109 matches
-
rarități floristice; printre care: cruciuliță ("Senecio paludorus"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), pufuliță (cu specii de: "Epilobium hursutum" și "Epilobium palustre"), susai mare ("Sonchus palustris"), săgețică ("Geranium pratense"), joiană ("Oenanthe silaifolia"), "Lathyrus palustris" o specie rară din familia Fabaceae, orhidee ("Hammarbya paludosa"), șopârliță albă ("Parnassia palustris"), broscăriță ("Triglochin palustre"), frigări ("Geranium palustre"), bolonică ("Sium latifolium"), gălbinea ("Rorippa amphibia"), mărăraș ("Oenante aquatica"), ferigă ("Dryopteris thelypteris") sau rogojel ("Carex paniculata"). Fauna este reprezentată de peste 180 specii de păsări migratoare, care cuibăresc sau tranzitează zona. În
Lacul Fărăgău () [Corola-website/Science/324432_a_325761]
-
munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințura ("Gențiana punctata"), veronica ("Veronica baumgartenii"), căldărușa ("Aquilegia vulgaris"), angelica ("Angelica archangelica"), clopoței de munte ("Campanula alpina"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), volovatic ("Swertia punctata"), capul-călugărului ("Leontondon croceus"), șopârlița ("Veronica bellidioides"), cupă ("Gențiana kochiana"), arnica ("Arnica montană"), stupitu-cucului ("Cardamine amară"), ruginare ("Andromeda polifolia"), garoafa ("Dianthus glacialis ssp. gelidus"), gălbenuș ("Crepis conyzifolia"), sau rogozuri (cu specii de: "Carex capillaris, Carex nigra, Carex diandra, Carex limosa"). Fauna parcului este una diversificata
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințură ("Gentiana punctata"), veronică ("Veronica baumgartenii"), căldărușă ("Aquilegia vulgaris" și "Aquilegia nigricans"), angelică ("Angelica archangelica"), clopoței de munte ("Campanula alpina"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), volovatic ("Swertia punctata"), capul-călugărului ("Leontondon croceus"), șopârliță ("Veronica bellidioides"), orhidee ("Dactylorhiza cordigera"), cupă ("Gentiana kochiana"), omag (Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum), ghiocel ("Galanthus nivalis"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), bulbucul de baltă ("Caltha palustris"), arnică ("Arnica montana"), stupitu-cucului ("Cardamine amara"), ruginare ("Andromeda polifolia"), garoafă ("Dianthus glacialis
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
subspecii, care trăiesc în Albania, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Macedonia, România, Serbia, Slovacia, vestul și centrul Turciei. În România a fost semnalată în sudui Olteniei, în câmpia Dunării și în Dobrogea. Lipsește în nord-vestul României, în Transilvania, Moldova și Bucovina. Șopârlița de frunzar trăiește în pădurile de stepă din regiunea de câmpie, ca și în cele din silvostepă, de obicei în porțiunile mai uscate și însorite, cu frunzar și vegetație ierboasă, în luminișuri, rariști sau la lizieră, de-a lungul potecilor
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
linii alcătuite din fragmente scurte, închise și mărginite cu alb. Se hrănește cu tot felul de artropode mici (coleoptere, aranee) și chiar cu râme. În captivitate se hrănește cu muște, drosofile, efemere, furnici, chironomide, afide, aranee, coleoptere, lumbricide, omizi nepăroase. Șopârlițele de frunzar evită arșița, ieșind în căutare de hrană cel mai des în primele ore ale dimineții și după amiază înainte de apusul soarelui. În mediu se observă greu, atât din cauza asemănării lor cu frunzele uscate (homocromie), cât și datorită faptului
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
hibernează îngropată în pământ unde intră în amorțire. Iese timpuriu din hibernare - la începutul lui martie. Masculii sunt mai numeroși decât femelele. Jocurile nupțiale încep la mijlocul lui aprilie. Acuplarea are loc în luna mai. Spre deosebire de multe scincide, care sunt ovovivipare, șopârlița de frunziș este ovipară. Ponta depusă la începutul lui iunie constă din 3-4 ouă îngropate în pământ. Puii eclozează în august-septembrie și au la eclozare 45 mm lungime.
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
crin de pădure ("Lilium martagon"), floare de colț ("Leontopodium alpinium Cass"), iedera albă ("Daphne blagazana"), gențiana ("Gențiana clusii"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), rușulița ("Hieradum aurantiacum"), omag galben ("Aconitum anthora"), taula ("Spiraea salicifolia"), ruginita ("Asplenium adulterinum"), șopârlița ("Veronica bellidioides"), unghia ciutei ("Ceterach officinarum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), coada iepurelui ("Sesleria caerulea"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), sânziene albe ("Galium mollugo"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriana ("Valeriana officinalis"), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), ochiul boului
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
cunoscut întreaga artă românească modernă și contemporană, Mutzner fiind recunoscut pentru abundența locurilor vizitate. Însă, alături de vederi de pe 5 continente, pictorul a îndrăgit și peisajul autohton, care de cele mai multe ori a vizat subiectele cele mai apropiate de sufletul artistului. Balcicul, Șopârlița, peisajul urban - bucureștean, agitația bâlciurilor și a târgurilor sau grădinile au intrat în vizorul unui pictor ce a căutat mereu pictura în aer liber, în plin soare. În ultimii ani ai carierei, anii "40 - "50, Mutzner avea să echilibreze lipsa
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
40 - "50, Mutzner avea să echilibreze lipsa unor noi sejururi de practică artistică printr-o abordare din ce în ce mai coloristă a figurativul. Astfel apar vederi din grădinile publice ale capitalei (Cișmigiul), parcuri, lacuri, dar și peisaje rurale, în special din jurul reședinței de la Șopârlița. Foto: ”A crescut floarea-soarelui” de Samuel Mutzner În A crescut floarea-soarelui, din 1944, întâlnim o astfel de vedere, în care Mutzner nu caută ineditul sau pitorescul, ci interpretează forma exclusiv din perspectiva paletei de culori și a tehnicii de pictare
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]