166 matches
-
o altă rimă involuntară. Scorobetele de pe prag, îi știe bine gusturile haidamacului! Șah mat! Drăcia drăciilor! admite și Fratele. Păi, să vedem pe unde-și va brodi cămașa? Gata! Vai de fundu' lui! Precis că se duce cu râtu' la șip, ca robotu' la priză! îl ponegrește și Vierme. Iar Sile, pare să-i dea dreptate momentan, Micuțului. Mai întâi, Matahala paralizează ca hipnotizată, petrecând cu privirea balansul lichidului auriu, șampanizat, cu bule mici, din recipientul agitat prin fața sa, de piticotul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
fâș, o sticlă de plastic mai mică, umplută pân' la dop cu blagoslovitul basamac. "Herr, es ist Zeit!" Nu te mai scuza, zice Dănuț. Fă-o să circule! Repriza-doua! Mamăă...! Șterge-mă din cartea de imobil, mamăă...! salută Vălică Buletin șipul, entuziasmat. Un șnaps cu dedicație: Când aveam și eu un ban, Mă purtam ca un țăran! Olà, olà, olà! Hop și-așa! Hăi! Frate, frate, printre brazi, nu te teme c-ai să cazi...! începe și Poetul un cântecel, după ce
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ne lit que d'une main, p. 153. 52 P. Baudry, La Pornographie et ses images, 1997, p. 75. 53 Op. cit., p. 65. * Trad. rom. cit, p. 191 (n.t.). 54 P. Baudry, La Pornographie et ses images, p. 36 șip. 38. 55 R. Ogien, Penser la pornographie, p. 3. 56 R. Lavollée, Les Fléaux nationaux..., p. 93. 57 Vie sexuelle, PUF, Paris, 1977, p. 52. 58 Vie sexuelle, Paris, PUF, 1977. 59 Vie sexuelle, p. 61. 60 C.-J. Bertrand
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
de soare, dar pentru că aceasta să ajungă încălzirii unei case este necesara minimizarea pierderilor energetice ale acesteia și realizarea unui joint venture între construcții și soluțiile moderne de producere a energiei termice de tipul pompe de căldură. Construcțiile din panouri ȘIP (Structural Insulated Panels) compensează principalele deficiențe întâlnite în cazul construcțiilor clasice, oferind o izolație termică incomparabil mai bună. De asemenea, procedeul tehnic prin care sunt realizate acestea este mult mai eficient din punct de vedere al consumurilor energetice, ceea ce se
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Varodi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92833]
-
eficient din punct de vedere al consumurilor energetice, ceea ce se reflectă și în prețul acestora. Nu este de neglijat chiar și greutatea redusă a unei asemenea construcții rezultând de aici costuri de transport mult reduse. Izolația termică deosebită (un panou ȘIP cu grosimea de 150 mm a stratului de polistiren expandat de mare densitate echivalează cu o grosime a peretelui de 900 mm din cărămidă clasică!), rapiditatea execuției unei case din panouri ȘIP (toate elementele fiind pre-tăiate industrial, respectiv golurile de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Varodi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92833]
-
transport mult reduse. Izolația termică deosebită (un panou ȘIP cu grosimea de 150 mm a stratului de polistiren expandat de mare densitate echivalează cu o grosime a peretelui de 900 mm din cărămidă clasică!), rapiditatea execuției unei case din panouri ȘIP (toate elementele fiind pre-tăiate industrial, respectiv golurile de uși și ferestre), posibilitatea de finisare exterioară cu diferite materiale, de la tencuiala decorativă la piatră decorativă și sidding din PVC au făcut că utilizarea de panouri ȘIP să devină din ce in ce mai frecventă. Noul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Varodi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92833]
-
execuției unei case din panouri ȘIP (toate elementele fiind pre-tăiate industrial, respectiv golurile de uși și ferestre), posibilitatea de finisare exterioară cu diferite materiale, de la tencuiala decorativă la piatră decorativă și sidding din PVC au făcut că utilizarea de panouri ȘIP să devină din ce in ce mai frecventă. Noul concept al dezvoltării durabile determina o abordare diferită de cea clasică, cu care suntem obișnuiți, atunci când este vorba de o cladire. În prezent, clădirea este considerată ca un organism într-o evoluție continuă, care în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Varodi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92833]
-
altfel, prima măsură luată de CJFSN a fost aceea de interzicere a comercializării băuturilor alcoolice. Și ce dacă? Prin toate scările de bloc oamenii „de bine” se desfătau cu mare sârg și lacrimi bovine de bonomă fericire în ochi din șipurile cu vin sau rachiu aduse de acasă. Peste două zile se celebra Crăciunul, așa că fiecare se aprovizionase de la țară cu vinișor „de butuc”, tescovină sau prună. Mă hotărăsc să-i fac o vizită proaspătului adjunct al lui Marian Enache, profesorul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pe drum cu o Întrupare a Diavolului (În final, dispare la semnul crucii). „După chip și port”, duhul rău are trăsăturile (stereo)tipice ale unui evreu : e roșcovan, e negustor „de cari umblă pân sate după daraveri”, oferă drumețului „un șip cu rachiu” etc. Întâlnirea pe drum cu acest demon se dovedește a fi de rău augur. În afară de faptul că este „om roșu”, el este și „șașiu”. Ambele elemente sunt de „piază rea” și provocatoare de deochi : „când se uită drept
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și pe toate drumurile, un foarte hazliu patriotism ; se strigă și se scrie că crâșmarul jidan otrăvește populația noastră rurală ; și, pe tema aceasta, se tună atâta Încât ai crede că ultimul cuvânt al regenerării noastre naționale trebuie căutat În fundul șipului cu rachiu al lui Ițic sau Șloim. E o greșală. Badea Ion, crâșmarul nostru național, are tot atâta de puțini dumnezei, dacă nu chiar mai puțini, decât cel mai perciunat Avrum [...] ; singura deosebire ar fi poate aceea că otrăvitoarele dresuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a unora dintre substanțele menționate mai sus era periculoasă : „Acela care va umbla cu spirt de vitriol - se spune Într-un text de pe la jumătatea secolului al XIX-lea - să fie cu băgare de samă, ca nu cumva să se strice șipul” <endnote id="(466, XI, 1, p. 97 ; s.v. șip)"/>. Mai ales că băutura coroda adesea șipul În care stătea : „Oțetul tare vasul său Își strică”, spune un vechi proverb românesc (Anton Pann) și turcesc <endnote id=" (840, p. 101)"/>. Unele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Acela care va umbla cu spirt de vitriol - se spune Într-un text de pe la jumătatea secolului al XIX-lea - să fie cu băgare de samă, ca nu cumva să se strice șipul” <endnote id="(466, XI, 1, p. 97 ; s.v. șip)"/>. Mai ales că băutura coroda adesea șipul În care stătea : „Oțetul tare vasul său Își strică”, spune un vechi proverb românesc (Anton Pann) și turcesc <endnote id=" (840, p. 101)"/>. Unele accidente se produceau totuși. Într-un document de la sfârșitul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vitriol - se spune Într-un text de pe la jumătatea secolului al XIX-lea - să fie cu băgare de samă, ca nu cumva să se strice șipul” <endnote id="(466, XI, 1, p. 97 ; s.v. șip)"/>. Mai ales că băutura coroda adesea șipul În care stătea : „Oțetul tare vasul său Își strică”, spune un vechi proverb românesc (Anton Pann) și turcesc <endnote id=" (840, p. 101)"/>. Unele accidente se produceau totuși. Într-un document de la sfârșitul secolului al XIX-lea se scrie că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spunea mai târziu despre... alegerea secretarului de la Arborea: ...” în capul mesei șade vornicul cu Milcovici alăturea, 4 nemți deputați, doi epitropi bisericești, deputații Neculai Ursa și Toader Grecu, un jidan; pe masă se află paharele cu bere și mai multe șipuri cu Kirschgeist; toți mulțumeau domnului Milcovici pentru cinste. Lângă ușă șed trei polobocele cu bere din care aduce cu o cană și toarnă în pahare pe masă și vornicul ține cuvântare ca să-l aleagă pe Milcovici, care este în cercetare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fi să-l scoată din casă, ia banul. Cumpă rînd rachiu cu acel ban și dînd unui bețiv să beie, se lasă de băutură. Spre a dezbara pe cineva de patima rachiului, se zice că e bine a pune un șip cu rachiu într-un mormînt, unde să steie trei zile și trei nopți, și apoi să se dea aceluia să bea din el, zicînd: „Așa să beie N. rachiu, cum a băut mortul“ - și respectivul în veci nu va mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
arin, copilul va petrece tot între străini. Dacă se pune covățica cu gura în jos ori cătră părete, copilul moare. Covata din care s-a vărsat scăldătoarea de la botez se răstoarnă cu fundul în sus - și toți joacă cu un șip* de băutură în mînă împrejurul pomului lîngă care s-a vărsat apa, ca nou-nă scutul să fie vesel și jucăuș, iar moașa joacă pe dosul coveții, ca copilul să aibă noroc în cai. Crai-nou Cînd este lună nouă sau crai-nou
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mac va pune mireasa în papucul drept în ziua cununiei, atîția copii va avea. Să nu se încalțe un copil cu ciorapi pînă nu împlinește anul, căci va face mă-sa altul curînd. Dacă torni restul de băutură dintr-un șip într-un pahar și nu se umple, persoana căreia îl dai va naște băiat. Un copil, cînd începe să vorbească întîi și zice tată, mă-sa va mai face un băiat; iar de va zice mamă, va mai face o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă tăciune - micoză la cereale tălpig - pedală la războiul de țesut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vroind oarecum să mă răzbun de timpurile pe când le văcsuiam noi cizmele turcilor. Ei!... așa se întoarce câteodată roata lumei. Turcul, după ce îmi făcu o temenea 119 cu tot ifosul lui de ex-suzeran, se așeză dinaintea mea, își scoase periile, șipurile 120 cu vacs și începu să mă facă frumos la picioare. Dar fiindcă orice faptă omenească, cât de neînsemnată, găsește imitatori, numaidecât m-am pomenit lângă mine cu un oaspe binecunoscut al Slănicului, Nicolai Codreanu, un tip sui generis, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
El își tunse barba și părul c-un foarfece ruginit... deschise [O] ladă seculară și mohorâtă... scoase din ea haine frumoase de catifea și se schimbă în ele... Scoase o oglindă din ladă și se admiră în ea... găsi un șip vioriu plin de mireasmă și-și stropi hainele cu ea... și când ieși din turnul vechi, cu pălăria lui cu șnur de aur... cu bumbii lui de pietre scumpe, cu inele de diamant pe degete, părea un gentilom bătrân și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fermă; finețe; fotografie; găuri; grăsime; gustare; iaurt; intrare; iute; împuțită; Jerry; liniștit; macaroane; de machidon; mămăliga; mediocritate; miel; minte; moșii; neglijență; nu; papanași; paste; Paște; pizza; plăcut; poftă; președinte; putoare; roșie; roșu; sat; saturație; savoare; sărut; scîrbă; scrob; spaghetti; în șip; șoricel; tren; urîtă; uscată; varză; vitamine; vreme călduroasă; zăr; zgîrcenie (1); 787/135/66/69/0 bucată: pîine (167); parte (97); felie (34); mare (32); carne (29); de pîine (28); mîncare (27); tort (21); puțin (18); porție (16); o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stinse mișcarea". Exteriorul se mută, brusc, în interior; teroarea fenomenologică a obiectelor se transferă la nivel somatic. Astfel, trupul lui Zibal este cuprins de o senzație mistuitoare de sete: "Spălă un păhăruț [...] și voi să-și toarne rachiu [...]; dar gâtul șipului începu să clănțănească tare pe buzele paharului. A doua încercare, cu toată voința lui de a-și birui slăbiciunea, nu avu mai mult succes". Cele mai acute spaime ale eroului se materializează, după aceeași tehnică a aglomerării unor detalii care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
parfum. Pieptenele lor, numai parfum, depene arsele peneturi ale noastre! Il est de forts parfums oů nait le Beau de l^Air... Frumosul Aerului e parfumul - un elf ostatic într-o sticlă, o încleștare în cleștar, un duh pecetluit în șip" (Il est de forts parfums...). Nu întîmplător textul cărții e contestat de imagini ale fluturilor. Simboluri ale imponderabilității și instabilității, fluturii indică totodată fragilitatea luxoasă și trăirea fraged-somptuoasă a creatorului, care înțelege a tatona eternitatea prin efemerul clipei transcrise și
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
de peste 100 000 euro. MONICA DIANA PAVEL Restricții pescărești l Pentru 2004-2005 Ordinul nr. 207/2004 privind prohibiția pescuitului cuprinde precizări cu privire la perioadele și zonele în care interdicția se aplică în cazul anumitor specii de pești. Astfel, la văduviță, mihalț, șip și viză se va lua „vacanță“ între 12 aprilie 2004 - 11 aprilie 2005. La știucă, prohibiția se va institui în perioada 15 februarie - 25 martie 2005, în intervalul 12 aprilie - 10 iunie corespunzător anilor 2004 și 2005 pescuitul fiind permis
Agenda2004-16-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282316_a_283645]
-
Palazu Mare și Mangalia din județul Constantă, fiind vizată o rețea de prostituție și proxenetism. Potrivit polițiștilor constănțeni, acțiunea a fost organizată de ofițeri ai Compartimentului Moravuri de la Serviciul Investigații Criminale.Aceștia au beneficiat de sprijinul Poliției Municipiului Constantă, al ȘIPI, al luptătorilor din cadrul Serviciului Acțiuni Speciale și al jandarmilor de la Inspectoratul Județean Constanța.Chiar în momentul transimiterii acestei știri, au loc opt percheziții la domiciliile mai multor persoane suspectate de proxenetism și practicarea prostituției. Șase dintre acestea se desfășoară în
Percheziții în Constanța la o rețea de proxeneți by Brinzica Ioana () [Corola-journal/Journalistic/81821_a_83146]