779 matches
-
mondial. SCRIERI: Crinii roșii, București, 1925; Desfigurații, București, 1935; Nălucile, București, 1945; Călătorii, București, 1946; Marele ospăț, București, 1947; ed. (Viața în oglinzi), București, 1970; Fruct nou, pref. Octav Șuluțiu, București, 1948; Pe văile Argeșului, București, 1950; O vară la Șipotul Fântânilor, București, 1957; Neuitatele călătorii, București, 1958; Câte se petrec pe mare, București, 1962; Versuri, pref. D. Micu, București, 1966; Desfigurații. Nălucile. Viața în oglinzi, îngr. și pref. Eugenia Tudor-Anton, București, 1990. Traduceri: Arkadi Gaidar, Timur și băieții săi, București
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
3 apartamente, București, str. Viitor 194. 2644. Florescu Stelian, 7 apartamente, București, str. Viitor 194. 2645. Frata Giovani, 4 apartamente, București, str. Transilvaniei 47. 2646. Filip Steliana, 4 apartamente, București, str. Apollodor 18. 2647. Fagarasanu Ion, 4 apartamente, București, str. Șipotul Fântânelor 3. 2648. Ferani Dinu, 5 apartamente, București, str. Izvor 36. 2649. Faser Cesar și Elenă, 5 apartamente, București, str. Barbu Văcărescu 30. 2650. Filipescu Gh., 5 apartamente, București, str. Titu Maiorescu 10. 2651. Floroiu Grigore, 20 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Octav Cocarascu 84 4851. Musatescu Valeria, 5 apartamente, București, str. Dr. Sergiu 32, 32b 4852. Marculescu P Viorica, 3 apartamente, București str. Lucaci 50 4853. Margaritescu Polifran, 5 apartamente, București calea Plevnei 131 4854. Mares Constantă, 11 apartamente, București, str. Șipotul Fântânelor 7 4855. Melinte C-tin, 3 apartamente, București Într. Frumoasă 4; str. Arcului 3, Român str. Emanuel Dr. Martonov 2 4856. Mihailopol Anastasie, 9 apartamente, București str. Radu Popescu 10-17 4857. Mantyoros Gh. most. Maria Mnatioros, 5 apartamente, Galați
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
-ncărcat di añi apuagârți chinetlu, / Prit cheari sturnăroasi mași izvurlu, șcretlu, / Suschiră și-nviseadză cupii picurărești...” (Bană astimtă). Și într-o transpunere liberă: „Pustiul doarme pe munții aromânilor / Și încărcate de vremi, dorm și pădurile de pini, / Prin întunecoase pripoare doar șipotul biet / suspină visând și el la turme de mioare...” (Viață stinsă). Alte poeme, cele mai multe studii politice sau cu caracter istoric, amintirile și câteva texte eseistice au fost încredințate fratelui său, Carol Papanace, care le-a publicat în țară, după 1989
PAPANACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
subiectul e luat din viața unei gospodării colective, eroul principal e un colectivist înapoiat. Va interveni însă și aici același activist de partid, cu același discurs, lămurindu-l pe tovarășul rămas în întuneric. (Același drum de M. Leonard, Iazul de la Șipotul rece de Ion Marin Sadoveanu). Pentru acoperirea schematismului acțiunea e complicată, de obicei, prin introducerea unei idile care sfârșește printr-o nuntă (...). Lupta de clasă din satele noastre este înfățișată de multe piese într-un chip cu totul neveridic (...). Într-
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aleea de lectici care o înconjoară. Acum însă se simte amețită. De ieri nu-i mai trece durerea de cap. De când nu i s-a permis s-o vadă pe Asinia... Cu un suspin, își sprijină spatele de plăcuțele emailate. Șipotul apei îmbie la meditație. Dar astăzi nu are timp. O așteaptă o zi lungă și grea, dedicată în întregime lecturii. Privește la drumul pe care-l mai are de parcurs până la auditorium și zâmbește șters. Cu mulți ani în urmă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
strecurăm cu rândul la o cișmea să ne spălăm, cu prosopul, săpunul, peria de dinți și pasta. Trecem pe lângă câteva magazii, pe lângă cele două pontoane, coborâm câteva trepte și, chiar la începutul plajei femeilor, curge din stânca de calcar un șipot limpede și rece. Această apă, neașteptată apariție, curgând drept lângă mare, este una din minunile portului. Sorbi apa, după ce te-ai lăsat în voia razelor soarelui, cu deliciu. Îți uzi fața, mâinile, trupul gol, niciodată nu te saturi de ea
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
s-a prezentat și a dorit toată sănătatea pentru Viky. Cum nu poți cunoaște pe oameni! Ce anost ni se păruse! Speram să-mi iau rămas bun încet de la fiecare loc familiar. Nu-mai întîmplător m-am uitat la mare. Până la șipotele ce făceau deliciile noastre nu ne-am adus aminte să ne ducem. Nici la ponton, nici pe plajă, nici printre magazii. Și acum repede, în fuga automobilului, spre oraș, pe un drum pe care vibrasem la fiecare casă în călătoriile
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
clipă de două trăsnete ca două fire uriașe de magneziu aprins. Un pârâu secret, într-un peisaj de la începutul vremurilor, încercînd, înainte de Beethoven, andantele din Simfonia a VI-a. Un cer violet, departe, într-o dimineață aspră de august. Un șipot minuscul, închis într-o încăpere de zid, țârâind obosit într-o noapte târzie și de care doamnei Voinescu i-a fost milă să-l lăsăm singur în foșnetul de cimitir al celor patru plopi... Și imagini, fulgurante, o clipă, din
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
și ea poate, ca și mine, nevoia de a ne întovărăși în fața singurătății infinite. Ca altă dată la Târgu-Neamțului, întocmirăm și acum un plan îndrăzneț și apucarăm în sus spre vârful muntelui. Într-un loc ne-am oprit la un șipot, făcut din jumătatea da scoarță a unui copac, și cu paharul meu de inele de nichel am băut apă. Adela, după ce bău, cu ochii pe jumătate închiși, umplu paharul din nou, îl vărsă, îl umplu iarăși și mi-l întinse
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
lapidar. ș...ț Nuvela atrăgea atenția prin dramatism și stilul teatral, deși întâmplările erau relatate de un povestitor (un «al treilea») care și le amintea.“ (N. Manolescu) Mergând spre Hârlăutc "Mergând spre Hârlău" Mai anii trecuți, mergând spre tabăra de la Șipote, am făcut un drum care mi s-a părut grozav de lung. Era într-o zi înăbușitoare de august; în ajun făcusem cel dintăi marș ca ofițer în rezervă, cu cizme nouă, și tălpile picioarelor mi se beșicaseră; precum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
greu o dată, își scoase batista și începu să-și șteargă cu năduf fruntea de sudoare. O istorie de demult, 1908 Mergând spre Hârlău a fost publicată prima dată în Semănătorul, nr. 34 din 19 august 1907. Concentrat în tabăra de la Șipote, în perioada august-septembrie 1906, Sadoveanu va folosi experiența acelei aplicații în scrierea povestirii. A fost considerată proză fantastică pentru prima dată de către Nicolae Manolescu, care a observat anticiparea temei „rătăcirii“, precum și stilul nuvelelor lui Eliade, mai exact din La țigănci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
stânga înainte. Capul și-l ținea tot spre deal și picioarele de dinapoi tot cătră râpă. S-a dus pe ici, a ocolit pe dincolo. S-a lăsat în pârău, s-a oprit lângă izvor și a lepăit apă de sub șipot. A cotit pe după o stâncă lucie. S-a suit în pisc de-a dreptul. Culi urmărea pașii hoțului, foarte interesat și foarte atent. Când a ajuns în pisc, a scuipat: —Ptiu, drace! Martin era acolo, subt o muche de cremene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Iarna nu fusese nici prea lungă, nici prea aspră, dar ciutele și căprioarele suferiseră destul. Când paznicul de la Prelunci și-a scris raportul cătră domnii săi, a trebuit să însemne două ciute ucise la piscul lui Bara și una la șipotul Cernei și patru căprioare grămădite la Creanga Neagră. Trebuie să mai fi fost și altele, pe care încă nu le descoperise. Chiar și pe acestea apucase a le afla din vreme Onu Bezarbarză. Omătul fiind viscolit și tare, lupii puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
câinii, păsările, grajdurile, grâul ca lan, grâul ca boabe (copt sau cu lapte în el), tufișurile, pâraiele, vițeii cu botul crud, mânjii, răstoacele, și toate acestea chiar și astăzi, în ciuda necontenitei schimbări a peisajului nostru, care modifică toate aceste văioage, șipote și cavalcade, nu numai ca viziuni ale unei imaginații idilice, ci și ca psihologie a locuitorilor, fie ei moșnegi sau fete tinere. Făcătorii de cuvinte cei mai numeroși s-au recrutat, cum lesne se poate deduce, din curentele sămănătoriste și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
lui Nechifor Lipan, mama lui Gheorghiță și a Minodorei (Baltagul) - Mama vitregă a Lizucăi, rea, capricioasă, cu ifose, grecoaică din neamul Papazoglu (Dumbr ava minunată). 2) Mama răsfățatei Luiseta (Iluzia) - Pruncul jupânesei Aglaia (Frații Jderi). 3) Țăranul Ile din satul șipote , a cărui mamă a fost jefuită de pământ și de vacă de către perceptorul Macovei. Reîntors din armată fiul o va răzbuna (Paștele blajinilor). 4) Ioana Samson - Mama Vasilicăi și soacra lui Neculai Manea (Însemnările lui Neculai Manea) - Grupare de artilerie
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
horă ... Eu de‐ atunci am înțeles Că mai am o soră! PORTRET E‐naltă și -n mersu-i Ușor se - nmlădie Ca zarea de lozii Când vântul o‐ mbie. Seninul din șoaptă‐i Stă mintea să‐ți fure Ca zvonul de șipot Sub bolți de pădure. și‐ n ochi i se‐aprinde Noian de‐nțelesuri Ca vraja ce‐așterne Amurgul pe șesuri. LUI G. URSU Avar o viață‐ntreagă ‐ am adunat Cu griji pe care nu ți le pot spune, Comori cum
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
am iertat acest sat... de toate dabilele”. Am ascultat cu atenție spusele bătrânului, gândindu-mă la dania făcută doar după trei zile, adică la 12 decembrie 1627 (7136), când voievodul spune: „Am miluit sfânta noastră rugă... cu un sat, anume Șipotele, în ținutul Hârlăului, pe râul Miletin, cu iazuri și cu mori și cu vii și cu toate hotarele, și satul Muntenii, cu mori pe râul Bârlad, în ținutul Vasluiului”. Zâmbind, călugărul a adăugat: Deși e de mirare, am să-ți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sau emis de vreun instrument. Timp de câțiva ani, Emil Popescu nu făcu altceva decât să exploreze neobosit posibilitățile fantastice ale sintetizatorului. Din când în când, printre cele mai fidel redate zgomote naturale, foșnete de frunze uscate, fluierat de mierlă, șipot de râu, inflexiuni de voce feminină de o dulceață care te sfârșea, zgomot de avion la decolare, bolboroseală de delfini, saxofonistul, atât cât mai stătea în preajma Daciei din spatele blocului, avea prilejul să noteze febril bucăți muzicale orchestrate tulburător. Pur și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cinci sute de porci țărănești, care fac cincizeci de porci domnești... să se lase în pace... să nu-i tulbure cu nimic”. ― Același voievod, la 12 decembrie 1627 întărește ctitoriei sale Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Iași stăpânirea asupra satelor Șipotele, din ținutul Hârlău, și Munteni, din ținutul Vaslui, ambele sate având: iazuri, mori, vii, livezi... ― Să vedem, părinte, ce spune Miron Barnovschi Moghila voievod la 23 februarie 1629: “Iată domnia mea m-am milostivit și am dat o pivniță din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
îndemnat de dumnezeiasca râvnă, a ridicat din pajiște și din temelie o biserică... în Iași, în fața Curții domnești,... cu multe cheltuieli și jertfe bănești,... și împodobind-o, i-a închinat aceste două sate, Toporouții, moșia lui părintească, de moștenire, și Șipotul împreună cu proproietățile și bunurile lor și cu drepturile la dările pe oi, pe stupi, pe porci, la dijme și la orice alt haraciu și drept domnesc, ca să fie aceste sate închinate dumnezeieștii biserici a Adormirii... să strângă și să ia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Casata“ distrus la cutremurul din ’77, acasă la Florin Mugur, lângă biserica Sf. Spiridon Nou, la poa lele dealului Mitropoliei, la Agopian, în zilele de Sf. Ștefan - în casa lor de la cucurigu, vizavi de cinematograful Cotroceni - la Radu Tudoran, pe Șipotul Fântânilor, unde am văzut fil mul lui Barbăneagră cu Eliade, sau la Mircea Nedelciu, în Piața Lahovary colț cu Dionisie Lupu, unde mi-am ipostaziat mental atmosfera de la party-urile criterioniștilor. Și încă mi se prefiră alene pe ecranul interior serile
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Iași primit cu ordinul N-o 7768. 1) Școala de gradul II din cotuna Tabăra, comuna Bivolarii (cu învățătoriul Sava Mîndru) nu-i trecută în tablou. Nu cred însă că e de privit ca desființată. 2) În cotuna Oneștii, comuna Șipotele (N-o 14 în tabloul Ministeriului) e prevăzută ca existând o școală de gradul II, cu un învățătoriu numit N. Marian, despre care subsemnatul nu știe nimic, căci nu i s-au trimis nici cataloagele examenului general a. șc. 1874
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Aspasia Voinescu, institutoare de clasa 1 ș-a II la Școala Primară de Fete din Beilic, cere un congediu de treizeci zile. Alăturat sub A) și B) suplica ei și testimoniul medical. 2). D-nul Nicolae Ionescu, învățătoriu în comuna Șipotele, plasa Bahlui, județul Iași, cere congediu de la 15 - 30 a l. c. Alăturat sub C) certificatul medical. 3) În fine d-nul Emanoil Tanasachi, învățătoriu în cotuna Cîrjoaica (com. Cotnari, pl. Bahlui, jud. Iași), cere un congediu de 6 zile, adică
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
normal sau îi cunosc ca stăruitori în treaba lor. 89 [LEON NEGRUZZI] [Nr. 298] [Iași, noiembrie 1875] Primarul face necalificabile șicane (învățătorului) {EminescuOpXVI 136} 90 [LEON NEGRUZZI] [Nr. 299] [Iași, decembrie 1875] Inspectând în 29 noiemvrie a. c. școalele din com. Șipotele, pl. Bahlui, le-am aflat pe amândouă închise. Învățătoriul din cotuna Andrieșenii au pretextat că lipsa de lemne îl silește să ție școala închisă, iar cel din Șipote nici n-au fost vizibil pentru mine, de vreme ce lipsea din sat sub
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]