1,860 matches
-
colectivității, lupta pentru învingerea dificultăților, respectarea exemplară a regulilor de joc vor pregăti, treptat, omul de mâine, capabil să se integreze societății. Participând la joc, copiii își formează unele abilități, deprinderi individuale, care favorizează socializarea individului. AUTORII CLASA I 1.Șoimii și păsărelele Locul - sală, teren. Colectivul clasei se va împărți în două echipe. Fiecare echipă își va desemna un elev ce devine „șoim”, restul membrilor echipei fiind numiți „păsărele”. Pe terenul de joc se va delimita un dreptunghi despărțit în
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
la joc, copiii își formează unele abilități, deprinderi individuale, care favorizează socializarea individului. AUTORII CLASA I 1.Șoimii și păsărelele Locul - sală, teren. Colectivul clasei se va împărți în două echipe. Fiecare echipă își va desemna un elev ce devine „șoim”, restul membrilor echipei fiind numiți „păsărele”. Pe terenul de joc se va delimita un dreptunghi despărțit în două coloane de o linie longitudinală. Echipele se vor așeza față în față la capetele dreptunghiului iar „șoimii” vor ocupa fiecare câte un
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
desemna un elev ce devine „șoim”, restul membrilor echipei fiind numiți „păsărele”. Pe terenul de joc se va delimita un dreptunghi despărțit în două coloane de o linie longitudinală. Echipele se vor așeza față în față la capetele dreptunghiului iar „șoimii” vor ocupa fiecare câte un culoar așezându-se la mijloc. Odată cu începerea jocului, păsările din ambele echipe vor căuta să treacă prin culoarul păzit de șoimi fără a fi atinși de aceștia. În cazul când șoimul atinge o păsărică, aceasta
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
o linie longitudinală. Echipele se vor așeza față în față la capetele dreptunghiului iar „șoimii” vor ocupa fiecare câte un culoar așezându-se la mijloc. Odată cu începerea jocului, păsările din ambele echipe vor căuta să treacă prin culoarul păzit de șoimi fără a fi atinși de aceștia. În cazul când șoimul atinge o păsărică, aceasta va fi exclusă din joc. Indicații metodice Jocul poate fi încadrat în timp sau poate să se desfășoare până când toate păsărelele vor fi prinse. Șoimul va
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
la capetele dreptunghiului iar „șoimii” vor ocupa fiecare câte un culoar așezându-se la mijloc. Odată cu începerea jocului, păsările din ambele echipe vor căuta să treacă prin culoarul păzit de șoimi fără a fi atinși de aceștia. În cazul când șoimul atinge o păsărică, aceasta va fi exclusă din joc. Indicații metodice Jocul poate fi încadrat în timp sau poate să se desfășoare până când toate păsărelele vor fi prinse. Șoimul va prinde păsărelele din echipa respectivă. 2.Ogarul și iepurele Locul
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
de șoimi fără a fi atinși de aceștia. În cazul când șoimul atinge o păsărică, aceasta va fi exclusă din joc. Indicații metodice Jocul poate fi încadrat în timp sau poate să se desfășoare până când toate păsărelele vor fi prinse. Șoimul va prinde păsărelele din echipa respectivă. 2.Ogarul și iepurele Locul: teren, sală. Întreaga clasă se va organiza în coloană de gimnastică luând poziția ghemuit, primind rolul de arbori. Din colectiv se aleg doi elevi care vor primi rolul de
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
cu un picior în Evul Mediu și celălalt în modernitate (sindrofiile high-life-ului bucureștean), ține mai curând de carnavalesc și pitoresc, fie că este vorba de bucatele servite la ospețe sau de portul popular, de jocuri cinegetice de prestanță (vânătoarea cu șoim) sau ritualuri religioase, de sărbători sau cutume. Oricum, specificul românesc acreditat de acestea conturează o puternică tradiție și o artă autentică de a trăi și iubi (o artă cu rădăcini sacre). Romanciera pune la bătaie toate trucurile romanului de veac
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
luni seară, o atenționare nowcasting Cod galben de ploi și vijelii. Între orele 21:15 și 22:15, în județul Arad - zona localităților Cernei, Craiva, Beliu, Hasmas, Arcchis, Cărând, în județul Bihor - zona localităților Olcea, Ucuris, Hodisel, Oclusă de Beiuș, Șoimi, Dumbravita de Codru și Husasau de Tinca, Miersig, Sititeleg, Osand, Gepis, se vor semnala frecvente descărcări electrice, grindină de dimensiuni mici, averse de ploaie care vor cumulă izolat peste 15 l/mp, intensificări ale vântului de scurtă durată. Administrația Națională
God Galben de furtună by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77177_a_78502]
-
am ajuns aproape de casele de sub poala pădurii... Și unde au pornit a toca mitralierele și automatele rușilor!... Ochii mei nu vedeau decât cumpăna fântânii... Mișcarea ostașilor de lângă mine o simțeam fără să-i urmăresc cu privirea... Se mișcau ca un șoim gata să înhațe prada din zbor! Mitralierele făceau legea, forțându-ne să folosim terenul din plin. Ca la carte. Din când în când, se auzeau exploziile grenadelor. Mă apropiam cu repeziciune de casa mea... O rafală de mitralieră m-a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
dat liber, s-a auzit o voce peltică. Ne-am Întors În direcția de unde venise vocea. Stepa Chiorul a răsărit din spatele ușii, pe care a trântit-o cu piciorul, și a Înaintat către noi. Era Îmbrăcat ca Humphrey Bogart În Șoimul maltez, costum negru, cămașă albă, cravată și pălărie lăsată peste unicul ochi funcțional. Cu șuncile strânse În costum, părea o balenă deghizată În pinguin, iar dacă ațele ar fi cedat, nasturii sugrumați de butoniere puteau produce mai mult rău decât
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
chec cu gust de banane. Cu lacrimi în ochi, pătimind din greu, prefera să-și dea singură pe răzătoare hreanul decât să cumpere acele pișehț 1 vândute în sticle la magazinele de delicatese. Îl urmărea pe măcelar „cu ochi de șoim“, cum spunea ea, să fie sigură că nu uită să-i dea carnea tranșată prin mașina de tocat kușer. Le dădea telefon tuturor gospodinelor din bloc care își uscau rufele pe sfoară afară, în spate - într-un rând, mânată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
este Honggur, despre care autorii spun că întruchipa cele "99 de virtuți ale mongolilor" și toate calitățile vitejilor din stepă. El nutrea un devotament nețărmurit față de popor și o ură de neînduplecat față de inamici, avea spirit de luptător și curajul șoimului de munte. Pentru interesele statului Baomuba, el n-a pregetat nicio clipă să-și sacrifice viața. Honggur este simbolul temperamentului etniei mongole caracterizat prin abnegație, tenacitate, perseverență și cutezanță. În epopeea Jangar apar multe fragmente în care sunt descrise minuțios
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
sau alte spirite care-și au culcușul acolo în ceață (nu atât înfricoșătoare, cât necunoscute și, tocmai de-asta, cu mult mai înfricoșătoare), să-ți obișnuiești ochii cu lumina difuză, lăptoasă, grea, să reciți vreo strofă dintr-o poezie cu șoimi ai patriei ca să prinzi puțin curaj: „Noi suntem viitorul/ Și-n țara ce-o clădim/ În zborul către mâine/ Ca șoimii o să fim“. Ciudat. Poate că în momentul acela vreo incantație misterioasă a făcut ca spiritul de șoim să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mai înfricoșătoare), să-ți obișnuiești ochii cu lumina difuză, lăptoasă, grea, să reciți vreo strofă dintr-o poezie cu șoimi ai patriei ca să prinzi puțin curaj: „Noi suntem viitorul/ Și-n țara ce-o clădim/ În zborul către mâine/ Ca șoimii o să fim“. Ciudat. Poate că în momentul acela vreo incantație misterioasă a făcut ca spiritul de șoim să se cuibărească în mine, ca o mlădiță înmugurită din trunchiul strămoșesc, dar nu mi-am deschis aripile spre lumină, către patrie nici atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
poezie cu șoimi ai patriei ca să prinzi puțin curaj: „Noi suntem viitorul/ Și-n țara ce-o clădim/ În zborul către mâine/ Ca șoimii o să fim“. Ciudat. Poate că în momentul acela vreo incantație misterioasă a făcut ca spiritul de șoim să se cuibărească în mine, ca o mlădiță înmugurită din trunchiul strămoșesc, dar nu mi-am deschis aripile spre lumină, către patrie nici atât (patria era grasă, avea părul permanent și semăna leit cu tovarășa Stănescu de la grădiniță), ci am început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
tata, explozia de înjurături, pumnii), un fel de carcasă inutilă, abandonată pe un fotoliu roșu; sus era mult mai bine, puteam să întorc capul când vroiam, să privesc doar ceea ce aveam chef să privesc, să trag cu ochiul meu de șoim, pentru o clipă, la mama în fața oglinzii de la baie încercând să se spele pe față, cu pulovărul ei galben cu floricele pătat de un roșu violent (sânge? și dacă era vopsea, tempera, acuarelă?), „ieși, Mateiaș, ieși“, intrase, se pare, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
minut, tați care erau tot timpul, nu ca al meu, care nu prea era, v-am spus, nu contează, tata e tata, altă definiție mai bună nu pot găsi (și nici n-am să încerc să găsesc), iar eu eram șoim și zburam deasupra ceții, cu patria n-aveam pe atunci nici o treabă, ceața se strecurase cumva pe sub ușa noastră, continua și pe scara blocului, nici nu m-a lăsat să văd dacă Filip plângea, dacă îl strângea pe Matei cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
căldura pe care o simțeam venea din altă parte, de unde Dumnezeu putea să vină?, treptele bufneau sub pașii lor, Filip și Matei, iar apoi, nu știu, poate noaptea de afară, poate felinare, poate cald sau poate frig, a dispărut și șoimul, m-a rugat Matei să mă întorc și am dispărut amândoi înghițiți de ceață. Am redevenit șoim (ceea ce-i totuna cu viitorul) atunci când am conștientizat (tovarășele noastre au avut grijă de asta) că limba aia roșie și ascuțită la vârf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
pașii lor, Filip și Matei, iar apoi, nu știu, poate noaptea de afară, poate felinare, poate cald sau poate frig, a dispărut și șoimul, m-a rugat Matei să mă întorc și am dispărut amândoi înghițiți de ceață. Am redevenit șoim (ceea ce-i totuna cu viitorul) atunci când am conștientizat (tovarășele noastre au avut grijă de asta) că limba aia roșie și ascuțită la vârf, de elefant cu iatagan în gură, nu ne-a fost prinsă la gât așa, de florile mărului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ascuțită la vârf, de elefant cu iatagan în gură, nu ne-a fost prinsă la gât așa, de florile mărului, că ea se numește cravată, iar cravata asta a fost lăsată pe pământ ca să facă niște legături bizare între copii, șoimi, Patrie și Partid, în sensul în care copiii cu cravată sunt șoimi pe care i-a născut Patria ca să zboare și să-i mulțumească Partidului că i-a trimis la grădiniță. Trebuie să recunosc că ceva era putred în toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fost prinsă la gât așa, de florile mărului, că ea se numește cravată, iar cravata asta a fost lăsată pe pământ ca să facă niște legături bizare între copii, șoimi, Patrie și Partid, în sensul în care copiii cu cravată sunt șoimi pe care i-a născut Patria ca să zboare și să-i mulțumească Partidului că i-a trimis la grădiniță. Trebuie să recunosc că ceva era putred în toată tărășenia asta. De fapt, erau chiar mai multe. Unu la mână: dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Patria ca să zboare și să-i mulțumească Partidului că i-a trimis la grădiniță. Trebuie să recunosc că ceva era putred în toată tărășenia asta. De fapt, erau chiar mai multe. Unu la mână: dacă unii copii se transformă în șoimi, n-o fac nicidecum de plăcere, ca să se afle în treabă sau ca să-și bronzeze, nestingheriți, aripile sub soare. Motivele sunt în general altele, zborul e scurt și haotic, iar amintirile cam triste. Doi la mână: cravata nu valorează în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fi și patru la mână: dacă despre Patrie mai știam cât de cât ceva, cum se îmbracă, când se enervează, Partidul chiar nu mi-l puteam închipui defel. În rest, n-aveam nimic împotrivă ca Patria să nască turme de șoimi (un fel de văcuțe cu aripi), pe care să le trimită la păscut lumină într-un plai ca o grădină. Era treaba ei de Patrie și cu chestii din astea e bine să nu-ți bați prea tare capul. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mai pare un pic aiurea e că la grădiniță nu ni s-a vorbit niciodată despre Cristos care, dacă e să dau crezare statisticilor, e prima ființă zburătoare din acest roman. Poate că pe el, pe Cristos, nu-l făcuseră șoim (Coșuță a omis întotdeauna să-mi spună dacă zbura cu cravata la gât) sau poate că el fâlfâia peste blocuri cu toată șleahta lui de zărghiți din cu totul alte motive, necunoscute tovarășei Stănescu. Părerea mea sinceră (luați-o ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
gât) sau poate că el fâlfâia peste blocuri cu toată șleahta lui de zărghiți din cu totul alte motive, necunoscute tovarășei Stănescu. Părerea mea sinceră (luați-o ca pe o paranteză) e că, în lipsa altor dovezi, Cristos a fost întâiul șoim al acestei patrii. Nu că ar avea vreo importanță și în nici un caz nu spun asta ca s-o contrazic pe tovarășa. Aș fi dus rău cu pluta (sau cu vaca sau cu sorcova) dacă m-aș încumeta la așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]