525 matches
-
tatăl său și cazu leșinat. Dincolo unul [î]și căuta soția; mințile lui erau pierdute, căci, recunoscîndu-și soția, nu zise nimic, nu plânse, nu strigă: era apatic; dar răsuflarea sa cea grea, mișcarea pieptului, privirea pierdută, mâna tremurând și piciorul șovăitor spuneau destul despre ce se petrecea în sufletul său. Altul își căta fratele și-l găsi, dar el tot nu vrea să crează, el mai avea o scânteie de speranță că poate se înșală. Dar când un soldat căută prin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la Buda îl informa pe ducele Hercule I că Matei i-a dat domnia lui Vlad Țepeș, în speranța că acest domn va face fapte mari în confruntarea cu turcii. Politica lui Matei față de Țara Românească se arată a fi șovăitoare. El îl recunoaște, până la urmă, ca domn pe Laiotă Basarab. La 12 iulie 1475, Ștefan cel Mare redacta documentul prin care se stabileau relațiile sale cu Matei. Deși au fost dezbinări între Țara Moldovenească și Coroana Ungariei, „cu sfatul și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai pleoștită a cuiva care mai are puțin și își pierde cunoștința; acele sevillanas maiestuoase executate de un corp rigid a cărui față nu trădează ritmul îndrăcit al picioarelor; tropăitul epidemic al servituții nemțești; kazatski lăsându-se pe vine; pasul șovăitor al adolescentului; Charlestonul. Am trecut prin toate aceste variații, și aș fi făcut orice numai să nu trebuiască să mă ridic. Doar că a trebuit să mă duc la veceu ca să mă ușurez sau când mi s-a părut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
urmat să se petreacă, fără povara alegerilor. La momentul respectiv, perspectiva asta se arăta a fi teribil de seducătoare. Ochii lui erau foarte negri. Și-a Înclinat capul și m-a sărutat, dar nu a fost unul din acele săruturi șovăitoare, ci unul sigur, adânc, având siguranța absolută pe care ți-o dă Încrederea În sine. Trupul lui era strâns lipit de al meu, nelăsând loc de Împotrivire. Pentru o clipă, am ezitat. Mintea Îmi era asaltată de mii de motive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cu sporită acuitate, ar fi trebuit să protesteze pe loc. Îi ceru lui Hattie să-i citească primele cincizeci de versuri, iar fata le citi, cu o expresie care îi oglindea înțelegerea. După care se lansă într-o traducere uneori șovăitoare, dar corectă, a cântului. Dante și Vergiliu au pătruns pe poarta infernului, dar încă nu au trecut Acheronul. În această țară a nimănui, nerecunoscută nici de Paradis nici de infern, Dante are prima viziune asupra sufletelor chinuite și se simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de afaceri, e dublat de un creator pasionat, creatorul de un fin declanșator de relații umane. Lista sa de prieteni e garnisită cu nume de mari cineaști ai lumii: Krysztof Kieslowski, Claude Chabrol, Abbas Kiarostami, Lucian Pintilie. Vocea e șoptită, șovăitoare pe alocuri. Ce rostește însă e vizual, olfactiv, lipit de simțuri. În biroul său din rue Traversière, la care urci ca-ntr-un turn de fildeș, impactul vizual e imediat, tulburător: mâinile lui Kafka, fotografiate în gros plan, clișee încastrate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
știa, tăcerea lui Gosseyn i-ar fi dat să înțeleagă că și el, la rândul său, îl cunoștea. Pe de altă parte era o nebunie să se prezinte drept Gilbert Gosseyn, fără să-l forțeze nimeni. Se ridică din nou, șovăitor. Deodată simți că nu poate pleca, fără să-i explice femeii situația. Dacă lui i s-ar fi întâmplat ceva, ar exista măcar o persoană s-o știe. Și prin ea, întreaga planetă Venus ar fi avertizată de îngrozitorul pericol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
facă ce-or face, să-l scuture puțin pe Cel ce Doarme ori să-l Înlocuiască. Știau că În satul lor se mai petrecuse așa ceva, dar asta se petrecuse cu destule vieți de strămoși În urmă și oamenii se arătau șovăitori și nepricepuți. Deocamdată se strângeau ca oile În mijlocul satului, nu vorbeau aproape deloc, nu mâncau, nu beau, nu munceau, nu odrăsleau și așteptau ca omul potrivit pentru ceea ce urma să se Întâmple să se aleagă singur din mijlocul lor. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și ca pe o icoană. Nu era adevărat nicidecum că ar fi omorât pe cineva care ar fi rostit cuvinte grele despre ea. Fusese, Însă, bănuit, și cu cât Încerca să se dezvinovățească, cu atât părea mai Încurcat și mai șovăitor. Nedreptatea Îi luase, aproape, răsuflarea. Se smulsese din mâinile celor care se străduiau să-l oprească, alergase ca un smintit până acasă, apucase un cuțit cu două tăișuri și plecase prin fundul grădinii, apoi pe câmpuri, spre pădurea ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Drumul Începu, de la o vreme, să i se pară nesfârșit. Privirile Îi poposeau pe case și curți pe care nu le cunoștea și un șerpișor veninos i se Încolăci În jurul inimii. „Ce naiba?!” Încercă el să se Îmbărbăteze, căci se simțea șovăitor și Încurcat. Băgă mâna În sân, apucă, pe pipăite, cu grijă, șerpișorul de cap, trase nițeluș de el - mica vietate se Împotrivea - și-l azvârli În țărâna ca un mălai a drumului de pământ. Târâtoarea Își Încordă amarnic trupul subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
prăpădit de câine care abia se târa și, În urma focului tras, cotarla murise aproape pe loc, după ce mai dăduse de câteva ori din picioare. Mocanii oferiseră o sumă uriașă și fraților li se tăiase respirația, Însă, din instinct, se prefăcuseră șovăitori și căpătaseră, până la urmă, un preț dublu față de cel ce le fusese oferit la Început, cu condiția să mai scurteze țeava, așa Încât să poată Încăpea cum trebuie și fără să se vadă sub saricile lungi, largi, mițoase și grele. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și mamă-sa Îi fierbea coleașă și mămăligă. Căprioarele de pe pereți se adăpau din același pârâu albastru și pe Baronu Îl Înduioșau Întotdeauna picturile pătate de muște, căci Îi aminteau de copilărie. În acea seară de joi intrase În curte șovăitor. Mersese Încet și cam nehotărât pe poteca pietruită. De sub șopronul din spate se auzea zgomot de vase și venea miros de fum de la plită, amestecat cu abur de mâncare. Fu mai tăcut ca de obicei, răspunse cu zgârcenie la Întrebări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cerut cineva socoteală: „Rezistăm, domnule! Apărăm revoluția până la ultimul! Dacă rămânem fără muniție, luptăm cu baioneta. De-acuma nu mai e loc de Întors. Ori noi, ori ei!”. Monstrulică așteptă ca ofițerul să Înlocuiască Încărcătorul automatului, apoi Îl Întrebă cam șovăitor: „Care ei? Cine trage În Armată?”. Însă nu apucă să capete răspunsul, căci un civil căruia Îi plăcea să dea comenzi Începu să urle Într-o portavoce că teroriștii trăgeau din cupola marii biblioteci, aflată și ea pe o latură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
numește "real" și ceea ce reprezintă mit/legendă/ficțiune (depinde de context) o sesizează cititorul experimentat. "...orice element transversal, orice fapt ce stânjenește acțiunea, orice notă secundară care poate interveni în evenimentele și motivele principale, tot ce este nehotărât, frânt și șovăitor și deviază mersul drept al acțiunii și evoluția simplă a personajelor care acționează"302 este interpretat ca mimesis, fenomen cu largi rezonanțe în contemporaneitate, fiind subiectul a numeroase volume de specialitate. La o primă lectură, s-ar putea considera incipitul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pilduitor) al întîlnirii cu lumea reală. Cu soarele care zăbovește în fața cireșilor înfloriți în contrast cu trecătorii grăbiți. Cu cîntecul familiar al mierlei și florile de salcîm care deschid ferestrele. Cu melcii ieșiți după ploaie care ne fac pașii mai șovăitori și mai grijulii. Chiar dacă nu e resimțită cu intensitatea durerii, învățătura de minte crapă ușor gingia și mugurul se desfoaie încet. Poemele verii sînt dintr-o dată parcă mai rezervat-constatative și mai obiective. Tărîmul evocat este unul de sine stătător care
Frumuse?ea trecerii by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/83678_a_85003]
-
ea, capotul i se înfășoară în jurul urechilor. În vintre răsună un zgomot de fiare captive care încearcă să scape izbind cu picioarele. Cămașa de noapte din batist, lumânare luminoasă și alburie, e îndesată în gura femeii și natura bărbatului apare, șovăitoare, din exterior: o apă nevinovată și nepăsătoare. Străbătând ceața groasă a părului pubian, curge în cadă, stropind-o pe femeie, atingându-i obrazul înclinat. Emailul sclipește de un luciu nou. În mediul acesta plăcut, mădularul bărbatului a crescut văzând cu
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
pe picior de egalitate lui Balducci și arabului, ceea ce nu face și jandarmul. Îl invită să bea un ceai, și după o ezitare, îl servește încă o dată pe arab. Îl invită să mănânce și să doarmă. Ospitalitatea lui este totuși șovăitoare, între grija de a se proteja și o încredere spontană față de oaspetele lui indezirabil. "Jocul" cu pistolul constituie o ilustrare a acestui fapt: când vrea să-l aibă aproape de el, când îl uită, îl ia din nou, îl lasă iarăși
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pre-poezie, tensiunea dintre sentiment, idee și cuvânt poate genera fulguranțe, de unde delimitările de proză: "Proza lumii constituie prea-plinul unui limbaj saturat de cunoștințe exterioare. Poezia lumii, în schimb, ar fi această rostire născută dintr-o lipsă în gură, dintr-o șovăitoare pipăire verbală a lucrurilor care parcă se apropie cu antene nevăzute de o infra-realitate ascunsă care vrea să dea glas acelui încă-ne-rostit ce stă în orizontul oricărui discurs perfect articulat, ezitare hipersensibilă care pulsează timid sub structurile inflexibile ale unei
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
telecomunicațiilor. Am abordat subiectele pe care angajații le preferaseră în carte, însă numărul celor care se tot uitau la ceas părea un semnal de rău augur. Am înaintat cu poticneli până când, în sfârșit, timpul alocat a expirat. Când am coborât, șovăitor, de la pupitru, gazda m-a luat de braț și mi-a promis o evaluare a discursului în câteva minute. Am așteptat în holul hotelului, în timp ce participanții la conferință treceau pe lângă mine de parcă aș fi fost infectat cu cine știe ce virus. După
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
examinarea mutațiilor tehnice, a mediilor sociologice și a permanențelor mitice ale imaginarului. Efort anevoios, căci mașinăriile și miturile nu prea se împacă. Istoria fericită, mobilă, evolutivă a raporturilor noastre cu lucrurile ("fabuloasele progrese ale științelor și tehnicilor") întoarce spatele istoriei șovăitoare, nevrotice, nefericite a acestei părți obscure din noi înșine pe care n-o stăpânim ca pe un lucru. Și pe care vrem neîncetat s-o elucidăm, până la a ne pierde suflul, cercetând fără răgaz toate imaginile de pe pământ. De aceea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
naturii sau ai creaturii. Pentru noi, care considerăm această idee la lumina supranaturală a credinței creștine, lucrul pare limpede și ușor. Pentru lumea păgână însă el e atât de dificil încât numai câteva genii s-au putut ridica până la articularea șovăitoare a ideii de Dumnezeu unic. Noi știm că lumea a fost creată de Dumnezeu. Tatăl prin Fiul, care e Logos, adică rațiunea divină, supramundană, a lumii. Noi știm că Logosul în lume era și lumea nu 1-a cunoscut mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
D.R. Popescu și lui Nicolae Velea, în Nu uita pasărea ucisă (1972) se dovedește tributar romanului lui William Faulkner, Nechemat în țărână. Nuvelele cuprinse în primul volum, eclectice prin tematică și formulă narativă, impun totuși un tip de personaj: nedecis, șovăitor, difuz. Excepție face Păsărel, eroul schiței ce dă titlul cărții, ins frivol, superficial, iubindu-se până la narcisism, sustrăgându-se deliberat tuturor îndatoririlor, aparent iresponsabil, dar, în fond, interesat și calculat. Deși nociv pentru mediul social înconjurător, el este nu numai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287241_a_288570]
-
spălăm pe mâini de suspiciunea putinței spre a ne da la iveală, în toată masiva-i mizerie, propria neputință. Beckettianul "nu mai e nimic de făcut" reprezintă în esență o constatare eliberatoare: prin ea, sărăcia extremă în posibilități se desprinde șovăitor de labirintul acțiunii. Povestea cu nomazii își găsi și ea, desigur, locul printre materialele de umplutură verbală mobilizate în pripă de interlocutori și îndesate robace în calea pericolului silențios de respirările lor aritmice. "Înțeleg. E normal să-ți pese", își
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
propriile-i urme, mai face un salt și se furișează în câte-un hățiș sau în câte-o pârloagă unde doarme liniștit toată ziua. Când ajung și câinii prin preajmă, ce să vezi? o iau ba la dreapta, ba la stânga, șovăitori, și în scurt timp ajung să nu mai priceapă nicio boabă din toate semnele lui, luând de bună o urmă ce-i poartă la sute de leghe de iepurele nostru. Dar vulpea și iepurele nu sunt singurii care se pricep
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
colind prin bătrâna livadă. Mă opresc tăcut, întrun loc care-mi servea cândva de adăpost. Rămas fără glas, simțind o scurtă senzație de fericire, reconfortat, parcă uitasem pe moment toate necazurile vieții. Ridicându-mă să plec de acolo cu pași șovăitori, parcă simțeam că cineva mă oprește, ținându-mă de braț șoptindu-mi blajin: "Te-am îngrijit, ai fost cuminte, și eu ți-am dat cât am putut de toate... am dat cât am avut din dragostea mea fierbinte de mamă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]