169 matches
-
e puțin cam scund, băgăcios și cam copilăros. N‑aș fi zis că e genul Aliciei. Îi tot văd împreună, șușotind. Alaltăieri Alicia a zis că se duce la dentist, dar am dat peste ei luând masa la Ratchetts, pe șest... Tace în clipa în care Luke apare în pragul biroului său, conducând un bărbat cu cămașă movalie. — Mel, vrei te rog să‑i comanzi un taxi domnului Mallory? — Sigur, Luke, spune Mel, reintrând automat în rolul de secretară eficientă. Ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
nu poți să construiești la sfârșitul mileniului doi un aeroport de modă veche. Și chiar Gimmi, care ai lui au video și două mașini În curte și Gimmi nu iese din treninguri și adidași veritabili, Gimmi mi-a zis pe șest că aeroportul nostru e făcut după planurile celui de la Frankfurt, care oricum este cel mai mare din Europa. Ceea ce ar fi o premieră mondială absolută, pentru Gimmi, să nu spună el o minciună, ca să se dea mare! * Și, În timp ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
fotografia de acum o sută de ani În care are Traian al nostru are aceiași dinți strâmbi și aceiași ochi creduli ca ai mei și totuși am fost primul care l-am recunoscut. — ...Fii atentă, i-am spus Milenei pe șest, uite, Îl vezi? Ăsta trebuie să fie! Pe bune că nu era cine știe ce greu să te prinzi că e el, de la Început m-am gândit că, dacă n-au mințit cu poveștile lor, bune de adormit copiii, despre ce mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Întotdeauna a avut probleme și poate o să te deranjeze ce Îți spun, dar sunt convinsă că Întotdeauna o să le aibă! Capitolul 27 A fi sau a nu fi un boșo Iar eu tot nu hotărâsem dacă să mă tirez pe șest la autobuz, când Pisăloaga Casandra mă va scăpa o clipă din vizor, ori să stau până când el o să dispară dincolo de frontiera păzită de fețele crunte și umerii Înstelați ai băieților cu ochi albaștri. Deodamdată Traian Încă mai era acolo, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
exista nici măcar o posibilitate vag teoretică, de rezolvare. Cel puțin, nu în viața asta. Fratele revăzu, în derulare, pe ecranul blurat al minții, ca pe o peliculă îngălbenită din celuloid, petrecerile, bairamurile și bețiile monstre, trase între acei pereți, pe șest, cu ocazia onomasticelor și a zilelor festive (mai mult ori mai puțin oficiale) sau însăilate pur și simplu așa, de-ai dracu' și fără motiv, contrar oricăror norme și regulamente în vigoare; chefurile și agapele cu strigături, țipurâturi, chiote bahice
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Adalbert, oamenii se mutilează, iar inginerul de la protecția muncii face reconstituirea accidentărilor într-un mod suprarealist-burlesc. Femeia care își pierde un ochi într-un accident îi devine amantă, bărbatul care își pierde o mînă la strung lucra de fapt pe șest la fabricarea unor cuțite pe care inginerul le promisese soției. Și lumea rîde, evident. Deși abordată din unghiuri opuse, moartea este prezentă în ambele filme. Totul e bășcălie, inconsistență, bîrfă măruntă și veselă în filmul lui Gabriel Achim. Dar mutilarea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Ochii Valericăi Scurtu străluciră: ― Înțeleg. Le predăm statului. O să ne dea un premiu... ― Și o caldă strângere de mână, completă sarcastic Matei. Grigore Popa mormăi neauzit: ― Cretină! ― Chestia e cum le plasăm. Sculptorul începu să strângă pânzele. Trebuie mers pe șest. ― Cum adică, domnule Matei? se interesă Melania Lupu clipind nedumerită. Instinctiv, coborâseră glasurile. Vorbeau aproape în șoaptă, înghițindu-și mereu saliva. Și spinările se cocârjaseră ca și cum cineva ascuns în întuneric le-ar fi pândit umbrele. ― Adică nimeni nu suflă o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
i se arată soluția la problemele lui. Paznicul de noapte al hotelului este un fost pușcăriaș plictisit, un tip care Încearcă să respecte termenii eliberării condiționate, dar care pîndește orice ocazie pentru un șmen. Wakefield l-a văzut aducînd pe șest curve pentru clienții hotelului, plătind pariorii și vînzînd droguri. La apropierea lui Wakefield, paznicul zîmbește și Își netezește pantalonii kaki. Wakefield trece direct la subiect. — Ce-ai zice de, să zicem, cîteva mii de dolari? — Glumești, omule. M-aș spînzura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
că ai putea să... ăăă... mă lași puțin singură ? Privirea îi e străbătută de un fulger de suspiciune. — Ia stai o clipă ! Se uită din nou. Să nu-mi spui că ai și un telefon acolo ! Ți-ai adus pe șest și mobilul ? O, Doamne. Pare furioasă. — Lasă-mă să-ți explic, zic încercând să-mi iau un ton de scuză, știu că ai regulile tale și tot restul, și le respect, dar ideea e că am nevoie de mobil. Bag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
nu pricep la ce se referă. Lumea mea s-a redus la mine și la greșeala comisă și la ce am de gând să fac în legătură cu asta. — A ! Ai dreptate. Da ! Mă străduiesc să-i surâd și-mi șterg pe șest palmele umede cu un șervețel. Pun pariu că încă nu te-ai obișnuit cu ideea ! Se reazămă de dulap. Am niște șampanie în frigider, pregătită pentru marele moment. — Ăă... foarte frumos ! Sinceră să fiu, Maggie, chiar trebuie să-mi văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Uite ce impecabilă e bucătăria ! — E meritul școlii de cordon bleu, spun modestă. — Vai ! Trish și-a vârât alt sandviș în gură și pare că mai are un pic și leșină de încântare. Puiul ăsta tailandez e absolut divin ! Pe șest, iau și eu unul din teanc și mușc. Să dea naiba dacă n-are dreptate. E bun. Chiar dacă o zic chiar eu. Pe la două jumate, sunt iar singură în bucătărie, Trish și Eddie au devorat peste jumătate din sandvișuri, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
-mă de braț. Dă-ți o șansă în viață ! Țintește către stele ! Cum mă uit așa la chipurile lor, nu pot să nu mă simt mișcată. Chiar doresc ce e mai bine pentru mine. — Îhm... păi... poate. Mă dezbar pe șest de toate creaturile de podoabă și le strecor în cutia de bijuterii. După care mă uit la Nathaniel, care a așteptat tot acest timp răbdător în prag. Mergem ? — Zi-mi și mie: ce-a fost chestia de mai devreme ? mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
fiu în continuare menajeră ? — Nu vreau să plec ! zic supărată. Vreau să stau aici și să mă bucur de viață, într-un cu totul alt ritm. — Am înțeles, spune Eddie după o pauză, după care se uită la Trish pe șest, cu o expresie gen „Ce-i de făcut ?”. Sună telefonul și răspunde Trish. — Alo ? Ascultă un moment. Da, sigur, Mavis. Și Trudy. Ne vedem mai târziu ! Lasă receptorul jos. Încă două invitate la dineul de binefacere ! — Aha, Mă uit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Lissy ! A fost de vis ! LÎngă ea tocmai au apărut două fete În taior. Îi zîmbesc și mă Îndepărtez grăbită, iar ea le salută. Nici urmă de Jack. Oare să mai Încerc s-o sun pe Jemima ? Îmi scot pe șest telefonul, apoi, În clipa În care aud În spatele meu o voce care strigă „Emma !“, Îl pun Înapoi. Mă Întorc și tresar, surprinsă. În fața mea se află Connor, În costum și cu un pahar de vin În mînă, cu părul blond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Caragiu. Cu Anda Călugăreanu. Cântau și dansau amândoi. Ce emisiuni se mai făcea p-atunci. Nici nu ziceai că era comunism... Bătrânul părea că nu-l aude. Netezea melancolic cureaua. - Se dușmănea Nisip că... Pârțângău se zvonea că ținea pe șest cu comuniștii, prin țărăniști. Le dădea cotizație. De-aia fiu-su a ajuns șef la avocați până la 1989. L-a împușcat opoziția, l-au închis comuniștii, de-a murit Nisip bătrânul la Râmnicu Sărat sau în Baltă, pe unde-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Sărat sau în Baltă, pe unde-a fost să fie. L-a reînhumat tot la Șoptireanca, de demult. Inginerul Nisip i-a adus osemintele. La familie le-a spus că murise la tăiat stuf, în Deltă. A fost cam pe șest, că nu dădea voie securitatea la ceremonie cu prea multe lacrimi, dar tot s-a făcut, s-a cinstit jertfa. Intrasem de-acuma în pensie. Am fost și eu... Dădu să-și ia cureaua. Meseriașul o cerceta și pe-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vadă cum e la vagonete... La câtă frică de radiații avea Ceaușescu, crezi că făcea el eroisme de-astea?! Și venim și cu Cernobâlul, din opt’șase, ca să-i terminăm. Am un film cu poze de p’atunci, făcut pe șest de-un nepot al meu, Gavriluță, lucra la Biblioteca Universitară în vremea aia. A riscat, dar știi ce-a pozat? O săptămână la rând a pozat cum înconjurau băieții cu bățul și cutia în mână ceceul să vadă dacă-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
în noaptea aia trebuiau să vină la groapă niște căruțași cu iepe de șișic, să le dea în călă"eală la armăsarii unuia, moș Leu, de păzea într-un bordei averea primăriei de la rampa de gunoaie. Treaba se făcea pe șest, să^nu afle statul și să-i puie la impozite. Caii păzitorului tot cai erau vrea să zică, în putere și cu sămânță bună. Nu era cîflînă sau hîță în groapa lui Ouatu să nu le fi îmborțoșat ei cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să mai simtă hârtiile de-o sută în buzunare. - Mai repede, Paraschive, 1-a grăbit pe ucenic. Te miști ca ochiul mortului... Haide-ncoace, că am eu șustele mele... Când să străbată spre Ateliere, au dat cu ochii de sergenți. - Șestul, sticleții! Au întors dosul și-au vrut să se strecoare. Când, în față, pe cine văzură? Pe Rică și pe Sulă, cu două bice în mână. Cel tânăr nu-i cunoștea. Nu-i văzuse decât noaptea pe camionagii, la furtul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
scape pe cei liberi. Pârnaia era plină. Nu mai văzuse ucenicul. Toți zulitorii Bucureștiului, șuți, hoți de cai, trosnitori, carditori, tâlhari de drumul mare, toată crema caramangiilor. Ședeau pe ciment și așteptau să fie trimiși la ocne. Jucau barbut pe șest, înțeleși cu paznicii, să le mai treacă timpul. Cum i-a văzut Gheorghe, s-a înveselit. Îi cunoștea aproape pe toți. Pe unii din ei el îi învățase să ciordească. Acum erau șefi de bandă, cu morți pe suflet și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cărat marfa cu un camion tocmit. Pe urmă au trecut la jaful Griviței. Intrau ziua-n amiaza mare peste negustori și le puneau cuțitele în piept: -Banii! O învățaseră și pe Didina. O luau cu ei în spargeri, să țină șestul. Se strecurau în prăvălii pe care încă nu le jefuiseră: baloturi de bumbac,- haine de gata, bocanci, căciuli, mătase, unelte de fier, nu alegeau. Umblau sergenții șir după ei, nu era chip să-i prindă. O 352 'vi noapte loveau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
înțelegeți și fără să vă mai spun eu. E tot un fel de al treilea război mondial, soro! Deci cu alte cuvinte, dacă analizăm cum se cuvine totul, vedem că atunci pe 11 noiembrie putem spune că a început, pe șest, chiar acel temut, al treilea război mondial. Deci, cred că se cuvine să n-o luăm peste picior pe Baba Vanga și mai ales dându-ne seama, fie chiar și mai târziu, să nu scandăm ca la douăzeci de ani
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
scrisă de un filosof rus, tovarăș de trudă cu Lenin, dar care a rămas în urmă cu pregătirea revoluției bolșevice și poate de necaz a scris și el o carte despre primele faze ale apariției omului pe planetă, apariție pe șest, din maimuță bineînțeles, pe când Adam și Eva erau ocupați cu pedepsirea șarpelui cel viclean. Și scria el, rusul, extrem de cursiv, despre cum am coborât noi din copaci, și primul lucru care l-am făcut, a fost, să ne-am înregistrăm
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
scrisă de un filosof rus, tovarăș de trudă cu Lenin, dar care a rămas în urmă cu pregătirea revoluției bolșevice și poate de necaz a scris și el o carte despre primele faze ale apariției omului pe planetă, apariție pe șest, din maimuță bineînțeles, pe când Adam și Eva erau ocupați cu pedepsirea șarpelui. Și scria el, rusul, extrem de cursiv, despre cum am coborât noi din copaci, și primul lucru care l- am făcut, a fost, să ne-am înregistrăm la registrul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
aleși ai poporului”. Dracu să-i ia pe cei de la PSD, ce fel de tărâțe au avut în cap, sau mai precis, cine mai știe ce interese au avut, că pe final de mandat, în 2004, au dat cam pe șest o lege, de-a dreptul criminală pentru poporul român, așa zisa Lege a recunoștinței față de eroimartiri, care a stabilit că morții revoluției să rămână dracului acolo unde au ajuns, iar viii cei șmecheri care s-au învârtit de un certificat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]