162 matches
-
s-a schimbat hramul. Date despre biserica de lemn din Tătăroaia se păstrează din documentația făcută în pragul demolării ei. Într-un referat de la fața locului sunt consemnate următoarele: "„Clădirea este într-un grad foarte avansat de uzură, acoperișul de șiță este surpat și căzut și tavanul. Deci în locul tavanului sunt crâmpeie din acoperișul de șiță și lemnăria complet putredă. Pereții sînt din lemn de stejar, așezați pe cant și cu grosimea de 10 cm. Aceste grinzi se îmbină la capete
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
făcută în pragul demolării ei. Într-un referat de la fața locului sunt consemnate următoarele: "„Clădirea este într-un grad foarte avansat de uzură, acoperișul de șiță este surpat și căzut și tavanul. Deci în locul tavanului sunt crâmpeie din acoperișul de șiță și lemnăria complet putredă. Pereții sînt din lemn de stejar, așezați pe cant și cu grosimea de 10 cm. Aceste grinzi se îmbină la capete în coadă de rîndunică, dar din cauza intemperiilor - aceste capete sunt putrede ușor - se pot disloca
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
construcții de lemn. Se poate astfel presupune o reparație majoră în secolul 19, supusă modei acelor vremuri. În elevație, biserica era acoperită în interior cu boltă și în pridvor cu tavan. Structura era ferită de intemperii sub un acoperiș de șiță. Dintre detaliile decorative se remarcă cei doi stâlpi sculptați parțial în torsadă ai pridvorului precum și portalul marcat de o funie în jurul intrării.
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
1600 își găsește astfel confirmarea. Pisania care cuprindea datarea începuturilor acestui edificiu a dispărut însă în cursul unui vechi șantier de supraînălțare a pereților bisericii. Acoperișul cu pante repezi, precum și fleșa înaltă a turnului-clopotniță impunător (14 m), sunt învelite în șiță. Accesul în sfântul lăcaș se face prin două uși, amplasate pe laturile de sud și de vest. La interior se constată existența a două etape distincte de pictură. Peste cea realizată în anul 1782 de Iosif Zugravul, realizatorul ansamblurilor murale
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]
-
clopotniță robustă, cu foișor în console și fleșă de o accentuată verticalitate. Deși reparat în mai multe rânduri (cel dintâi șantier s-a desfășurat în anul 1855), edificiul s-a degradat încet și ireversibil; apa pătrunsă prin acoperișul deteriorat de șiță, cârpită cu tablă și carton, a pecetluit, prin distrugere, nepăsarea organelor însărcinate cu protejarea sa. În anul 2003 abia s-a mai reușit recuperarea clopotelor, mutate la biserica nouă din Brad, și a ușilor împărătești, expuse în present la Muzeul
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
în ordine, Iuvenalie Cralnic, Chiril Șaramet, Martinian Rădulescu, Damian Tivig și Gherasim Manda. La școala de meserii din Vădeni s-a lucrat mobilierul din interiorul bisericii: ușile de la intrare, ușile împărătești, sfeșnice, strane, iconostas, jilțul arhieresc. Biserica se acoperă cu șiță. Pictorul Vasile Avramescu lucrează patru ani la restaurarea picturii în forma ei veche, după ce înlătură adăugirile inestetice ale restauratorilor anteriori. La 17 noiembrie 1940 Sfântul Schit este sfințit de Î.P.S. Mitropolitul Nifon Criveanul. În 1960, Schitul Logrești a fost
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
a fost desființat, în urma unui decret dat de comuniști, devenind biserică a parohiei Logrești. În anul 1976, biserica schitului de la Logrești a fost declarată monument istoric. Au început reparațiile, sub conducerea preotului paroh Ioan I Popescu, s-au acoperit cu șiță de brad: biserica, clopotnița și casa stăreției. Abia pe la începutul anului 1990, în așezarea monahală din Logrești se repun bazele vieții monahale, la inițiativa ÎPS Nestor Vornicescu, mitropolitul Olteniei din acea vreme, schitul fiind redeschis de un grup de maici
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
pronaosul a devenit biserica femeilor. La colțurile bisericii grinzile sunt îmbinate sub forma cozii de rândunică, îmbinare pe care părintele Danciu Ioachim o descria ca fiind foarte frumoasă, ca niște aripi de îngeri. Până în 1962 biserica a fost acoperită cu șiță (numită preștilă prin partea locului); în acel an acoperișul bisericii a fost dublat de o învelitoare din tablă (acoperișul din șiță este vizibil și astăzi, amintindu-ne de vremurile demult apuse ale bisericii), menită să protejeze construcția. Tot în acea
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
Ioachim o descria ca fiind foarte frumoasă, ca niște aripi de îngeri. Până în 1962 biserica a fost acoperită cu șiță (numită preștilă prin partea locului); în acel an acoperișul bisericii a fost dublat de o învelitoare din tablă (acoperișul din șiță este vizibil și astăzi, amintindu-ne de vremurile demult apuse ale bisericii), menită să protejeze construcția. Tot în acea perioadă bisericii i-a fost construit și un paratrăznet (lucrarea a fost executată de un bun gospodar și meșter al satului
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
din valoarea artistioă; una dintre acestea, desfășurată în 1899, este consemnată pe filele unei evanghelii (Sibiu, 1802) româno-chirilice. Ampla renovare din anul 1967 a redat bisericii înfățișarea exterioară de odinioară, prin îndepărtarea stratului inestetic de tencuială și prin reacoperirea cu șiță (reînnoită în 2009) a edificiului și a frumoasei sale turle de inspirație barocă, în formă de bulbi suprapuși. În schimb bolta interioară de scânduri a fost înlocuită, pierzându-se astfel pentru totdeauna valorosul veșmânt mural care o împodobea.
Biserica de lemn din Ocișor () [Corola-website/Science/316786_a_318115]
-
reconstruit muluerile gotice ale ferestrelor din pridvor, s-a refăcut acoperișul bisericii și soclul etc. În anul 1952 au fost efectuate o serie de săpături arheologice. În 1986, s-au desfășurat lucrări de consolidare a bisericii, fiind înlocuit acoperișul de șiță cu unul nou care respecta însă formele învelitorilor tradiționale, compartimentate ale bisericilor din Moldova, după cum apăreau în tablourile votive. În 1992 au fost realizate intervenții urgente de consolidare a fracturilor și desprinderilor de strat pictural din turlă și din exteriorul
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
XVII-lea. Pereții edificiului înscriu un dreptunghi cu capetele de est și de vest nedecroșate, poligonale cu trei laturi. Deasupra pronaosului a fost ridicat un turn-clopotniță solid, cu foișor în console și fleșă, acoperit, la fel ca întregul edificiu, cu șiță (reînnoită ultima oară în anul 1978). În 1953, suprafața exterioară a bârnelor a fost tencuită cu un amestec perisabil de lut și pleavă; alte reparații avuseseră loc în 1813 (șantier sugerat de aducerea clopotului mic în acel an) și 1928
Biserica de lemn din Deleni () [Corola-website/Science/321173_a_322502]
-
peste pronaos și boltit peste naos și altar. Intrările, spre naos și absidă, sunt marcate prin pilaștrii crestați, într-o suprapunere de forme geometrice; pentru decorul sculptat merită a fi menționate și consolele pereților exteriori. Acoperișul are o învelitoare de șiță, iar clopotnița de peste pronaos, cu foișor în consolă și coif înalt, ascuțit, imprimă edificiului o ținută monumentală. Din patrimoniul bisericii au făcut parte o serie de tipărituri valoroase, multe provenite de la sud de Carpați: Cazanii, București, 1732; două exemplare din
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
fost dată în folosință, de autoritățile comuniste, bisericii ortodoxe. Recent, ea a reintrat în posesia micii comunități greco-catolice din Chețani. Au fost construite o poartă de acces în curtea bisericii și un gard împrejmuitor și a fost refăcută învelitoarea de șiță.
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
mai târziu ocupă funcția de medic-șef la Clinica de Neurologie a Spitalului „Sfânta Treime”din Iași. Încă din studenție publică versuri, proză, eseuri și reportaje în „Cronica”, „Ateneu”, „Vatra”, „Steaua”, „Ramuri”, „Convorbiri literare” ș.a. Semnează și cu pseudonimele Petre Șiță, Octavian Laurențiu și Dan Bogdan Anghel. Prima carte, Sideralia, îi apare în 1979. Pentru P. poezia nu înseamnă neapărat imagine, ci încercare de determinare aproape matematică a unor spații invizibile, bănuite, sustrase percepției senzoriale. Se permanentizează astfel ideea de construcție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
este realizat în întregime din zidărie mixtă - cărămidă și piatră; - arcele de a căror existență aminteam la parterul imobilului sunt realizate din cărămidă la fel ca și bolta care acoperă încăperea de la primul nivel; - șarpanta din lemn cu învelitoare din șiță; - tâmplărie exterioară: a fost realizată din lemn de stejar; - finisaje exterioare: tencuieli simple văruite; - scările sunt din piatră și parțial cărămidă, iar parapetul este din zidărie mixtă - piatră și cărămidă. Elementele scoase la iveală de cercetări întreprinse, cât și din
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
se ocupă de înțelesurile, simbolurile și semnele din viața noastră: semantica și semiotica. Am men ționat mai sus gestul de a oferi o floare; în general, gestul de a oferi ceva unei persoane pe care o prețuiești este o rămă șiță a ofrandei practicate în timpurile vechi. Gestul de a oferi este în strânsă legătură cu cel de a sacrifica, adică de a renunța la ceva prețios pentru tine. Adesea, atunci când își dă seama că un băiat a renunțat la ceva
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
scursura de pe fundul văii, metabolismul asociat cu minerale, electricitate, chemări, asta să fie soluția? intrăm pe Regionala CFR Iași, încă 150 km de Carpați cu filtru, altă Ilvă, de Mijloc poate, hramul bisericii Sfinții Petru și Pavel pe peretele pridvorului, șița pe case stilizare în regim de munte, gările piatră, mărfar după mărfar, drumurile pietriș, curți, livezi, șoseaua de beton, tunel, cariera de piatră Poiana Ilvei, Carpații avanpremiera oicumenei totale, prilej de campare și amenajare la orice nivel, adevărat capăt de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Someș-Unelte, scaun cu șapca roșie de muncitor ori paznic, învîrte pe colț clădirea goală, sar imobilele ecleziastice, industria sigură a tradiției, modernă și imuabilă lumea lor căci, prin greu păcat, ele înseși sînt lume! biserica lăturalnică oaie cu lîna de șiță, roasă în pavilioane-tip CFR la malul rîului, "Transwagon Hamburg" inscripție de circulație, gară. Ora 11,45, în personalul Cluj-Napoca Bistrița, în stația Cluj, inadaptarea la propria noastră supraîndemînare să o numim transport, nepregătiți nici pentru hiperîndemînarea controlul ei, trenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
brădui, pantă lină, lustru la pantofi, la costum și la cravată roșu-carmin, să n-o ia vîntul, tălpile pe scuter, i-am dat cu var! scoteți-i din fierberea amestecurilor terestre, rohmani, inundațiile nu-i ating, nici incendiile, pereții de la iarbă, șiță și scîndură casele în șes, Gălănești peste stație case tip P+1, 2-3 familii, principiul semicolectiv englezesc, în loc de cărămidă roșie tencuiala albă, grădinița în față la șosea, mici copii, mari jucării, porumbiști pînă în prundul Sucevei, Vicovu de Jos defilează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
are stradă pe modulul Dorohoi, mai oriental în urbanism și în performanța incomparabilă, Rădăuțiul gospodărește cultură apuseană, Bogdan întemeietorul albului strălucitor, "Oficiul Național pentru Refugiați. Locația Rădăuți", îi țin în garnizoană, Sfîntul Gheorghe ucigînd balaurul peste lemn și acoperișul de șiță, căruță de Satu Mare, comuna apropiată, Așezămîntul de copii "Sfîntul Ierarh Leontie de la Rădăuți" vile în jurul bisericuței, oază incinta, Bădeuți inflație de parcelări, rămînem în Rădăuți prin călcare de extravilan, biserica albă intersecție cu arhitectura locală, biserica Milișăuți același viraj, clopotnița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
definiție, cît de echivalente schimburile! înserare prelungită cît să iasă din timp, orele vaci bucovinene că nu se mai rabdă și se vor mulse, halta Candreni km 117 în case bătrînești, căciula podurilor strivește pereții, una se ține, alta cu șița spartă, pîlc de vreme autonomă de muzeu, cel mai liniștit șes în muntele cel mai înfundat concepția Bucovina despre relief, e prea grasă, nu merge fără varză, pe urmă borăști cărăbuși, cărăbuși de mai! fata asta e soare, păi nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
40 civilizația șoselei, stejari "Pădure proprietate a statului", meri la Zamfirești, molizi/molifți, îngustă ca o șosea, Lintești pîrîul Cotmeana, "Țuică de prună altoită" Morărești, tabla bisericii la perdeaua munții! Dedulești "Sat Boss", anul 1945 casa de cărămidă, casa cu șiță pînză albastră munții, viaductul CFR Topolog nepus în funcțiune nici pînă azi, sol de luncă intrazonal/azonal, Burluși 10 piemont celulele stem de pădure, Valea Oltului pod cu orizont Uzinele sodice Govora, "Spune-i acoperișului pe nume: Bramac", B 24
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prăbușit cu capul crăpat de baltag Nechifor Lipan. În spatele unui gard sprijinit cu brâu de liliac înflorit se ițește acoperișul școlii. De sub bolta liliacului apare una din cele mai modeste construcții ale satului: joasă, albă și curată, cu acoperiș de șiță și cerdac vopsit, iar în ferestre cu „perdeluțe ieftine” cum își amintește poetul. Cu zumzet, dinspre stupină, pe deasupra răzoarelor se încrucișează flori de lumină. La stânga coboară într-o râpă livada bătrână. E dimineață. Din curți se aude behăit de oaie
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
un maestru în arta didactică, nu a fost un scriitor, nici un orator, nu a clintit istoria științei cu opere care schimbă destinul lumii. A antrenat dispute, a învinovățit, uneori, pe nedrept. Dincolo de acestea și peste ele rămâne însă faptul că șița pus sufletul în fiecare cărămidă din ceea ce a fost, în vremea sa, Facultatea de Medicină din Iași, care, fără hărnicia și inteligența sa abilă, s-ar fi putut să nu fi supraviețuit. A fost un conducător "de drept" al acestei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]