit de departe doar cu un ochiu Ogrădeasa ne privește pașii la fiecare pe palma secundei făcuți încep hribele să-și arate privirea de sub tufele din Șesuri și cele de la Peșteș ca o floare de vânt în palmele zilei aroma din floarea de vânt împletită cu visul Zgleamănului adus prin Ogrădeasa pe degetele plorii de vară e satul acesta inimă în Ardeal cu flori stropit cu gustul
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
civilă. La sosirea lor în toamna anului 1967, în cadrul ceapeului cum îi spuneau sătenii, fiecare dintre cei doi specialiști au fost repartizați să răspundă, Victor de sectorul agricol, iar Ramona de cel zootehnic, sub directa subordine a inginerului șef Tudor Șes, om la vreo treizeci și cinci de ani, venit în comună prin transfer politic de undeva de prin Ardeal, lucru ce se vedea și după accentul său și vorba lui molcomă. El era de profesie agronom, iar soției sale i s-a
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377258_a_378587]
-
Cum ploaia bate-n virgine frunzișuri, Dar ai grijă să nu te rănească pietrișul Mai bine cu luntrea să treci Someșul... Vino în suflet să-mi faci escală Și în gânduri să-mi aduci dulce rânduială; Acum când secara din Șes a dat în pârgă Și mierea din stupi a început să curgă... Drumețule drag, poarta am descuiat, Iar florile de tei s-au scuturat, Iar plâng florile de nu mă uita, Acelea, semănate cu mâna ta... Iar privesc stele cerului
DRUMEȚULE de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382132_a_383461]
-
nu mai am nimic de spus. Și-atunci mă apropii de pietre și tac. -De ce să-ți fie frică? E sfântul Dumnezeu Și nu face El rău la ce-i al Lui. Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri... Îmbătrânesc în lume, întineresc în Tine! Ai, frunză galbenă, Ceas desfrunzit... Trandafirii mint, Visurile mor... Și dacă ura și trădarea vor dăinui în veșnicie Eminescu să ne judece! *ÎI ROG SĂ MĂ IERTE PENTRU PLAGIAT (și pentru unele schimbări ale
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
aratặ Care nu Te știe, Tatặ! Vai, de-acuma ĵn gradinặ Îi puțin grâu, multặ neghinặ. Trec ĵn stoluri negre norii Și-s puțini secerặtorii. Cel ce secerặ din plin Duce ĵn hambar strặin. Doamne, cât de larg Ți-e șesul Și ce scump Ți-este alesul Cât de-adâncặ-i apă vieții Și ce rări Îți șanț drumeții Numai treierișul sfânt Se ĵntoarce ĵn Cuvânt. Referință Bibliografica: SECERIȘ / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2007, Anul VI, 29 iunie 2016
SECERIṢ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382258_a_383587]
-
pensii suplimentare mult substanțiale, au mai avut încă o bravă inițiativă. După studii preliminare profesioniste, parlamentarii au găsit că ciobanii noștri... au prea mulți câini ! Indignați, cu un entuziasm patriotic, parlamentarii noștri au decis: doar un câine per turmă la șes, doi la deal și doar trei la munte. In plus,între decembrie și aprilie, să stea cu oile acasă, uitându-se la televizor. După atâta muncă, cu gândul la pensile nerușinate și sarmale, parlamentarii au votat în grabă bugetul și
PARLAMENTUL NOSTRU .... E MÂNDRIA de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382273_a_383602]
-
culme de deal, o pasăre tărcată, ciugulind apatic firele rare de iarbă. Fără motiv precis, o stranie neliniște m-a cuprins. Cu o viteză amețitoare, mi s-au derulat prin minte imaginile locurilor pe lângă care trecusem. Indiferent că eram la șes, la deal sau pe malul Dunării, ceva constant și înspăimântător îți agresa retina: incredibila murdărie. Milioane de pungi de plastic, hârtii, cartoane, materiale de construcție, haine vechi, becuri, pantofi rupți se înșiruiau de-a lungul căii ferate, formând un drum
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
se întunecă aidoma unui chip de mireasă părăsită. În liniștea pe care n-o destramă nimeni, oftatul poetului se întâlnește cu țipătul de ciută săgetată al tinerei. Și ale lui Mondego mândre zâne I-au plâns pieirea peste văi și șes... Și lacrimile lor, din vremi bătrâne, Într-un curat izvor s-au fost ales... Al cărui nume până azi rămâne: "Izvorul dragostelor lui Ines", Purtându-și printre flori nestinsul dor, Cu apa - lacrimi, numele - Amor!... E o poveste ciudată, cu
Cu inima smulsă din piept by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/8429_a_9754]
-
pentru documentarul "Ainsi va la vie", de Nicolas Baulieu. Născută pe 25 octombrie 1931, la Paris, ea a debutat în cinema cu "Treize à table", de André Hunebelle, în 1955. După câteva filme comerciale, "Rocco și frații săi/ Rocco et șes frères", de Luchino Visconti (1960), i-a lansat cu adevarat carieră, fiind nominalizată la premiile BAFTA. Jucând în multe filme, alternând rolurile mari cu pelicule mediocre, ea s-a remarcat mai ales în "Le mari de la femme à barbe" (1963
Actriţa franceză Annie Girardot a murit () [Corola-journal/Journalistic/70601_a_71926]
-
LArnacoeur, Pascal Chaumeil - Gainsbourg (Vie héroique), Joann Sfâr - Mammuth, Gustave Kervern - Le Nom des Gens, Michel Leclerc - The Ghost Writer, Român Polanski - Tournée, Mathieu Amalric Cel mai bun film străin: - Leș Amours imaginaires , Xavier Dolan - Bright Star , Jane Campion - Dans șes yeux , Juan José Campanella - Illégal , Olivier Masset-Depasse - Inception , Christopher Nolan - Invictus , Clint Eastwood - The Social Network , David Fincher Cel mai bun regizor: - Mathieu Amalric pentru Tournée - Olivier Assayas - Carlos, le film - Xavier Beauvois - Des Hommes et des Dieux - Bertrand Blier
Filme şi actori nominalizaţi la premiile Cesar 2011 () [Corola-journal/Journalistic/70636_a_71961]
-
a morții ce domină nuvela Pădureanca răzbate și în aparent simpla descriere a unei zile de vară toridă, la cîmp, unde nu se întîmplă nimic, dar unde neliniștea pîndește: "E zi de Duminică, grînele sunt strînse și duse, pusta și șesul în lung și în lat e o pustie deșară, închisă din toate părțile între valuri de apă, ridicate de arșița soarelui de miazăzi în văzduh. Pe ici, pe acolo se ivesc, mai pe aproape, mai pe departe, cîte un copac
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
Texas. Pe 8 septembrie 2011, în orașul Houston, din statul american Texas, avea loc un jaf armat în urma căruia s-a constatat dispariția unui tablou aparținând pictorului impresionist francez Pierre-Auguste Renoir. "Madeleine appuyée sur son coude avec des fleurs dans șes cheveux" ("Madeleine sprijinindu-se în cot, cu flori în păr") este un tablou realizat în ulei, în anul 1918, cu un an înainte ca pictorul să moară și a fost evaluat la 1 milion de dolari. FBI a hotărât să
Goana după tabloul lui Renoir by Constanda Alexandra () [Corola-journal/Journalistic/81091_a_82416]
-
de la apariție, numărul 10 din acest an consemnează că localitatea a devenit „Sat european“ Apariția, în 15 august 1934, a primei ediții a „Sufletului nou” a constituit un moment de larg răsunet în rândurile tuturor categoriilor sociale din localitățile de șes ale Banatului. Gazeta, o noutate în peisajul publicistic al epocii pentru tratarea problematicii lumii satului, s-a bucurat de colaborarea unor personalități de seamă, intelectuali și țărani din împrejurimi, cu o bogată tradiție multietnică. O „foaie independentă de luptă spirituală
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
cu „dragă aplecare” - o mână de patrioți, de cărturari-țărani și oameni de litere din Comloșu Mare, - o foaie așadar, numită „Suflet nou”, a prilejuit atunci și o face și acum, la fiecare apariție, aceeași caldă emoție în satele bănățenilor de șes și nu numai... Membri fondatori au fost avocatul Andrei Bălan, protopopul ortodox al Comloșului, dr. Ștefan Cioroianu, primpretorul Alexandru I. Movilă, primarul Gheorghe Ciolac, preotul Gheorghe Cotoșman și cel care a fost unul dintre cei mai titrați colaboratori, pe atunci
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
încheie perioada de prohibiție instituită prin Ordinul nr. 191/326 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și gospodăririi apelor, unditul fiind din nou permis începând din ziua imediat următoare în toate apele colinare și de șes, apele de frontieră, în Dunăre și Deltă. Se va ține totuși seama - reamintea dl Dorel Lazu, directorul Asociației Pescarilor Sportivi Timișoara - de prevederile legale în domeniu. Dacă în ceea ce privește durata admisă de pescuit, s-a renunțat la limitarea la intervalul cuprins
Agenda2006-22-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/285006_a_286335]
-
Sportivi Timișoara, a anunțat recent nivelul taxelor și cotizațiilor aferente anului 2006, ce vor trebui achitate de membrii A.P.S. Astfel, nivelul cotizației de membru a fost stabilit la 20 RON, în timp ce taxa anuală pentru ape naturale, colinare și de șes a fost fixată la valoarea de 50 RON. Pentru bălți, inclusiv acumularea de la Surduc, cei interesați de pescuitul recreativ-sportiv de aici vor trebui să plătească o taxă suplimentară, în sumă de 60 RON. În fine, noii membri vor lăsa la
Agenda2006-02-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284617_a_285946]
-
publicului este permis la Serviciul Relații Publice în zilele de luni între orele 8-18,30, iar de marți până vineri între orele 8-16,30. ( L. S.) Populări piscicole Asociația Pescarilor Sportivi Timișoara anunță că popularea apelor naturale, colinare și de șes se va face în 2006 de Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol, bălțile gestionate de A.P.S. urmând să fie populate de asociație în cursul primăverii, în funcție de încasări și disponibilul de pește. Ultima populare a avut loc în toamna
Agenda2006-01-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284602_a_285931]
-
a anexelor corespunzătoare din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1 134/28 octombrie 2005. Încheierea în cauză, fiind executorie de drept, suspendă valabilitatea contractelor semnate în baza acestui ordin. În aceste condiții, în apele naturale, colinare de șes și munte din județul Timiș au dreptul să elibereze permise de pescuit recreativ-sportiv doar cele două asociații - A.P.S. Timișoara și A.J.V.P.S. Timiș. În consecință, numai membrii acestor două asociații au dreptul de pescuit recreativ-sportiv în județul nostru, pe
Agenda2006-06-06-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284723_a_286052]
-
vrei să-ți dau iubirea și florile să-ți dărui.” (Misivă) Imaginea femeii apare într-o proiecție luminoasă cu elemente de comparație din natură, într-o frustă fixare pe teluric, de unde pornește starea de exaltare și beatitudine: „Femeie luminoasă ca șesurile-n toamnă,/ dă-mi gâtul tău, cuib moale cu paseri de azur,/ dă-mi mânele, mai pure ca pietrele din râuri -/ femeie cu gândirea ca un polen netrebnic/ și carnea ca oricare gândire mai zămoasă.// Femeie, pământ negru, te vreau
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
destul de departe. Am traversat tot parcul, apoi - pe drumuri de țară, prin lanuri de porumb și lunci umede pline de bulbucel și zăbrelite cu șanțuri de ameliorare - am mers până pe malul râului. De altfel, râul și așa era pretutindeni în șesul acela, se infiltra pe sub căptușeala de iarbă, lingea câmpurile. Când m-am urcat pe valul de apărare, am văzut panglica mișcătoare, drumul care ieșea în afara cadrului, în afara lumii. Și dacă cineva avea noroc, putea zări pe el șlepuri, bărci mari
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
simt această chemare nu au de ales decât să plece într-acolo și să stea pe țărm, privind cum apa roade din mal. În clipa aceea își găsesc liniștea. Tot așa, oamenii care iubesc munții, măcar că s-au născut la șes, nu pot rămâne departe de ei. Oriunde altundeva se simt surghiuniți. În oricare altă parte de lume pământul e prea neted, aerul prea greu, copacii prea înfrunziți. Nimic nu le e pe plac: lumina are o culoare nepotrivită, sunetele nu
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
Drumul mare în care se scurgeau și se-ntretăiau drumeagurile mici șănțuite de roți, potecile și cărările bătucite de pași, frământate-n copite, întinse și bătute în toate părțile, ca niște piei de tobă, respirând viața dealurilor din preajma orașului, cu șesurile înșelătoare, părelnice luciri de ape, colinele lin ondulate, râpele și umeri dealurilor împingându-se în piepturile altor dealuri până dincolo de șeaua de argint izbită de muchia cerului încărcat de strălucirile lui metalice după care, pământurile, respirând domolite, prin fânețele, grâiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Fălticeni ia denumirea de județul Baia. Județul Baia, fost Suceava și Fălticeni, în trecut avea o suprafață de 3.400 km², fiind unul din cele mai întinse din țară, dar prin trecerea părții muntoase și o parte din comunele de șes la județele Neamț și Câmpulung, și-a redus suprafața la 2.700 km. Teritoriul județului avea ca diviziuni administrative: 2 comune urbane(Fălticeni și Pașcani), 2 comune suburbane(Rădășeni și Topile cu Gâștești) și 36 comune rurale cu 173 de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]