2,554 matches
-
pe tot terenul și caută să prindă „porumbeii”. Sunt prinși „porumbeii” care sunt atinși iar cei liberi se înapoiază iar la cuibul lor sau pot merge la cuibul „ulilor” pentru ca atingând „porumbeii” prinși să le redea libertatea. 24.Pisica și șoarecele Elevii sunt așezați în cerc cu brațele lăsate jos pe lângă corp fără a fi apucați de mână. Între elevii din cerc este o distanță de un elev, atât cât să poată trece un elev. Învățătorul alege doi elevi, unul „pisică
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
așezați în cerc cu brațele lăsate jos pe lângă corp fără a fi apucați de mână. Între elevii din cerc este o distanță de un elev, atât cât să poată trece un elev. Învățătorul alege doi elevi, unul „pisică” și altul „șoarece”. „Pisica” stă în interiorul cercului iar „șoarecele” în afara cercului. La un semnal, jocul începe. „Șoarecele” din afară încearcă să intre în interiorul cercului, răsucind un elev complet intrând și ieșind din cerc. „Pisica” vrea să-l prindă. În timp ce „șoarecele” se învârtește, spune
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
jos pe lângă corp fără a fi apucați de mână. Între elevii din cerc este o distanță de un elev, atât cât să poată trece un elev. Învățătorul alege doi elevi, unul „pisică” și altul „șoarece”. „Pisica” stă în interiorul cercului iar „șoarecele” în afara cercului. La un semnal, jocul începe. „Șoarecele” din afară încearcă să intre în interiorul cercului, răsucind un elev complet intrând și ieșind din cerc. „Pisica” vrea să-l prindă. În timp ce „șoarecele” se învârtește, spune un cuvânt oarecare împreună cu numărul de câte ori
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
mână. Între elevii din cerc este o distanță de un elev, atât cât să poată trece un elev. Învățătorul alege doi elevi, unul „pisică” și altul „șoarece”. „Pisica” stă în interiorul cercului iar „șoarecele” în afara cercului. La un semnal, jocul începe. „Șoarecele” din afară încearcă să intre în interiorul cercului, răsucind un elev complet intrând și ieșind din cerc. „Pisica” vrea să-l prindă. În timp ce „șoarecele” se învârtește, spune un cuvânt oarecare împreună cu numărul de câte ori intră în cerc. Dacă „șoarecele” reușește să intre
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
pisică” și altul „șoarece”. „Pisica” stă în interiorul cercului iar „șoarecele” în afara cercului. La un semnal, jocul începe. „Șoarecele” din afară încearcă să intre în interiorul cercului, răsucind un elev complet intrând și ieșind din cerc. „Pisica” vrea să-l prindă. În timp ce „șoarecele” se învârtește, spune un cuvânt oarecare împreună cu numărul de câte ori intră în cerc. Dacă „șoarecele” reușește să intre în cerc de câte ori cerea numărul, „pisica” pierde. Când cercul este prea mare se pun două „pisici” sau se organizează două cercuri. „Șoarecele” nu
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
semnal, jocul începe. „Șoarecele” din afară încearcă să intre în interiorul cercului, răsucind un elev complet intrând și ieșind din cerc. „Pisica” vrea să-l prindă. În timp ce „șoarecele” se învârtește, spune un cuvânt oarecare împreună cu numărul de câte ori intră în cerc. Dacă „șoarecele” reușește să intre în cerc de câte ori cerea numărul, „pisica” pierde. Când cercul este prea mare se pun două „pisici” sau se organizează două cercuri. „Șoarecele” nu are voie să învârtească un elev fără ca el să pătrundă în cerc. După o
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
În timp ce „șoarecele” se învârtește, spune un cuvânt oarecare împreună cu numărul de câte ori intră în cerc. Dacă „șoarecele” reușește să intre în cerc de câte ori cerea numărul, „pisica” pierde. Când cercul este prea mare se pun două „pisici” sau se organizează două cercuri. „Șoarecele” nu are voie să învârtească un elev fără ca el să pătrundă în cerc. După o perioadă de timp, jucătorii se schimbă. 25.Mingea prin tunel Jucătorii sunt așezați în flanc câte unul pe două sau mai multe șiruri care constituie
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
cerc trebuie pus la loc. Nu este voie să se culeagă deodată cartofii din cuiburi sau să se ia toți în mână deodată fiindcă jucătorul care urmează nu pleacă decât atunci când cel dinaintea lui a trecut linia de plecare. 8.Șoarecele își prinde coada Clasa este împărțită în grupe de 5-10 elevi, fiecare grupă având câte un conducător care răspunde de grupa sa. Elevii sunt așezați în flanc câte unul la o distanță de-un braț. Conducătorul grupei se află în
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
vom aminti: privighetoarea, mierla, cucul, sturzul[ acestea abundă în regiune ,în toate anotimpurile]. În rândul lumei animale vom aminti: vipera cu corn[Vipera ammodytes], șarpele lui Esculap[ Tropinopodus tesenotus], șoparla . Animalele predominante în pădurile din Moldova Nouă sunt: vulpea, lupul, șoarecele gulerat, pârșul, jderul de pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca. Rețeaua de ape din zonă este bogată în diferite specii de pești, cum ar fi: păstrăv curcubeu, lipan, mreana, cega, somnul, șalăul,știuca. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ Județul Caraș Severin
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
încercând să mă explic fiului meu nenăscut, așa umplu pagini întregi, ultimul meu caiet, mă gândesc la o pâine neagră pe care am lăsat-o afară într-o noapte, a doua zi di-mi-nea-ță am văzut tunelul pe care îl săpase șoarecele, rozând din ea, am tăiat pâinea felii și în fiecare clipă am văzut conturul șoarecelui, m-am gândit la Anna, aș da orice să nu mă mai gândesc niciodată la ea, nu mă agăț decât de lucrurile pe care vreau
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
gândesc la o pâine neagră pe care am lăsat-o afară într-o noapte, a doua zi di-mi-nea-ță am văzut tunelul pe care îl săpase șoarecele, rozând din ea, am tăiat pâinea felii și în fiecare clipă am văzut conturul șoarecelui, m-am gândit la Anna, aș da orice să nu mă mai gândesc niciodată la ea, nu mă agăț decât de lucrurile pe care vreau să le pierd, mă gândesc la ziua în care ne-am cunoscut, își însoțea tatăl
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
și când să-l fac pe al treilea...deodată îl văd!!!...Era mititel-mititel și ședea agățat cu capul în jos de o stinghie...Se legăna uite-așa: haitea-haitea...haitea haitea...Avea niște urechi mari de tot, iar capul ca de șoarece. Si cu ochii mă spărgea nu alta!... Avea niște gheare, ferească-mă Dumnezeu! ...„Inseamnă că ucigă-l toaca numai noaptea îi mare, da’ ziua se face așa ca aista.” îmi ziceam eu, abia ținându mă pe picioare. Nu știam cum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
prin ani, cât drum am bătut cu piciorul, ca să-mi pot face serviciul pe care l-am avut, în condiții exemplare! Numai eu știu în câte zile nam mâncat și n-am băut, nu am avut mai mult decât un șoarece oarecare, dar nu m-am dat bătut. O felie de pâine am putut s-o pun de-oparte, pe aia am pus-o; un bănuț am putut să-l economisesc, pe ăla l-am economisit. și, zilele, și nopțile, și anii
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
largă recunoaștere internațională. Fraza, exact în această exprimare, ar fi fost auzită de dumnealui, cică, de la niște străini foarte serioși, însă cu simțul umorului. Cred că un individ mult mai avizat decât specialistul nostru în jurnalism, probabil vreun nenorocit de șoarece de bibliotecă răzbunător, i-a aruncat acestuia o ditamai șopârla ca nadă, iar expertul nostru în mass-media, hulpav, a înghițit-o cu tot cu undiță, încântat de frumusețea zicerii. Naiv, a prezentat-o mai apoi ca fiind un fapt de viață real
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mine, dispărea. Nu se făcea că pleacă. Chiar pleca. Știa foarte bine că nu-mi plăceau fetele care se îmbie cu forța când vor să intre în viața unui bărbat. Sau cele care se joacă cu bărbatul ca pisica cu șoarecele. Și, ca să repare greșeala, crezând că mă provocase la culme totuși, se retrăgea intenționat. Probabil că voia să-mi dea timp de gândire și aștepta s o chem înapoi. După câteva săptămâni abia, când era deja convinsă că între mine
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
făcând haz de constituția fizică a celuilalt. Ascultă, măi hăndrălăule, - începe Esesistu' - care ai stat cu mine-n bancă prin clasa I, când și-a dat capsomana aia de tovarășa, seama că nu ne potrivim, că eram ca elefantul cu șoarecele, și care mi-ai dat destule coate în coaste, briciu’ mă-tii, spune mi și mie, cum e aerul acolo sus? Atâta îi trebuia lui Titi, să-i dea cineva apă la moară, că și hotăra să-i dea repede
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
afla fiorul apropierii de nemărginit după posibilități. Toți acești nefericiți cronici, care aveau nevoie de mângâierea doamnei cu coasa pentru a se simți vii, care-i atingeau obrazul Înghețat cu degetul, chicotind apoi Înfiorați ca niște fetițe la vederea unui șoarece, nu dovedeau pic de respect pentru moarte. O căutau doar pentru a-și extrage din apropiere doza de satisfacție, dar și, ca În cazul unei cocote celebre, pentru a le da de veste tuturor că-și permiteau s-o aibă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
migălea ceva la o masă. Cât despre ce scria la computer, puteam doar presupune că era vorba de un alt roman polițist. Partea cea mai neplăcută când spionezi pe cineva e Însă alta. O pisică pândește doar câteva secunde un șoarece, apoi Îl prinde, Îl joacă un timp Între lăbuțe și până la urmă Îl ronțăie. Doi oameni se comportă Însă ca două pendule legate Între ele: urmăritul Îi transferă Încontinuu energia sa urmăritorului și, În timp, cei doi ajung să vibreze
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
timp, cei doi ajung să vibreze la unison. Cum Demiurgul nu făcea mai nimic, funcționând parcă după legile stricte ale unui angrenaj, monotonia existenței sale trecuse șoseaua și se impregnase În viața mea. Uneori, aveam chiar impresia că eram un șoarece pândind o pisică. După vreo patru zile, eram Închis Într-un cub de plictiseală groasă ca marmelada, căci dincolo, Kuznețov traversa În mod evident o pană de inspirație. Abia de mai scria ceva, În restul timpului plimbându-se În lung
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
la revedere. Ceva nou Însă tot apăruse. Când m-am reinstalat la postul de pândă, l-am regăsit pe Kuznețov Într-o vervă de zile mari. Scria la foc automat, iar prin desișul de pe figură i se ițea codița de șoarece a unui zâmbet. Mai mult, pentru prima oară de când Îl urmăream, l-am văzut destupând o sticlă de șampanie și turnându-și o porție generoasă. A scos la imprimantă un teanc grăsuț de foi, pe care l-a așezat sub
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Doar o puzderie de foi erau răspândite pe jos, vânzolite de vânt, făcându-se vizibile numai prin rândurile imprimate, pentru că, atât cât vedeam cu ochii, În fața mea era un gol imens, de un alb strălucitor. Mă Înșelasem. Nu eram un șoarece care pândise o pisică, ci un șoarece cu cheiță, care se Învârtea În cerc. Nota lui Dmitri Kuznețov. Așa este. Nu considerasem necesar să descriu o clădire și un cartier mărginaș, situate În afara scenei unde urma să aibă loc acțiunea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pe jos, vânzolite de vânt, făcându-se vizibile numai prin rândurile imprimate, pentru că, atât cât vedeam cu ochii, În fața mea era un gol imens, de un alb strălucitor. Mă Înșelasem. Nu eram un șoarece care pândise o pisică, ci un șoarece cu cheiță, care se Învârtea În cerc. Nota lui Dmitri Kuznețov. Așa este. Nu considerasem necesar să descriu o clădire și un cartier mărginaș, situate În afara scenei unde urma să aibă loc acțiunea cărții. De ce-aș fi făcut-o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
creație a cunoscut împliniri faimoase sub condeiul unor prozatori precum Mihail Bulgakov, Boris Pasternak, Alexandr Soljenițîn, Milan Kundera. în literatura română, creatorul veritabilului roman politic este, neîndoios, Ion D. Sîrbu. Menționat în antumitate grație unui volum de nuvele, publicat tîrziu (Șoarecele B. și alte povestiri), precum și printr-o activitate de dramaturg, persistentă, deși lipsită de un deosebit relief, Sîrbu s-a afirmat la un mod decisiv abia postum, prin romanele Adio, Europa!, Lupul și Catedrala, prin Jurnalul unui jurnalist fără jurnal
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9162_a_10487]
-
mai ajunge la capătul suferinței, că viziunea sa este mai învolburată ca de obicei, iar demonii care de fiecare dată se ofereau să-l călăuzească pieriseră și ei fără urmă. Brusc, i se păru că întunericul seamănă cu aripile unui șoarece zburător imens, mai negru decît o rugăciune, și un milion de gînduri începură să-i dea tîrcoale ca o haită de lupi. Se lumina de ziuă, cînd, întins în patul conjugal alături de doamna Mina, domnul Președinte își dădu seama că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
femeie simte nevoia unui statut în societate, era timpul să se gîndească și la sentimentele ei. — Promiteți-ne că dacă o să vă ajungeți n-o să uitați de noi, dom’ Roja, îl rugă Gulie, privindu-l cu ochișorii lui mici, de șoarece. Nu avea voie să intre în panică, trebuia să se miște repede, începu deci să cerceteze atent toate ungherele camerei trăgînd în același timp atent cu urechea la susurul apei din chiuveta de la baie. Acum că sînteți cu toții la mîna
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]