1,046 matches
-
fetele veneau la șezătoare. Unele cu caiere de lână ori de cânepă, altele cu cosăle, sau tricotau ciorapi și mănuși. Cele mai tinerele fete erau însoțite la șezătoare de mamă sau bunică. Lucrul fetelor dura cam până la miezul nopții. în șezătoare veneau și feciori. Aceștia cântau din fluier, ori spuneau povești. Gazda casei, om mai în vârstă, spunea diferite întâmplări și povești. Și fetele horeau hori frumoase, de dor și de dragoste, ori de lume. Uneori, când în șezătoare veneau feciori
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
nopții. în șezătoare veneau și feciori. Aceștia cântau din fluier, ori spuneau povești. Gazda casei, om mai în vârstă, spunea diferite întâmplări și povești. Și fetele horeau hori frumoase, de dor și de dragoste, ori de lume. Uneori, când în șezătoare veneau feciori mai tineri, fetele le horeau hori satirice, ori le aduceau apă și otavă, să mai crească. De obicei feciorii umblau într-o seară în mai multe șezători. în unele, feciorii cântau și jucau cu fetele după muzica interpretată
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
de dor și de dragoste, ori de lume. Uneori, când în șezătoare veneau feciori mai tineri, fetele le horeau hori satirice, ori le aduceau apă și otavă, să mai crească. De obicei feciorii umblau într-o seară în mai multe șezători. în unele, feciorii cântau și jucau cu fetele după muzica interpretată la fluier. Dacă aveau feciorii de mers și la alte șezători, ei, cam după un ceas, cel mult două, își luau rămas bun și plecau. Fetele îi petreceau, pe
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
le aduceau apă și otavă, să mai crească. De obicei feciorii umblau într-o seară în mai multe șezători. în unele, feciorii cântau și jucau cu fetele după muzica interpretată la fluier. Dacă aveau feciorii de mers și la alte șezători, ei, cam după un ceas, cel mult două, își luau rămas bun și plecau. Fetele îi petreceau, pe unii dintre ei, până în tindă sau până în șatră, apoi își reluau lucrul, că așteptau și alți feciori. Dacă nu veneau feciori în
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
ei, cam după un ceas, cel mult două, își luau rămas bun și plecau. Fetele îi petreceau, pe unii dintre ei, până în tindă sau până în șatră, apoi își reluau lucrul, că așteptau și alți feciori. Dacă nu veneau feciori în șezătoare, o femeie mai în vârstă și pricepută făcea descântece de adus feciori. Și, după descântecul de adus, nu dura mult și se auzeau cum vin feciorii cântând. Pe lângă horit și joc, în șezătoare se mai practicau și alte moduri de
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
alți feciori. Dacă nu veneau feciori în șezătoare, o femeie mai în vârstă și pricepută făcea descântece de adus feciori. Și, după descântecul de adus, nu dura mult și se auzeau cum vin feciorii cântând. Pe lângă horit și joc, în șezătoare se mai practicau și alte moduri de a se simți bine. Feciorii luau, unii dintre ei, fusele de la anumite fete și acestea trebuiau să și-l răscumpere. Plata pentru a-și primi fusul era sărutul. De obicei fusul era luat
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
era luat de către fecior de la fata de care era sigur că va accepta sărutul. Altfel, refuzul însemna întinderea firelor toarse pe fus pe garduri. Dar așa ceva se întâmpla foarte rar. Era obiceiul ca anumite fete să doarmă cu feciori în șezătoare. După ce cutreierau 2-3 șezători, feciorii trăgeau la una dintre ele unde aveau fete cumsecade. La ultima șezătoare feciorii, 5-6, se opreau și, cam după miezul nopții, dormeau acolo cu fetele. Fiecare fecior se așeza lângă o fată pe care o
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
de la fata de care era sigur că va accepta sărutul. Altfel, refuzul însemna întinderea firelor toarse pe fus pe garduri. Dar așa ceva se întâmpla foarte rar. Era obiceiul ca anumite fete să doarmă cu feciori în șezătoare. După ce cutreierau 2-3 șezători, feciorii trăgeau la una dintre ele unde aveau fete cumsecade. La ultima șezătoare feciorii, 5-6, se opreau și, cam după miezul nopții, dormeau acolo cu fetele. Fiecare fecior se așeza lângă o fată pe care o cunoștea mai bine, ori
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
întinderea firelor toarse pe fus pe garduri. Dar așa ceva se întâmpla foarte rar. Era obiceiul ca anumite fete să doarmă cu feciori în șezătoare. După ce cutreierau 2-3 șezători, feciorii trăgeau la una dintre ele unde aveau fete cumsecade. La ultima șezătoare feciorii, 5-6, se opreau și, cam după miezul nopții, dormeau acolo cu fetele. Fiecare fecior se așeza lângă o fată pe care o cunoștea mai bine, ori o iubea. Fetele care se înțeleseseră să doarmă în șezătoare se opreau din
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
cumsecade. La ultima șezătoare feciorii, 5-6, se opreau și, cam după miezul nopții, dormeau acolo cu fetele. Fiecare fecior se așeza lângă o fată pe care o cunoștea mai bine, ori o iubea. Fetele care se înțeleseseră să doarmă în șezătoare se opreau din lucru. Celelalte fete plecau acasă, fie însoțite de feciori, ori de frați sau bunici, ori și singure, dacă locuiau în vecini. Se obișnuia ca feciorii să aducă horincă, cu care cinsteau gazda casei și pe celelalte persoane
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
opreau din lucru. Celelalte fete plecau acasă, fie însoțite de feciori, ori de frați sau bunici, ori și singure, dacă locuiau în vecini. Se obișnuia ca feciorii să aducă horincă, cu care cinsteau gazda casei și pe celelalte persoane din șezătoare. Fetele închinau, puneau paharul sau oiaga la gură, dar nu beau. Dacă horinca era pusă în pahar, acesta trecea la fete din mână în mână, ele îl duceau până la gură și-l dădeau mai departe. Gazda casei aducea fân sau
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
mână, ele îl duceau până la gură și-l dădeau mai departe. Gazda casei aducea fân sau paie, le așternea pe jos, așeza peste ele cergi groase de lână. Mai scotea 2-3 cergi de acoperit. Fetele și feciorii, perechi, rămași în șezătoare, se culcau și dormeau toți împreună, unii lângă alții, cât erau casa și așternutul de mari. Atât fetele, cât și feciorii, nu se dezbrăcau, dormeau îmbrăcați. Doar pieptarele și sumanele și le puneau de căpătâi, în loc de perină. Nu se stingea
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
Să trăiască comuniștii,/ Frunză verde de săcară -/ Să trăiască până-astsară."; " S-o suit frunza la munte/ Ș-o ajuns coada de frunte./ Da' coborât-o frunza jos,/ Iară-i coada unde-o fost." Citind Memoria ethnologica reconstituim drumul parcurs de la șezătorile de altădată, pline de farmec, la groteștile baluri organizate de sindicate la căminele culturale. "Ie-ne, Doamne, ce ne-ai dat/ Și ne dă ce ne-ai luat." - nimeni nu a mai exprimat atât de inteligent și decent și, în
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
dintre cele mai bogate. Micuța de statura, cu un zâmbet cald și cuceritor, Melania Cuc e o zvârluga de femeie care nu stă locului o clipă, dăruindu-se cu ardoare și vieții culturale a românilor din zonă, participând la expoziții, șezători literare, lansări de carte, întâlniri cu scriitorii, tabere de creație etc. Experiență să de participanta la tabăra de pictură de la Lăpușna, din zona Munților Gurghiului, este transpusa scriptic într-un caiet de notații, intitulat „Jurnalul de la Lăpușna” (ed. Nico, 2010
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
citească, le-a așternut scrisori către familie. S-a oferit ca traducător voluntar, ajungând să alcătuiască un îndreptar cu expresii uzuale, destinat să facă posibilă comunicarea personalului medical cu răniții români. Spre a le aduce mângâiere, organiză o serie de șezători, ,tăinuiri și taifasuri, care mi-au adus mie atâta plăcere și, după cum am văzut, și celor patru românași". După război, în 1920, marele filoromân Jan Urban Jarnik a înființat la Praga Societatea ceho-română. Aceeași afecțiune și același devotament în a
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
l-a dovedit abatele Method Zavoral. El a început să învețe românește la vârsta de 53 de ani, limbă pe care și-o însușește numai în câteva luni. Ca și Jarnik, pe mulți i-a învățat să citească, a organizat șezători, cu lecturi de basme și istorioare românești, le-a făcut rost de gazete și cărți din țară. După război, a vizitat în repetate rânduri România, fiind omagiat pentru filoromânismul său de N. Iorga. ,în calitate de președinte al Institutului Cehoslovaco-Român din Praga
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
organizase acolo un turneu al Teatrului Național din Iași care a prezentat Fântâna Blanduziei a lui Alecsandri și Răzvan și Vidra a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. După care, laolaltă cu alți scriitori, a mai organizat - cum s-a spus - o șezătoare literară pentru moldoveni, în cadrul căreia, spre mare încântare a publicului, a dat citire unor pagini din Ion Creangă. În anul următor s-a simțit îndemnat să cunoască mai îndeaproape noua provincie alipită României. Și, astfel, în vara lui 1919 a
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
seama cât de mult mi-a lipsit. E mișto să scrii, dar e aproape miraculos să scrii despre lucrurile care-ți plac și să vezi că povestea ta e împărtășită. Iar site-ul meu asta își dorește să fie: o “șezătoare” prietenească la care eu și cititorii mei să descoperim tot felul de minunății împreună și la care să încercăm să ne bucurăm de viață. Lângă noi avem o mulțime de licori delicioase. Băuturi mai mult sau mai puțin cunoscute, menite
Magazine cu poveşti by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18678_a_20003]
-
de la Politehnică au prezentat un „planoar“, construit în atelierele școlii, și avioneta de exerciții. După-amiază s-a desfășurat „mare serbare dată de școlile secundare la Arena Banatul“, iar mai apoi: „Seara pe stadion, cercetașii și străjerii au aranjat o frumoasă șezătoare la lumina focurilor de câmp în prezența părinților, autorităților și numerosului public. S-au distins centuriile liceului «Diaconovici Loga» și ale liceului Piariștilor“. Presa vremii relata și despre modul cum se desfășura o vizită a membrilor familiei regale la reședința
Agenda2005-37-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284186_a_285515]
-
regale un domn îmbrăcat în un pardisiu negru cu pălărie tare de culoare brună deschisă”). Au defilat orfanii de război, „căminurile ucenicilor”, elevii, primarii comunelor, „corporațiuni și organizațiuni profesionale”, „conductul etnografic” - „A plăcut mult carăle reprezentând pe țărăncile noastre la șezătoare, la țesut, melițat cânepă, tors etc. În special a făcut o plăcută impresie căruța cu baciu, cea cu pescari, cea cu preotul în mijlocul șezătorii și cele cari înfățișau pe țăranul nostru în mijlocul îndeletnicirilor sale, în mijlocul familiei. Au urmat în urmă
Agenda2005-35-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284134_a_285463]
-
comunelor, „corporațiuni și organizațiuni profesionale”, „conductul etnografic” - „A plăcut mult carăle reprezentând pe țărăncile noastre la șezătoare, la țesut, melițat cânepă, tors etc. În special a făcut o plăcută impresie căruța cu baciu, cea cu pescari, cea cu preotul în mijlocul șezătorii și cele cari înfățișau pe țăranul nostru în mijlocul îndeletnicirilor sale, în mijlocul familiei. Au urmat în urmă diferitele porturi din Banat înfățișate prin grupuri de țărani români, unguri, germani, bulgari, atât călări, cât și pe jos”, armata. La ora 15, la
Agenda2005-35-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284134_a_285463]
-
propune să fie premiat de Academia Română. G. T. K. a ajutat pe numeroși țărani, el însuși provenind dintr-o familie țărănească din ținutul Neamțului, pe pictorul Octav Băncilă. A manifestat o permanentă preocupare pentru folcloriști, ca, de exemplu, pentru revista "Șezătoarea", condusă de Artur Gorovei, afirmându-se și ca un teoretician al folclorului și al tehnicii de culegere. O permanență o reprezintă, cum e lesne de înțeles, Ion Creangă, G. T. K. propunând comemorarea (50 de ani de la moarte) la Academia Română
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
română“ de Gheorghe Doran, „Cenadul și imaginea sa“ de Dușan Baiski, „Contribuția cenăzenilor la ridicarea monumentului lui Mihai Eminescu de la Sânnicolau Mare“ de Ion Olărescu. Muzeul va fi inaugurat la ora 13, iar lansarea cărții, de la ora 16, în cadrul unei șezători literare. DUȘAN BAISKI Folclor l În județ Beneficiind de sprijinul financiar al Consiliului Județean Timiș, Centrul Județean de Cultură și Artă oferă publicului timișorean din mai multe localități plăcerea unor spectacole folclorice de calitate. Astfel, Ansamblul „Bujorul“ din Timișoara și
Agenda2005-48-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284415_a_285744]
-
vor întoarce iară, primăvara viitoare. Până atunci, doar vrăbiile, coțofenele și ciorile ce croncăneau supărate, pe câte o creangă despuiată de frunze, sau zburând în stol, dedesuptul cerului plumburiu, se mai vedeau pe ici pe colo. În Găujani, începuse sezonul șezătorilor. Fetele de măritiș, se adunau într-o casă, ascunsă de coama largă a pinilor, de sub spinarea dealului „La Spechică”, a bătrânei văduve, vindecătoarea satului, trecută ușor peste 95 de ani, înțeleaptă ca sfânta Duminică și blândă ca o poveste. Pe la
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385173_a_386502]
-
lăsa cu „scărmăneală” între noi, băieții, din cauza acelei codane, asemănându-ne cu cocoșii înfoiați în pene, arțăgoși, puși pe harță și bătaie, ori de câte ori vreun pretendent țanțoș și plin de îngâmfare, înainta cu îndrăzneală, spre colțul cu pricina. Ca să ajung la șezătoarea din Găujani, satul unde m-am născut și mi-am lăsat o parte din mine, trebuia să străbat cale de 8 km. prin zăpada așternută bogat peste văile munților, pe un frig de crăpau și pietrile, da* aveam sticla cu
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385173_a_386502]