365 matches
-
deschid Moartea continuă să alerge înlăuntrul meu Ca pe un fericit zid al morții Moartea îmi șoptește cuvintele Și tot moartea îmi prescrie marile ei tratamente de sănătate De moarte mi-e frică și totuși către moarte zilnic alerg Cu șlițul desfăcut de colțișori ațâțători de cucoană Cu picioarele ridicate în ritm unul după altul Și dansând Acum moartea mea s-a ridicat deja către mine Mi-a pus labele ei din față pe umeri Mă adulmecă ușor dar nici eu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
frunzele strânse. Două potăi țâșniră dintr-un tufiș, Jenică se piti în spatele celorlalți. — Aici e bine, hotărî Maca, intrând, pe la spatele băncii, printre copaci. Are fiecare trunchiul lui, e destul pentru fiecare. — Ce-ți veni ? întrebă Tili. Maca trebălui la șliț, dar se încurcă și-și ridică în chip socratic arătătorul. — Știți de ce masculii celorlalte specii se împerechează doar din când în când, cum le vine vremea, în timp ce bărbaților le stă tot timpul gândul la regulat ? Privi triumfător spre ceilalți, dar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
te dau de mâncare la câini. (Herta mormăie o scuză) SCHWEINDI: Te absolv, pe tine Herta, ca și pe tine, domn' Karl, dar am să vă rog să întreprindeți încercarea să vă faceți mai buni. KARLI (Apasă fața Hertei de șlițul chiloților lui Schweindi): Chiar vrei să preiei o îmbunătățire asupra ta, tu, scroafă în călduri? Vrei chiar să faci un om mai bun din omul din tine? (Herta face semne că e de acord și e lăsată liberă. Cade la
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
țara asta. A devenit vizibil chiar și pentru țața Leana, de la parter, că băsescul nostru național, vrea doar un cadru, perfect legal, pentru un viol general. Și pentru asta. s-a gândit că ar fi nimerit să deschidă, el personal, șlițul Constituției, că urmarea va fi după placul lui, de veșnic pervers în materie de violare a drepturilor românilor. Citiți vă rog, cu mai multă atenție ceea ce propune, pițifelnicul acesta cu damf de Murfatlar. Una dintre cele mai mari inepții, este
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
asta. A devenit vizibil chiar și pentru țața Leana, de la parter, că Băsănăul nostru național, vrea doar un cadru, perfect legal, pentru un viol general. Și pentru asta. s-a gândit că ar fi nimerit să deschidă, el personal, șlițul Constituției, că urmarea va fi după placul lui, de veșnic pervers în materie de violare a drepturilor românilor. Citiți vă rog, cu mai multă atenție ceea ce propune, pițifelnicul acesta cu damf de Murfatlar. Una dintre cele mai mari inepții, este
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
plîns; poezia; povestea; priceput; proces; pui capăt; a pune punct; rapid; reflectare; o relație; relax; renunța; reparația; a rectifica; reuși; ridica; scrisoarea; semestru; semna; a semna; sigila; slujbă; socoteală; stimă; stopare; strica; strîngere de mînă; subiect; succes; școala; șiretul; șireturi; șlițul; tema; termen; termin; se termină; tîrziu; tot; de tot; totul; tranzacție; tratate; trecut; ultimul; uni; unison; ușurat; veni; verb; vorba; vorbă; zi (1); 772/216/72/144/0 închina: rugăciune (77); icoană (60); biserică (59); credință (48); Dumnezeu (37); ruga
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
un rând. Doar unul sau doi privesc cu milă către cei doi păcăliți. Gore Își șterge berea scursă pe cămașa cadrilată, roșu cu negru, În timp ce Gicu privește trist la pantalonii subțiri, albi, de vară, care au o pată mare În dreptul șlițului. Ridică privirea către Sandu și clatină din cap, a pagubă neașteptată: Te credeam om serios, Sandule, după față așa pari. Induci oamenii În eroare din greșeală. Parcă ai șaișpce ani, pe onoarea mea. I-a călcat nevastă-mea cu mare
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
trotuar. Mireasma parfumului ei Îmi umple nările. Sunt lipit de ea și-i simt căldura gingașă. Aș putea s-o țin așa o eternitate. Doamne, Îmi aduc aminte... era atât de demult... Apoi se Întâmplă. O Învârtoșare În chiloți și șliț și trebuie să adopt vechea poziție aplecare-și-ultimul-dans-În-discotecă pentru a o masca. — Ai mult de mers... trotuarul e foarte alunecos. — No, doar până la scara aia, arată ea spre ușa unei scări de bloc. — Îți dau o mână de ajutor, zâmbesc eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Se aplică aceleași reguli, zicem noi, răsucind zăvorul. — Nasol, spune ea, Împingând ușa după mine. Încercăm să o respingem, dar ne acaparează total, ca un costum ieftin, și urlă: — Haide, vreau să-ți opresc respirația, haide, și are mâinile În șlițul meu. Doamne, ce pute aici... haide Bruce... Sunt numai io la naiba, doar eu... S singur paici n pula mea... Mă smucesc, dar ea Încă se dă la mine, cotoroanța asta de rahat hihăitoare, ochii ei de curvă viciată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
în combinație cu minijupele și elimină portjartierele. Costumele bărbătești din anii '60 au jachetele scurte și sînt croite strîns pe corp (stilul slim-fit) și cambrate pe talie, punînd în evidență siluetele atletice sau subțiri. Buzunarele cu clape ale jachetelor au șlițurile tăiate oblic pe talie; deasupra buzunarului drept apare acum un buzunar mic, și el cu clapă, pentru monede. Reverele sînt foarte înguste și scurte. Cravatele sînt și ele foarte înguste și ceva mai scurte. Moda tinerească a deceniului al șaptelea
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
lângă mine. Când mașina se puse În mișcare, bărbatul de pe podea se foi ușor și făcu o tentativă de a se ridica, alegându-se astfel cu vârful cizmei lui Rienacker după ureche. — Da’ ce-a făcut? Și-a lăsat deschis șlițul pantalonilor? — E un nemernic de comunist, răspunse Rienacker, furios nevoie mare, de parcă arestase vreun pedofil. E un nenorocit de poștaș de noapte. L-am prins În flagrant În timp ce Împrăștia fluturași bolșevici de la KPD În cutiile de scrisori din cartierul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
că-mi scuipă În față: — Ce dracu’ e aia conștiință? zise el și trecu de ușă. Afară din han, m-am grăbit să-l urmez În direcția unuia dintre adăposturile pentru bărci. Din ea ieși un bărbat, Încheindu-se la șlițul pantalonilor. Interpretând greșit mersul avântat al șefului său, rânji și Îl Întrebă: — Ai venit să i-o tragi și tu o dată, șefu’? Roșcovanul Își ridică mâna la nivelul bărbatului, Îl privi inexpresiv o clipă și apoi Îi trase un pumn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
dori? —Cafea și fructe. Dylan plecă și Clodagh s-a lăfăit în pat, întinzându-se ca o stea de mare, până când el a reapărut cu o cană într-o mână și cu o banană în cealaltă. A pus banana în dreptul șlițului, îndreptată în jos, apoi, când Clodagh s-a uitat către el, s-a prefăcut surprins și a ridicat banana. —Vai, doamnă Kelly, exclamă el. Sunteți atât de frumoasă! Clodagh râse, dar simți cum un firicel de vinovăție începe să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Noroc că ea nu mânca. — Acum tu, spuse el. Cu un zâmbet plin de subînțeles - atitudinea este importantă - și-a tras rochia albă peste cap dintr-o mișcare fluidă. Kelvin avea dreptate - nu purta chiloți. —Frate, râse Wayne, desfăcându-și șlițul. Erecția lui a țâșnit în față, deja aproape la capacitate maximă. Nu purta chiloți. Ea simți un fior. Era atât de pregătită pentru asta. Nu era primul cu care se culca de când nu mai era cu Oliver. La puțin timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
teamă. Nu o spăla în mod normal pe cap. Ea știa asta. Și el știa asta. Era mult prea intim. Și mai era ceva. O prezență. O duritate în zona ficatului ei care corespundea cu zone unde trebuia să fie șlițul lui Jack. Sau își imagina ea...? — Poate ar fi bine să îl clătești acum, spuse ea încet. Și pune puțin balsam, dar grăbește-te. Voi întârzia. Acesta este Jack Devine. Șeful șefei ei. Nu știa ce se petrecea, dar orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
intra În toaleta bărbaților. Clătinând din cap, o urmă Într-o sală de baie ai cărei pereți erau Îmbrăcați În faianță alb-negru. Când Watson strigă „Colin Miller?“ se auziră diverse țipete În timp ce oameni În toată firea, Își Închiseră la repezeală șlițurile și o luară la fugă spre ieșire. În final, un singur bărbat rămase Înăuntru: scund, bine făcut, Îmbrăcat Într-un costum gri-Închis foarte scump după aspect. Lat În umeri și cu o tunsoare de modă veche, fluiera discordant În fața pisoarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
fără ocolișuri ce putea să facă cu oferta lui. Logan păși Între ei Înainte ca Watson să Îi demonstreze de ce era supranumită „Rupe-Coaie“. Ziaristul făcu Încă o dată cu ochiul, mai zăbovi puțin cu spatele la cei doi și apoi se Întoarse Închizându-și șlițul; câte un inel de aur Îi strălucea pe fiecare deget. Un lanț de aur Îi atârna la gât peste cămașa de mătase și cravată. — Domnul Miller? Întrebă Logan. — Mda, vreți un autograf? Se Îndreptă țanțoș către chiuvetă, ridicându-și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ea Îi scoase tricoul. Corpul lui era bine clădit și mai era Încă bronzat. Păr negru și gros Începea de la buric În jos și se pierdea sub cureaua de la blugi. Ea i-a desfăcut catarama și a Început să tragă șlițul În jos. Vârful penisului i se ivea de deasupra elasticului de la boxeri. O picătură mică de spermă se vedea pe vârful lui. Ea o șterse cu degetul și, Îngenunchind lângă el, a Început să-i facă sex oral. El se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
plac la tot soiu de curioși care punea Întrebări dăspre căruță și, cu fiecare tablo vivant care io Îl zugrăveam pentru ei, Îi năuceam și mai nașpa. Am săpat conștiincios ca genistu, până am aflat că lu Limardo Îi făcuse șliț pă la cinci după-amiaza cu propiu șiș-ascuțitoare dă os. Uite ce-i, pe ăi care cred că chestia asta de nici nu știi cum s-o esplici e mister io-i cred săriți dă pă fix, că doar buclucu ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nici nu-i cazul, dar ospitalier sîntem. În pagina 4, Eugen Barbu nu ține cont de faptul c-a murit de vreo șase luni, și-i beștelește pe americani. „Uite că noi nu mai voim să ni se umble la șliț”, zice, rafinat ca-ntotdeauna, și adaugă: „Mai lăsați fudulia, care i-a pierdut pe mulți”. Observații: acel mai demonstrează limpede că ni s-a mai umblat la șliț. Această acțiune poate fi plăcută sau neplăcută. Apoi, trecînd peste evidența că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
americani. „Uite că noi nu mai voim să ni se umble la șliț”, zice, rafinat ca-ntotdeauna, și adaugă: „Mai lăsați fudulia, care i-a pierdut pe mulți”. Observații: acel mai demonstrează limpede că ni s-a mai umblat la șliț. Această acțiune poate fi plăcută sau neplăcută. Apoi, trecînd peste evidența că fudulia nu numai că n-a pierdut pe nimeni dar chiar a asigurat, În felul ei catifelat, continuitatea speciei umane, bine că măcar n-a căzut din avioanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe nimeni dar chiar a asigurat, În felul ei catifelat, continuitatea speciei umane, bine că măcar n-a căzut din avioanele Îngerilor Albaștri peste casa maestrului care, În acest caz oarecum de bombardare, ar fi trebuit să-și umble la șliț singur, dacă nu de spaimă, măcar În scop de aducere aminte. Precum Iulian Mincu care-și apără vechea teză a alimentației raționale, teză care cică a apărut Într-o carte de teze vîndută În peste o sută de mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
erau doi bătrînei. Pe podeaua cabinei, pe sub ușă, se vedeau niște pantaloni de flanelă gri. Bud se lăsă pe vine, se uită și... bingo! - niște mîini pipăiau cu drag un purcoi de bijuterii. Babalîcii de la pisoare se Încheiară rapid la șlițuri și o șterseră. Bud bătu În ușa cabinei. — Hai, afară! A venit Moș Crăciun. Ușa se deschise brusc și prin ea ieși un pumn. Bud Îl primi În plin, se retrase, Împleticindu-se, și se lovi de o chiuvetă. Confruntat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
și volumul sunetului reveni: o voce de bărbat, foarte joasă și sonoră. Pe ecran era un bărbat. Ținea în brațe un copil. Un film documentar, probabil. Am oprit sunetul televizorului și m-am uitat să văd dacă eram încheiat la șliț. Am aruncat o privire prin apartament. Era mare dezordine. Mi-am dat seama că n-aveam timp să remediez situația și m-am dus să deschid. Cine putea fi la ora nouă și un sfert într-o seară de joi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Findlay clătină din cap, extazul și regretul întrecându-se pentru supremație în gândurile lui. Inutil să mai spun că el mă va distruge. Și viceversa. — Viceversa? — Exact. I-am descheiat cămașa, i-am descheiat pantalonii, i-am descheiat nasturii de la șliț. Nu-ți voi jigni sensibilitățile de crescător de exemplare rafinate, Michael, cu o descriere amănunțită - o descriere în cele mai mici detalii, am putea spune - a deliciilor care au urmat. Te rog numai să-ți imaginezi ce șoc am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]